11/Volumul 42

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

22

L 200/73

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

La 24 septembrie 2004, Comisia a primit o reclamație depusă în conformitate cu articolul 5 din regulamentul de bază de următorii producători (denumiți în continuare „reclamanți”): Legré-Mante SA, Industria Chimica Valenzana S.p.A, Distilleries Mazzari S.p.a., Alcoholera Vinicola Europea S.A. și Comercial Quimica Sarasa s.l., care reprezintă o proporție majoră, în cazul de față peste 50 %, din producția comunitară totală de acid tartric.

(2)

Reclamația conținea elemente de probă privind existența unui dumping al cărui obiect este acidul tartric originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”) și a unui prejudiciu important rezultat. Aceste elemente de probă au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

Procedura a fost deschisă la 30 octombrie 2004, prin publicarea unui aviz de deschidere (2) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

(4)

Comisia a informat, în mod oficial, reclamanții, alți producători comunitari, producătorii-exportatori, importatorii, furnizorii, utilizatorii, precum și asociațiile de utilizatori cunoscuți în cauză și reprezentanții RPC despre deschiderea procedurii. Comisia a dat părților interesate posibilitatea de a-și face cunoscute, în scris, punctele de vedere și de a solicita să fie audiate în termenul stabilit în avizul de deschidere.

(5)

Producătorii care au fost la originea reclamației, alți producători comunitari care au cooperat, producători-exportatori, importatori, furnizori, utilizatori și asociații de utilizatori și-au făcut cunoscute punctele de vedere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și care au arătat că existau motive speciale să fie audiate.

(6)

Pentru a permite producătorilor-exportatori chinezi care doreau să prezinte o cerere pentru statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sau pentru tratament individual, Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor-exportatori chinezi cunoscuți ca fiind interesați. Trei dintre aceștia au prezentat cereri pentru statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sau pentru tratament individual, în cazul în care ancheta ar stabili că ei nu îndeplinesc condițiile pentru acordarea acestui statut.

(7)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute în cauză și tuturor celorlalte societăți care s-au făcut cunoscute în termenul stabilit în avizul de deschidere. La acestea au răspuns trei producători-exportatori din RPC, un producător din țara analogă (Argentina), șapte producători comunitari și doi utilizatori comunitari.

(8)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru determinarea provizorie a dumpingului, a prejudiciului generat de acesta și a interesului Comunității și a efectuat vizite de verificare în localurile următoarelor societăți:

(9)

Ținând cont de necesitatea stabilirii unei valori normale pentru producătorii-exportatori chinezi cărora nu li s-ar putea acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, a fost efectuată o vizită de verificare, destinată stabilirii valorii normale, pe baza datelor dintr-o țară analogă, în cazul de față Argentina, în localurile următoarei societăți:

(10)

Ancheta privind dumpingul și prejudiciul s-a efectuat în perioada cuprinsă între 1 iulie 2003 și 30 iunie 2004 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). În ceea ce privește examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea prejudiciului, Comisia a analizat datele din perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2001 și 30 iunie 2004 (denumită în continuare „perioada examinată”). Perioada aleasă pentru concluziile privind subcotarea, subcotarea prețurilor indicative și eliminarea prejudiciului coincide cu perioada de anchetă menționată anterior.

(11)

Produsul în cauză este acidul tartric. Acesta este în prezent clasificat la codul NCex 2918 12 00. Produsul în cauză este utilizat, în principal, de viticultori, industria alimentară și de numeroase alte industrii, ca ingredient în produsul final sau ca aditiv pentru accelerarea sau încetinirea procedeelor chimice. Produsul poate fi obținut fie din produse secundare pentru fabricarea vinului, fie din compuși petrochimici, prin sinteză chimică. Având în vedere caracteristicile fizice, procesul de fabricare și calitatea de a fi substituibile a tuturor tipurilor de acid tartric, din punctul de vedere al utilizatorului, se consideră că acestea reprezintă unul și același produs, în sensul procedurii.

(12)

Ancheta a arătat că acidul tartric produs și vândut de industria comunitară în Comunitate, cel produs și vândut pe piața internă chineză, cel importat în Comunitate din RPC și cel produs și vândut în Argentina prezintă aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și sunt, în general, destinate aceleiași utilizări.

(13)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că produsul în cauză și acidul tartric vândut pe piața internă chineză, cel produs și vândut în Argentina și cel produs și vândut de industria comunitară în Comunitate prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice de bază și se pretează aceleiași utilizări. În consecință, aceste produse sunt considerate ca fiind similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(14)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în cazul unor anchete antidumping privind importurile din Republica Populară Chineză, valoarea normală este determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul în cauză pentru producătorii care pot demonstra că îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(15)

Pe scurt și doar din motive claritate, aceste criterii sunt:

(16)

În cadrul prezentei anchete, trei producători-exportatori chinezi s-au făcut cunoscuți și au solicitat statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază. Fiecare cerere a fost analizată și au fost efectuate anchete la fața locului la societățile care au cooperat (a se vedea considerentul 7). A reieșit faptul că cei trei producători îndeplineau toate condițiile necesare pentru a obține acest statut.

(17)

Pe această bază, producătorii-exportatori chinezi care au obținut statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață sunt:

(18)

Pentru determinarea valorii normale, Comisia a stabilit mai întâi, pentru fiecare producător-exportator în cauză, dacă volumul total al vânzărilor sale interne de acid tartric era reprezentativ, în comparație cu volumul total al vânzărilor sale la export spre Comunitate. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, vânzările interne au fost considerate reprezentative atunci când volumul total al vânzărilor efectuate de fiecare producător-exportator pe piața internă reprezenta cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor sale la export în Comunitate.

(19)

Comisia a identificat ulterior categoriile de acid tartric vândute pe piața internă de producătorii-exportatori care au realizat vânzări interne reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu categoriile vândute la export spre Comunitate.

(20)

Pentru fiecare dintre aceste categorii, s-a determinat dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative, în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne dintr-o categorie dată au fost considerate suficient de reprezentative atunci când, pentru perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor interne din categoria în cauză reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din categoria comparabilă la export spre Comunitate.

(21)

S-a examinat, de asemenea, dacă vânzările interne ale fiecărei categorii de produs în cauză ar putea fi considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, determinând proporția vânzărilor profitabile din categoria în cauză spre clienți independenți.

(22)

În cazul în care volumul vânzărilor dintr-o categorie dată de acid tartric vândut la un preț net mai mare sau egal cu costul de producție calculat reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor din categoria în cauză, iar prețul mediu ponderat practicat pentru această categorie era mai mare sau egal cu costul de producție, valoarea normală a fost determinată pe baza prețului intern real. Acest preț a fost exprimat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne efectuate pentru categoria în cauză în cursul perioadei de anchetă, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(23)

Atunci când volumul vânzărilor profitabile dintr-o categorie de acid tartric reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor din categoria respectivă sau atunci când prețul mediu ponderat practicat pentru această categorie era inferior costului de producție, valoarea normală a fost determinată pe baza prețului intern real, exprimat ca medie ponderată doar a vânzărilor profitabile, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din categoria respectivă.

(24)

Atunci când volumul vânzărilor profitabile dintr-o categorie dată de acid tartric reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor din categoria respectivă, s-a considerat că această categorie era vândută în cantitate insuficientă pentru ca prețul practicat pe piața internă să reprezinte o bază corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale.

(25)

Atunci când prețurile interne ale unei categorii speciale vândute de un producător-exportator nu au putut fi utilizate, valoarea normală a trebuit să fie construită.

(26)

Prin urmare, în conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită adăugând la costurile de producție ale categoriilor exportate de producătorul-exportator o sumă rezonabilă pentru costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale, precum și o marjă de profit rezonabilă. În acest scop, Comisia a analizat dacă costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profiturile realizate de fiecare dintre producătorii-exportatori în cauză pe piața internă constituiau date fiabile.

(27)

Costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale interne reale au fost considerate fiabile atunci când volumul total al vânzărilor interne ale societății în cauză putea fi considerat reprezentativ, în comparație cu volumul vânzărilor la export spre Comunitate. Marja de profit intern a fost determinată pe baza vânzărilor interne din categoriile vândute în cursul unor operațiuni comerciale normale. În acest sens, a fost aplicată metodologia descrisă la considerentele 21-23.

(28)

Toate societățile au realizat, în general, vânzări reprezentative și s-a constatat că majoritatea categoriilor de produse în cauză exportate au fost vândute pe piața internă în cursul unor operațiuni comerciale normale. Pentru categoriile pentru care nu este valabil acest lucru, valoarea normală a fost construită în conformitate cu metodologia descrisă la considerentul 26, utilizând costurile de desfacere, cheltuielile administrative și alte cheltuieli generale suportate și profiturile realizate de fiecare societate în cauză.

(29)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, pentru societățile cărora nu li s-a putut acorda statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală a fost stabilită pe baza prețurilor sau a valorii construite într-o țară analogă.

(30)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Argentina ca țară analogă corespunzătoare pentru stabilirea valorii normale pentru RPC și a invitat părțile interesate să își formuleze observațiile în acest sens.

(31)

Nici un producător-exportator din RPC care nu a obținut statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață nu s-a opus acestei propuneri. În plus, ancheta a arătat că Argentina dispunea de o piață concurențială pentru produsul în cauză, având cel puțin doi producători naționali de dimensiuni diferite și cu importuri din țări terțe. S-a dovedit că producătorii naționali fabricau un tip de acid tartric similar celui din RPC, chiar dacă utilizau metode diferite de producție. Prin urmare, piața argentiniană a fost considerată suficient de reprezentativă pentru stabilirea valorii normale.

(32)

Au fost contactați toți producătorii-exportatori cunoscuți în Argentina și o societate a acceptat să coopereze. Prin urmare, acestui producător i s-a trimis un chestionar, iar datele furnizate în răspunsul său au fost verificate la fața locului.

(33)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală aplicabilă producătorilor-exportatori care nu beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analogă, adică pe baza prețului plătit sau care trebuie plătit pe piața internă argentiniană pentru vânzările categoriilor de produse considerate ca fiind efectuate în cursul unor operațiuni comerciale normale, în conformitate cu metoda prezentată la considerentul 23. Aceste prețuri au fost ajustate, după caz, pentru a asigura o comparare echitabilă cu categoriile de produse exportate spre Comunitate de producătorii chinezi în cauză.

(34)

În consecință, valoarea normală a fost stabilită ca fiind prețul de vânzare mediu ponderat practicat pe piața internă de producătorul argentinian care a cooperat față de clienții independenți.

(35)

În toate cazurile, produsul în cauză a fost exportat spre clienți independenți din Comunitate. Prin urmare, în conformitate cu dispozițiile articolului 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor de export efectiv plătite sau care trebuie plătite.

(36)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe baza prețului franco fabrică. Pentru realizarea unei comparații echitabile s-a ținut cont în mod corespunzător, sub forma unor ajustări, de diferențele care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Au fost efectuate ajustări pentru a se ține cont de cheltuielile de transport și de asigurare, de costurile creditului, de comisioanele și cheltuielile bancare, în toate cazurile în care acestea s-au dovedit rezonabile, exacte și susținute de elemente de probă verificate.

(37)

De asemenea, s-au făcut ajustări pentru a se ține cont de diferențele de rambursare a TVA, în cazul în care s-a constatat că nivelul TVA rambursate pentru vânzările la export era mai mic decât nivelul TVA rambursate pentru vânzările interne.

(38)

Pentru cele trei societăți care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață, valoarea normală medie ponderată pentru fiecare categorie de produs în cauză exportată spre Comunitate a fost comparată cu prețul de export mediu ponderat al categoriei corespondente, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(39)

Pe această bază, marjele de dumping medii ponderate provizorii, exprimate ca procentaj din prețul CIF frontieră comunitară înainte de vămuire, sunt următoarele:

(40)

Pentru a calcula marja de dumping aplicabilă la nivel național tuturor celorlalți exportatori din RPC, Comisia a stabilit, mai întâi, gradul de cooperare. A fost făcută o comparație între importurile totale ale produsului originar din RPC, determinate pe baza datelor Eurostat, și răspunsurile la chestionarele efectiv primite de la exportatorii din RPC. Pe această bază, s-a stabilit că gradul de cooperare a fost scăzut, reprezentând 63 % din exporturile chineze totale spre Comunitate.

(41)

Prin urmare, marja de dumping a fost calculată pe baza prețurilor de export și a volumelor exporturilor care figurează în Eurostat, după deducerea prețurilor de export și a volumelor exporturilor comunicate de exportatorii care au cooperat și care beneficiază de statutul de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață. În lipsa unor informații mai detaliate despre prețurile de export, pentru determinarea dreptului la nivel național s-a dovedit necesară utilizarea statisticilor Eurostat, ca date disponibile, în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. Prețurile de export astfel obținute au fost comparate cu valoarea normală medie ponderată stabilită pentru categoriile comparabile de produs în țara analogă.

(42)

Pe această bază, nivelul de dumping la nivel național a fost stabilit provizoriu la 34,9 % din prețul CIF la frontiera comunitară.

(43)

Ancheta a stabilit că produsul similar este, în prezent, fabricat în Comunitate de opt producători. Cu toate acestea, unul dintre ei nu a mai cooperat la anchetă. În plus, în cursul perioadei examinate, s-a dovedit că patru producători comunitari și-au încetat producția, motiv pentru care aceștia nu au fost incluși în anchetă.

(44)

În consecință, volumul producției comunitare, în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază, a fost calculat provizoriu, cumulând producția celor șapte producători comunitari care au cooperat și volumul producției celorlalți producători, estimat de reclamanți.

(45)

Reclamația a fost susținută de șapte producători comunitari care au cooperat pe deplin la anchetă. Conform estimărilor, acești producători au fabricat peste 95 % din acidul tartric produs în Comunitate. S-a admis, prin urmare, că aceștia erau reprezentativi pentru industria comunitară, în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(46)

Consumul a fost estimat cumulând vânzările în Comunitate ale producătorilor comunitari care au cooperat, vânzările estimate ale producătorilor comunitari care nu au cooperat și importurile totale.

Vânzările producătorilor comunitari care nu au cooperat, din care unele societăți care și-au încetat producția, au fost stabilite pe baza datelor din reclamație, în lipsa altor surse de informații. Aceasta arată că cererea produsului în cauză în Comunitate a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(47)

Evoluția importurilor din țara în cauză a fost analizată pe baza datelor Eurostat, întrucât volumele comunicate de producătorii-exportatori care au cooperat erau semnificativ inferioare celor care figurau în Eurostat pentru perioada examinată.

(48)

În ceea ce privește volumul și cota de piață, importurile au evoluat după cum urmează:

(49)

În timp ce consumul de acid tartric a crescut cu 15 % în cursul perioadei examinate, importurile din țara în cauză au crescut cu peste 50 % în aceeași perioadă. Acestea au fost relativ importante în 2001, din cauza prețurilor ridicate și a penuriei pe piața europeană, apoi au revenit la un nivel inferior în 2002, dar au crescut de mai mult de două ori de atunci, ca urmare a unei politici agresive a prețurilor. În consecință, în cursul perioadei examinate, cota de piață a RPC a crescut de la 6,0 % la 11,5 % în mai puțin de doi ani.

(50)

Tabelul următor arată evoluția prețurilor medii ale importurilor din RPC. În cursul perioadei examinate, aceste prețuri au scăzut cu aproape 50 %.

(51)

În ceea ce privește prețul de vânzare al produsului în cauză pe piața comunitară în cursul perioadei de anchetă, s-a făcut o comparație între prețurile industriei comunitare și cele ale producătorilor-exportatori din RPC. Prețurile pertinente de vânzare ale industriei comunitare au fost prețurile practicate față de clienți independenți, ajustate, după caz, la nivelul franco fabrică, altfel spus, prețurile nete după deducerea oricărui rabat și a oricărei reduceri, precum și a cheltuielilor de transport în Comunitate. Aceste prețuri au fost comparate cu prețurile de vânzare practicate de producătorii-exportatori chinezi, după deducerea oricărui rabat și a oricărei reduceri, și ajustate, după caz, la nivelul CIF la frontiera comunitară și au făcut obiectul unei ajustări corespunzătoare, pentru a se ține cont de costurile de vămuire și de costurile ulterioare importului.

(52)

Comparația a arătat că, în cursul perioadei de anchetă, produsul în cauză importat a fost vândut în Comunitate la prețuri cu 22 % mai mici decât cele ale industriei comunitare.

(53)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea efectelor importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping asupra industriei comunitare a inclus o analiză a tuturor factorilor și a indicatorilor economici care au influențat această industrie între 2001 și perioada de anchetă.

(54)

Datele referitoare la industria comunitară reprezintă suma informațiilor furnizate de cei șapte producători comunitari care au cooperat. Cu toate acestea, două dintre aceste societăți și-au început activitatea în cursul perioadei examinate, în 2001, respectiv, în 2003. Ținând cont de situația lor specială, s-a considerat că datele privitoare la acestea riscau să denatureze tendințele generale, în special în ceea ce privește costurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor. Prin urmare, cifrele care se raportau la aceste două societăți au fost, după caz, excluse din indicatorii cumulați corespondenți și examinate separat, pentru a da o imagine corectă și exactă a situației.

(55)

Pentru cele șapte societăți care au cooperat, producția, capacitatea de producție și utilizarea capacității au evoluat după cum urmează:

(56)

Producția totală a crescut cu 8 % între 2001 și perioada de anchetă. Ar trebui, cu toate acestea, observat că această creștere poate fi atribuită exclusiv celor două noi societăți, întrucât producția celorlalte cinci societăți a scăzut cu 6 % în cursul aceleiași perioade.

(57)

Capacitățile de producție au crescut cu 12 %, tot datorită celor două noi societăți. Cu toate acestea, cifrele nu reflectă reducerea producției cu mai multe mii de tone, generată de încetarea activităților a patru producători comunitari în cursul perioadei examinate (a se vedea considerentul 43). Cu toate că ancheta nu a permis utilizarea unor cifre exacte pentru acești patru producători, datele din reclamație dau de înțeles că totalul capacității în Comunitate a rămas în general constant între 2001 și perioada de anchetă.

(58)

Utilizarea capacității a scăzut în cursul perioadei, de la 81 % în 2001 la 78 % în cursul perioadei de anchetă.

(59)

Cifrele de mai jos corespund volumului stocurilor la sfârșitul fiecărui exercițiu.

(60)

Stocurile au crescut cu 18 % în cursul perioadei examinate. Ar trebui observat că cifrele pentru perioada de anchetă reflectă, parțial, nivelul sezonier ridicat al stocurilor în cursul verii. Cu toate acestea, în ceea ce privește cel puțin una dintre societățile supuse anchetei, aceasta a considerat că nivelul anormal de ridicat al stocurilor sale era cauzat de decizia sa comercială de a nu-și vinde produsele la prețuri de piață nerentabile.

(61)

Cifrele de mai jos corespund vânzărilor realizate de industria comunitară unor clienți independenți din Comunitate.

(62)

Volumul vânzărilor industriei comunitare a crescut cu 24 %, iar cota sa de piață cu 8 % în cursul perioadei examinate.

(63)

Cota de piață a celor cinci societăți operaționale a scăzut semnificativ, cu peste 10 puncte procentuale în cursul perioadei examinate. În cazul în care sunt luate în considerare cele două societăți care și-au început activitatea de producție în cursul perioadei examinate, se constată o creștere totală a cotei de piață cu 6 %. Cu toate acestea, astfel cum se arată la considerentul 57, aceste cifre nu țin cont de faptul că patru producători comunitari și-au încetat producția în cursul aceleiași perioade. Întrucât nu există cifre exacte pentru acești patru producători, reclamanții estimează că producătorii în cauză ar fi putut reprezenta o producție de mai multe mii de tone. Aceasta înseamnă că, în cazul în care s-ar fi ținut seama de producătorii care și-au încetat producția, cota de piață globală a producătorilor comunitari ar fi scăzut cu cel puțin 2,5 % între 2001 și perioada de anchetă.

(64)

Prețurile de vânzare medii practicate față de cumpărătorii independenți pe piața comunitară au înregistrat o scădere brutală de peste 50 % între 2001 și perioada de anchetă.

(65)

Un importator a remarcat că, în trecut, prețurile acidului tartric au cunoscut fluctuații similare într-o perioadă mai îndelungată decât perioada examinată și că acestea au culminat în 2000-2001. Cu toate acestea, după examinare, s-a dovedit că, chiar comparativ cu prețurile din trecut, nivelurile prețurilor au fost extrem de scăzute în cursul perioadei de anchetă, odată ce inflația era luată în considerare.

(66)

Ținând cont de scăderea cotei de piață, în cazul în care producătorii comunitari care și-au încetat producția sunt luați în considerare, precum și de scăderea semnificativă a prețurilor de vânzare, s-a dovedit că industria comunitară nu a putut contribui la creșterea pieței generată de creșterea consumului comunitar cu 15 % în cursul perioadei examinate.

(67)

Rentabilitatea, astfel cum se arată în continuare, este exprimată ca procentaj din cifra de afaceri, în condiții de vânzare spre cumpărătorii independenți pe piața comunitară. Cifrele corespund, de asemenea, celor cinci societăți care au cooperat și care erau deja în activitate la începutul perioadei examinate (societăți operaționale). În cursul acestei perioade, celelalte două societăți erau într-o situație tranzitorie în ceea ce privește costurile și veniturile, ceea ce influențează semnificativ evoluția rentabilității globale.

(68)

Pentru cele cinci societăți operaționale, rentabilitatea s-a diminuat semnificativ între 2001 și 2003, din cauza reducerii puternice a prețurilor, care a coincis cu creșterea importurilor din RPC care făceau obiectul unui dumping. Tendințele caracteristice industriei comunitare în ansamblu, adică incluzând cei doi producători nou stabiliți în cursul perioadei examinate, sunt în mare parte asemănătoare. După ce a înregistrat o scădere puternică a profiturilor în 2002, industria comunitară, în ansamblul său, a cunoscut o ameliorare în 2003, când producătorul stabilit în 2001 a ajuns la o situație normală de funcționare și celălalt nou producător a intrat pe piață. Cu toate acestea, în cursul perioadei de anchetă, profiturile celor doi noi producători s-au transformat în pierderi, în proporții comparabile cu cele ale celor cinci societăți operaționale.

(69)

Această scădere a prețurilor a fost, într-o mare măsură, reflectată și în prețurile furnizorilor de materii prime, întrucât contractele de aprovizionare cu materii prime sunt adesea indexate cu prețul acidului tartric. Această reducere a costurilor materiilor prime nu a fost totuși suficientă pentru a împiedica o scădere a rentabilității industriei comunitare, aceasta scăzând de la 1,9 % la – 6,7 % în cursul perioadei examinate.

(70)

Cifrele de mai jos corespund evoluției randamentului investițiilor (randamentul activelor, în acest caz), a fluxului de lichidități și a investițiilor. Din considerentele arătate la considerentul 67, acestea sunt furnizate pentru cei cinci producători care au cooperat și care erau operaționali în 2001.

(71)

Evoluția randamentului activului net reflectă într-o mare măsură evoluția rentabilității vânzărilor. Fluxul de lichidități s-a deteriorat între 2001 și perioada de anchetă, în ciuda unor fluctuații datorate, în special, variațiilor stocurilor. În ceea ce privește cele două noi societăți, acestea au înregistrat fluctuații ale fluxului de lichidități deosebit de importante, ca urmare a faptului că începerea activității lor a coincis cu o situație a pieței în plină evoluție. În ceea ce privește ansamblul societăților, scăderea randamentului investițiilor și a fluxului de lichidități se explică prin faptul că prețurile medii de vânzare au scăzut mai rapid decât costurile medii pentru produsele vândute.

(72)

Industria comunitară a menținut un nivel ridicat al investițiilor pe tot parcursul perioadei examinate, iar cele cinci societăți operaționale au înregistrat chiar o creștere față de 2001. Aceste investiții au fost destinate în special modernizării, înlocuirii echipamentelor învechite și actualizării tehnice cerute de legislația de mediu. În ceea ce privește investițiile fixe ale celor două noi societăți, acestea au fost realizate în special în 2001 și în cursul perioadei de anchetă.

(73)

În ceea ce privește capacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitalul fie din surse de finanțare externă, fie de la societățile-mamă, nu s-a dovedit că aceasta a fost afectată semnificativ în cursul perioadei examinate. În majoritatea cazurilor, în special în cazul celor două noi societăți, acest lucru se explică prin apartenența la grupuri mai mari, care au o viziune pe termen mai lung asupra activităților și care estimează că vor putea depăși situația dificilă în care industria se află în prezent.

(74)

Cifrele prezentate în continuare arată evoluția ocupării forței de muncă, a productivității și a costurilor forței de muncă în cele șapte societăți din Comunitate supuse anchetei.

(75)

Astfel cum reiese din tabelul anterior, numărul salariaților din cele șapte societăți din Comunitate care au fost supuse anchetei a crescut între 2001 și perioada de anchetă. Această creștere se explică, astfel cum s-a menționat la punctele 5.1 și 5.3, prin faptul că aceste cifre includ și cele două societăți care și-au început producția în cursul perioadei examinate și nu țin cont de cei patru producători comunitari care și-au încetat producția în cursul aceleiași perioade. Se constată totuși o reducere a nivelului de ocupare a forței de muncă la sfârșitul perioadei de anchetă.

(76)

Productivitatea a fost relativ stabilă în cursul perioadei examinate, înregistrând în total o ușoară creștere între 2001 și perioada de anchetă. Costurile forței de muncă au crescut în cursul aceleiași perioade, chiar dacă au avut ușoare fluctuații. Aceste fluctuații se explică prin costurile temporare aferente restructurării anumitor societăți.

(77)

Marjele de dumping sunt indicate anterior în secțiunea referitoare la dumping. Aceste marje stabilite sunt net superioare nivelului de minimis. În plus, ținând cont de volumul și de prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, efectul marjei efective de dumping nu poate fi considerat neglijabil.

(78)

Ar trebui amintit că importurile din RPC au crescut semnificativ, atât în ceea ce privește volumul, cât și cota de piață. În plus, prețul unitar mediu al acestor importuri a scăzut cu aproape 50 %, ceea ce reflectă subcotarea prețurilor constatată în cursul anchetei.

(79)

Chiar dacă vânzările și cota de piață în Comunitate ale celor șapte societăți supuse anchetei au crescut, acestea au rămas relativ stabile, dacă nu se ține cont de cele două noi societăți. Pe de altă parte, industria comunitară a înregistrat scăderi ale prețurilor medii cu 51 % în cursul perioadei examinate. În pofida scăderii prețurilor materiilor prime și a eforturilor depuse pentru creșterea productivității, rentabilitatea a devenit semnificativ negativă în cursul perioadei de anchetă.

(80)

Deteriorarea situației industriei comunitare în cursul perioadei examinate este confirmată și de evoluția negativă a anumitor indicatori, precum utilizarea capacității, nivelurile stocurilor, randamentul investițiilor și fluxul de lichidități. Ar trebui, de asemenea, observat că patru producători comunitari și-au încetat activitatea în cursul ultimilor ani. Chiar dacă doi noi producători și-au început, de asemenea, activitatea comercială în 2001, au făcut-o pe baza unor planuri de afaceri care țineau cont de creșterea consumului în Comunitate. Cu toate acestea, s-a dovedit că, în ceea ce privește tendințele prețurilor, rentabilitatea și randamentul investițiilor, situația acestor societăți este comparabilă cu cea a altor producători comunitari.

(81)

Tendințele negative descrise anterior au fost observate într-un moment în care productivitatea era mai degrabă stabilă, iar investițiile și consumul în Comunitate creșteau.

(82)

Ținând cont de toți acești indicatori, s-a concluzionat că industria comunitară a suferit un prejudiciu important în cursul perioadei de anchetă, în sensul articolului 3 din regulamentul de bază.

(83)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, s-a analizat dacă există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC care făceau obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria comunitară. De asemenea, au fost examinați factorii cunoscuți, alții decât importurile care făceau obiectul unui dumping, care ar fi putut cauza, în același timp, un prejudiciu industriei comunitare, pentru a se asigura faptul că eventualul prejudiciu cauzat de acești factori nu a fost atribuit importurilor în cauză.

(84)

Volumul importurilor din RPC a crescut cu 56 %, iar cota lor de piață cu 3 puncte procentuale, în cursul perioadei examinate. În plus, prețurile lor au scăzut cu aproximativ 50 %, ceea ce a generat o subcotare semnificativă a prețurilor. Pentru a-și menține volumul vânzărilor, industria comunitară a fost obligată să reacționeze la aceste importuri prin reducerea prețurilor sale cu 53 %. Reducerea costurilor materiilor prime nu a fost suficientă pentru a împiedica o scădere a rentabilității industriei comunitare: de la aproximativ 8 %, aceasta a scăzut la un nivel negativ de aproximativ –6 %. Această rentabilitate este cu mult inferioară celei scontate pentru acest tip de industrie, dar, înainte de toate, ea este negativă și, prin urmare, nu mai poate fi susținută.

(85)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că presiunea exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping, al căror volum și cotă de piață au crescut semnificativ din 2001 și ale căror prețuri de dumping au scăzut brusc, a avut un rol determinant în scăderea și deprecierea prețurilor industriei comunitare și, prin urmare, în rentabilitatea sa negativă și în deteriorarea situației sale financiare.

(86)

În afară de RPC, cei doi principali furnizori de acid tartric pe piața comunitară erau Argentina și Chile.

(87)

Aceste cifre arată că toți furnizorii, alții decât RPC, au reprezentat împreună doar 2,5 % din consumul comunitar, iar cota lor de piață a scăzut între 2001 și perioada de anchetă. De asemenea, prețurile lor medii erau mai mari decât cele ale RPC, chiar dacă prețurile argentiniene au coborât la un nivel relativ scăzut în cursul perioadei de anchetă. Presiunea importurilor chinezești asupra pieței a avut, cu siguranță, un rol în scăderea prețurilor acestor țări exportatoare.

(88)

Ținând cont de cele de mai sus, s-a considerat că importurile originare din alte țări terțe, precum Argentina și Chile, nu au avut o evoluție suficient de importantă pentru a fi contribuit la prejudiciul suferit de industria comunitară.

(89)

Anumite părți interesate au afirmat că rentabilitatea industriei comunitare a fost influențată de reglementarea comunitară, care stabilește un preț minim de achiziție pentru principalele materii prime, precum și un preț de vânzare pentru alcool în cadrul politicii agricole comune în acest sector. Chiar dacă pot influența situația industriei în ansamblul său, parametrii de reglementare au rămas stabili pe toată perioada examinată și nu pot explica deteriorarea acesteia.

(90)

În cursul perioadei de anchetă, aproximativ 25 % din producția industriei comunitare a fost exportată în afara Comunității. Volumul exporturilor a crescut ușor în cursul perioadei examinate.

(91)

S-a constatat că aceste exporturi au avut o rentabilitate ușor superioară celei a vânzărilor pe piața Comunității, în ciuda faptului că și acestea au fost afectate de scăderea prețurilor și de concurența exporturilor chinezești pe piața țărilor terțe.

(92)

Ținând cont de cele menționate anterior, s-a considerat că rezultatele exporturilor nu au evoluat într-un mod care ar fi putut contribui semnificativ la prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(93)

Vânzările altor producători comunitari, în special ale celor care și-au încetat activitatea în cursul perioadei examinate, au scăzut brusc între 2001 și perioada de anchetă. Aceste vânzări nu pot fi, prin urmare, la originea prejudiciului suferit de industria comunitară.

(94)

Trebuie subliniat că în prezentul caz, prejudiciul se prezenta, în principal, sub forma unei deprecieri a prețurilor care cauza o scădere a rentabilității. Această situație a coincis cu creșterea rapidă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, ale căror prețuri erau semnificativ inferioare celor ale industriei comunitare. Nimic nu indică faptul că ceilalți factori amintiți anterior ar fi putut contribui semnificativ la prejudiciul important suferit de industria comunitară. În cursul anchetei nu a fost descoperit nici un alt factor care ar fi putut cauza un prejudiciu.

(95)

Pe baza analizei de mai sus, care s-a axat pe efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare, s-a concluzionat că există o legătură de cauzalitate între importurile din RPC care făceau obiectul unui dumping și prejudiciul important suferit de industria comunitară.

(96)

S-a examinat dacă existau motive imperioase pentru a concluziona că nu este în interesul Comunității să se instituie drepturi antidumping la importurile din țara în cauză. Comisia a trimis chestionare importatorilor, comercianților și utilizatorilor industriali. Doi utilizatori au răspuns parțial la acestea. Alți utilizatori nu au trimis răspunsuri la chestionare, dar și-au făcut cunoscut punctul de vedere în scris.

(97)

Pe baza informațiilor primite de la părțile care au cooperat, au fost stabilite concluziile care urmează.

(98)

Trebuie amintit că industria comunitară era constituită din șapte producători care aveau peste 200 de angajați pentru fabricarea și vânzarea produsului în cauză. Ar trebui, de asemenea, subliniat că indicatorii economici ai industriei comunitare au arătat o deteriorare a rezultatelor sale financiare în cursul perioadei examinate, care a dus la încetarea activității a patru producători comunitari în ultimii ani.

(99)

În lipsa unor măsuri, este posibil ca presiunea asupra prețurilor exercitată de importurile care fac obiectul unui dumping să agraveze în continuare situația financiară a industriei comunitare și ca mai mulți producători comunitari să fie constrânși să-și înceteze producția, ceea ce va avea consecințe negative pentru întreg sectorul vitivinicol (a se vedea în continuare). În cazul în care aceste măsuri sunt totuși instituite, este de așteptat ca prețurile și rentabilitatea să atingă un nivel mai acceptabil și ca viabilitatea economică a industriei europene să fie asigurată.

(100)

Prin urmare, este clar că instituirea unor măsuri antidumping este în interesul industriei comunitare.

(101)

Doi furnizori de materii prime au scris Comisiei pentru a sprijini procedura. Anumiți reclamanți care aveau, de asemenea, societăți de legătură în industria vinicolă au profitat de ocazie pentru a exprima interesul acestor societăți în cursul anchetei.

(102)

Toate aceste părți au subliniat importanța economică a industriei acidului tartric, din punctul de vedere al viticultorilor comunitari.

(103)

În primul rând, industria vinicolă are nevoie de o sursă fiabilă de acid tartric de o calitate garantată.

(104)

În al doilea rând, datorită faptului că utilizează produse secundare, cum ar fi tescovine și drojdii de vin, industria acidului tartric reprezintă o sursă considerabilă de venituri pentru sectorul vitivinicol. Trebuie amintit că acest sector intră sub incidența politicii agricole comune și că, în prezent, se confruntă cu mari dificultăți economice.

(105)

În al treilea rând, în absența unei industrii viabile a acidului tartric în Comunitate, sectorul vitivinicol ar trebui să suporte costuri suplimentare aferente eliminării produselor secundare, în contextul unei reglementări de mediu tot mai riguroase.

(106)

Prin urmare, s-a concluzionat că instituirea unor măsuri antidumping ar fi conformă cu interesul furnizorilor comunitari.

(107)

Inițial, au fost trimise chestionare tuturor părților menționate în reclamație ca fiind utilizatori. Pe baza informațiilor obținute în cursul anchetei, Comisia a putut identifica principalele sectoare industriale care utilizează acid tartric. Prin urmare, Comisia a trimis chestionare suplimentare mai multor fabricanți de produse alimentare, de băuturi și de ghips, precum și federației industriilor farmaceutice.

(108)

Un producător de ghips și o întreprindere din sectorul alimentar au reacționat afirmând că era prea scăzut costul acidului tartric pentru a justifica un răspuns la chestionar din partea lor.

(109)

Un fabricant de ghips a cooperat, răspunzând la chestionar. Un alt fabricant de ghips a dat un răspuns parțial. Din aceste date rezultă că produsul în cauză reprezintă mai puțin de 2 % din costurile produselor pe bază de ghips fabricate de societățile care au cooperat. Se poate concluziona, prin urmare, că drepturile antidumping propuse riscă să aibă o influență relativ scăzută asupra costurilor și competitivității acestor industrii utilizatoare. Întrucât acești producători fac parte dintr-un grup important de producători de ghips, informațiile lor pot fi considerate suficient de reprezentative pentru întregul sector. Ar trebui remarcat, de asemenea, că materialele de construcție sunt destinate, în special, piețelor locale sau naționale și nu sunt expuse concurenței mondiale, ceea ce permite întreprinderilor din sectorul construcțiilor să transfere clienților lor eventualele creșteri ale costurilor.

(110)

De asemenea, au fost formulate observații de către două societăți din industria alimentară care produceau emulsifianți pentru panificație. Aceste societăți s-au opus anchetei, dar au arătat că acidul tartric reprezenta un cost important în produsele lor. Cu toate acestea, ele nu au răspuns la chestionar, ceea ce nu a permis verificarea afirmațiilor lor pe baza unor date cuantificate.

(111)

În observațiile lor, industriile utilizatoare au subliniat instabilitatea pieței acidului tartric natural și penuriile recurente pe piața europeană în trecut. Siguranța aprovizionării pare să preocupe mai mult aceste industrii decât costurile acidului tartric.

(112)

Ținând cont de cele menționate anterior, nu este probabil ca măsurile antidumping să ducă la o penurie de aprovizionare sau la lipsa concurenței pentru industriile utilizatoare. Măsurile propuse ar contribui doar la readucerea prețurilor pe piața europeană la un nivel mai apropiat de tendința pe termen lung și la împiedicarea încetării activităților altor societăți. În ceea ce privește creșterea costurilor, s-a constatat că aceasta ar fi doar marginală și nu ar afecta semnificativ competitivitatea industriilor utilizatoare. Prin urmare, se consideră provizoriu că interesul utilizatorilor nu este de natură să împiedice instituirea unor măsuri.

(113)

Instituirea unor măsuri la importurile de acid tartric originar din RPC ar fi în mod cert în interesul industriei comunitare. În ceea ce privește atât importatorii/comercianții, cât și industriile utilizatoare, un eventual efect asupra prețurilor acidului tartric riscă să fie doar marginal. În schimb, pierderile înregistrate de industria comunitară și de industriile furnizoare și riscurile unor noi închideri sunt, în mod cert, de o amploare tot mai mare.

(114)

În lumina celor de mai sus, s-a concluzionat că nu există nici un motiv imperios să nu fie instituite drepturi antidumping la importurile de acid tartric originar din RPC.

(115)

Ținând cont de concluziile stabilite privind dumpingul, prejudiciul rezultat și interesul Comunității, instituirea unor măsuri provizorii este considerată necesară pentru a împiedica agravarea prejudiciului cauzat industriei comunitare de importurile care fac obiectul unui dumping.

(116)

Măsurile ar trebui să fie instituite la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciul cauzat de aceste importuri, fără a depăși însă marja de dumping constatată. Pentru a calcula valoarea dreptului necesar pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsură ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să realizeze un profit înainte de impozitare echivalent cu cel care ar putea fi obținut în mod rezonabil de o industrie de acest tip în acest sector, în condiții normale de concurență, altfel spus, în absența unor importuri care fac obiectul unui dumping, din vânzarea produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare utilizată pentru acest calcul se ridică la 8 % din cifra de afaceri, ceea ce corespunde profiturilor realizate înainte de apariția importurilor care fac obiectul unui dumping. Pe această bază, a fost calculat un preț neprejudiciabil pentru industria comunitară a produsului similar. Acest preț neprejudiciabil a fost obținut adăugând marja de profit de 8 % menționată anterior la costul de producție. Un tip de produs exportat din RPC în cursul perioadei de anchetă nu a fost produs sau vândut de industria comunitară în cursul acestei perioade. Pentru a calcula nivelul suficient pentru eliminarea prejudiciului cauzat de aceste importuri, fără a depăși marja de dumping constatată, s-a ținut cont de raportul dintre prețul acestui tip de produs și prețul altor categorii exportate de exportatorii chinezi.

(117)

Majorarea necesară a prețului a fost determinată comparând prețul de import mediu ponderat și prețul mediu ponderat neprejudiciabil al produsului similar vândut de industria comunitară pe piața Comunității.

(118)

Eventualele diferențe care rezultă din această comparație au fost ulterior exprimate ca procentaj din valoarea medie CIF de import.

(119)

În lumina celor de mai sus, s-a considerat că trebuie instituit un drept antidumping provizoriu la nivelul marjei de dumping constatate, fără a depăși însă marja de prejudiciu calculată anterior, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(120)

Nivelurile individuale ale dreptului precizate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza concluziilor prezentei anchete antidumping. Ele reflectă, prin urmare, situația constatată pentru societățile în cauză în cursul acestei anchete. Aceste niveluri ale dreptului (spre deosebire de dreptul național aplicabil „tuturor celorlalte societăți”) se aplică astfel exclusiv importurilor de produse originare din țara în cauză produse de societățile și, deci, de entitățile juridice specifice menționate. Produsele importate fabricate de orice societate ale cărei nume și adresă nu sunt menționate în mod specific în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile de legătură ale societăților menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste niveluri și vor fi supuse dreptului aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(121)

Orice solicitare de aplicare a acestor niveluri individuale ale dreptului (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată de îndată Comisiei (3) și trebuie să conțină toate informațiile utile privind, în special, orice modificare a activităților societății legate de producție, de vânzările interne și la export care rezultă din această schimbare a denumirii sau din crearea acestor noi entități de producție sau de vânzare. După consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul, după caz, actualizând lista societăților care beneficiază de un nivel individual al dreptului.

(122)

Pe baza celor menționate anterior, nivelurile dreptului provizoriu sunt stabilite după cum urmează:

(123)

În interesul unei bune administrări, ar trebui să se stabilească un termen pentru a permite părților în cauză, care s-au făcut cunoscute în termenul menționat în avizul de deschidere, să își prezinte punctul de vedere în scris și să solicite să fie audiate. În plus, ar trebui precizat că concluziile privind instituirea unor drepturi adoptate în sensul prezentului regulament sunt provizorii și pot fi reexaminate pentru instituirea oricărui drept definitiv,