4.11.2010

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 287/50

---

DECIZIA CONSILIULUI

din 7 octombrie 2010

privind încheierea Acordului între Comunitatea Europeană și Republica Islamică Pakistan privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală

(2010/649/UE)

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 79 alineatul (3), coroborat cu articolul 218 alineatul (6) litera (a) punctul (v),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere aprobarea Parlamentului European,

întrucât:

(1)	Comisia a negociat în numele Comunității Europene un acord cu Republica Islamică Pakistan privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (denumit în continuare „acordul”).

(2)	Acordul a fost semnat, în numele Comunității Europene, la 26 octombrie 2009, sub rezerva încheierii acestuia.

(3)	Ca o consecință a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona la 1 decembrie 2009, Uniunea Europeană a înlocuit Comunitatea Europeană și a succedat acesteia.

(4)	Acordul ar trebui aprobat.

(5)	Acordul instituie un Comitet mixt privind readmisia care își poate adopta propriul regulament de procedură. Este oportun să se prevadă o procedură simplificată pentru stabilirea poziției Uniunii Europene în această situație.

(6)

În conformitate cu articolul 3 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Regatul Unit și-a notificat intenția de a participa la adoptarea și aplicarea prezentei decizii.

(7)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul menționat, Irlanda nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale.

(8)

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul privind poziția Danemarcei, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Danemarca nu participă la adoptarea prezentei decizii, nu are obligații în temeiul acesteia și nu face obiectul aplicării sale,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Acordul între Comunitatea Europeană și Republica Islamică Pakistan privind readmisia persoanelor aflate în situație de ședere ilegală (denumit în continuare „acordul”) se aprobă în numele Uniunii Europene.

Textul acordului se atașează la prezenta decizie.

Articolul 2

Președintele Consiliului procedează la notificarea prevăzută la articolul 20 alineatul (2) din acord, prin care Uniunea își asumă obligații (1), și face următoarea declarație:

Articolul 3

Comisia, asistată de experți din statele membre invitați la cererea Comisiei, reprezintă Uniunea în cadrul Comitetului mixt privind readmisia instituit prin articolul 16 din acord.

Articolul 4

Poziția Uniunii în cadrul Comitetului mixt privind readmisia în ceea ce privește adoptarea propriului regulament de procedură, astfel cum se prevede la articolul 16 alineatul (2) din acord, este adoptată de către Comisie după consultarea unui comitet special desemnat de Consiliu.

Articolul 5

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Articolul 6

Prezenta decizie se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  Data intrării în vigoare a acordului de readmisie va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene de către Secretariatul General al Consiliului.

---

ACORD

între Comunitatea Europeană şi Republica Islamică Pakistan privind readmisia persoanelor aflate în situaţie de şedere ilegală

ÎNALTELE PĂRȚI CONTRACTANTE,

COMUNITATEA EUROPEANĂ,

denumită în continuare „Comunitatea”,

și

REPUBLICA ISLAMICĂ PAKISTAN,

denumită în continuare „Pakistan”,

denumite, de asemenea, în continuare, individual, „o parte” și, colectiv, „părțile”,

DORIND să își consolideze cooperarea în vederea combaterii eficace a imigrației ilegale,

DORIND să stabilească, prin prezentul acord și pe bază de reciprocitate, proceduri rapide și eficace de identificare și de returnare în deplină siguranță și ordine a persoanelor care nu îndeplinesc sau care nu mai îndeplinesc condițiile de intrare, de prezență sau de ședere pe teritoriile Pakistanului sau ale unuia dintre statele membre ale Uniunii Europene și să faciliteze tranzitul acestor persoane într-un spirit de cooperare,

SUBLINIIND faptul că prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților statelor membre ale Uniunii Europene și ale Pakistanului în temeiul dreptului internațional,

CONSIDERÂND că dispozițiile titlului IV din Tratatul de instituire a Comunității Europene, precum și toate actele adoptate în temeiul titlului respectiv nu se aplică Regatului Danemarcei,

CONVIN DUPĂ CUM URMEAZĂ:

Articolul 1

Definiții

În sensul prezentului acord:

(a)	„stat membru” înseamnă orice stat membru al Uniunii Europene, cu excepția Regatului Danemarcei;

(b)	„resortisant al unui stat membru” înseamnă orice persoană care deține cetățenia unui stat membru, în sensul definiției comunitare;

(c)	„resortisant al Pakistanului” înseamnă orice persoană care deține cetățenia Pakistanului;

(d)	„resortisant al unei țări terțe” înseamnă orice persoană care are altă cetățenie decât cetățenia Pakistanului sau a unuia dintre statele membre;

(e)	„apatrid” înseamnă orice persoană fără cetățenie;

(f)	„permis de ședere” înseamnă orice permis, de orice tip, eliberat de Pakistan sau de unul dintre statele membre, care dă unei persoane drept de ședere pe teritoriul statului emitent;

(g)	„viză” înseamnă o autorizație eliberată sau o decizie luată de Pakistan sau de unul dintre statele membre, necesară pentru a intra pe teritoriul său sau pentru a-l tranzita. Aceasta nu include viza de tranzit aeroportuar;

(h)	„stat solicitant” înseamnă statul (Pakistan sau unul dintre statele membre) care înaintează o cerere de readmisie în temeiul articolelor 2 și 3 sau o cerere de tranzit în temeiul articolului 12;

(i)	„stat solicitat” înseamnă statul (Pakistan sau unul dintre statele membre) căruia îi este înaintată o cerere de readmisie în temeiul articolelor 2 și 3 sau o cerere de tranzit în temeiul articolului 12.

SECȚIUNEA I

OBLIGAȚII DE READMISIE

Articolul 2

Readmisia propriilor resortisanți

(1)   Statul solicitat readmite, după dovedirea cetățeniei în conformitate cu articolul 6, pe baza cererii statului solicitant, oricare dintre resortisanții săi care nu îndeplinesc sau nu mai îndeplinesc condițiile în vigoare de intrare, de prezență sau de ședere pe teritoriul statului solicitant.

(2)   Statul solicitat eliberează, după caz și fără întârziere, documentul de călătorie necesar readmisiei persoanei căreia i-a fost acceptată readmisia, cu o perioadă de valabilitate de cel puțin șase luni. În cazul în care, din motive de drept sau de fapt, persoana respectivă nu poate fi transferată în cursul perioadei de valabilitate a documentului de călătorie, statul solicitat eliberează în termen de 14 zile un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate.

Articolul 3

Readmisia resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor

(1)   Statul solicitat readmite, pe baza cererii statului solicitant și fără alte formalități în afara celor prevăzute în prezentul acord, orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare de intrare, de prezență și de ședere pe teritoriul statului solicitant, cu condiția ca asemenea persoane:

(a)	să dețină la data depunerii cererii de readmisie o viză valabilă sau un permis de ședere eliberat de statul solicitat; sau

(b)

să fi intrat ilegal pe teritoriul statului solicitant venind direct de pe teritoriul statului solicitat. În înțelesul acestui paragraf, o persoană vine direct de pe teritoriul statului solicitat dacă a ajuns pe teritoriul statului solicitant sau, în cazul în care statul solicitat este Pakistanul, pe teritoriul unuia dintre statele membre, pe cale aeriană sau maritimă, fără să fi intrat pe teritoriul unei alte țări pe durata călătoriei.

(2)   Obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) nu se aplică, dacă:

(a)	resortisantul țării terțe sau apatridul a efectuat numai un tranzit printr-un aeroport internațional al statului solicitat; sau

(b)

statul solicitant a eliberat resortisantului țării terțe sau apatridului, înainte sau după intrarea pe teritoriul său, o viză sau un permis de ședere, cu excepția cazului în care respectiva persoană posedă o viză sau un permis de ședere eliberat de statul solicitat, cu o perioadă de valabilitate mai lungă.

(3)   Dacă statul solicitat este un stat membru, obligația de readmisie de la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat viza sau permisul de ședere. În cazul în care două sau mai multe state membre au eliberat o viză sau un permis de ședere, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat documentul cu cea mai lungă perioadă de valabilitate sau, în cazul în care unul sau mai multe dintre acestea au expirat deja, documentul care este încă valabil. În cazul în care toate documentele au expirat, obligația de readmisie prevăzută la alineatul (1) revine statului membru care a eliberat documentul a cărui dată de expirare este cea mai recentă.

(4)   Statul solicitat eliberează, după caz și fără întârziere, documentul de călătorie necesar returnării persoanei căreia i-a fost acceptată readmisia, cu o perioadă de valabilitate de cel puțin șase luni. În cazul în care, din motive de drept sau de fapt, persoana respectivă nu poate fi transferată în cursul perioadei de valabilitate a documentului de călătorie, statul solicitat eliberează în termen de 14 zile un nou document de călătorie cu aceeași perioadă de valabilitate.

SECȚIUNEA II

PROCEDURA DE READMISIE

Articolul 4

Principii

(1)   Sub rezerva alineatului (2), orice transfer al unei persoane care urmează să fie readmisă pe baza obligațiilor prevăzute la articolele 2 și 3 presupune înaintarea unei cereri de readmisie către autoritatea competentă a statului solicitat.

(2)   Fără a se aduce atingere articolului 2 alineatul (1) și articolului 3 alineatul (1), nu este necesară o cerere de readmisie atunci când persoana care urmează să fie readmisă este în posesia unui document de călătorie valabil și, după caz, a unei vize valabile sau a unui permis de ședere valabil, eliberate de statul solicitat.

(3)   Nicio persoană nu este readmisă numai pe baza unei dovezi prima facie de cetățenie.

Articolul 5

Cererea de readmisie

(1)   Cererea de readmisie trebuie să conțină următoarele informații:

(a)	date ale persoanei care urmează să fie readmisă (de exemplu, numele, prenumele, data și locul nașterii și ultimul loc de ședere);

(b)	indicarea mijloacelor de probă privind cetățenia, tranzitul, condițiile de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor, precum și privind intrarea și șederea ilegale.

(2)   În măsura posibilului, cererea de readmisie conține și următoarele informații:

(a)	o declarație care să menționeze că persoana care urmează să fie readmisă poate să aibă nevoie de asistență sau de îngrijire, cu condiția ca persoana în cauză să-și fi dat consimțământul expres în ceea ce privește respectiva declarație;

(b)	orice altă măsură de protecție sau de securitate care ar putea fi necesară în cazul individual al unei readmisii.

(3)   Un formular comun care se utilizează pentru cererile de readmisie figurează în anexa V la prezentul acord.

Articolul 6

Mijloace de probă privind cetățenia

(1)   Dovada cetățeniei nu se poate face prin intermediul unor documente false.

(2)   Dovada cetățeniei, în temeiul articolului 2 alineatul (1), se poate face prin intermediul oricăruia dintre documentele enumerate în anexa I la prezentul acord, chiar dacă perioada lor de valabilitate a expirat. În cazul în care se prezintă astfel de documente, statul solicitat și statul solicitant recunosc reciproc cetățenia, fără să fie necesară efectuarea unei investigații suplimentare.

(3)   Dovada cetățeniei, în conformitate cu articolul 2 alineatul (1), se poate face, de asemenea, și prin intermediul oricăruia dintre documentele enumerate în anexa II la prezentul acord, chiar dacă perioada lor de valabilitate a expirat. În cazul în care se prezintă astfel de documente, statul solicitat inițiază demersul de stabilire a cetățeniei persoanei în cauză.

(4)   Dacă niciunul dintre documentele enumerate în anexele I și II nu poate fi prezentat, autoritatea competentă a statului solicitant și reprezentanțele diplomatice sau consulare ale statului solicitat întreprind, la cerere, demersurile necesare pentru chestionarea persoanei pentru care a fost înaintată o cerere de readmisie, fără întârzieri nejustificate.

Articolul 7

Mijloace de probă privind resortisanții țărilor terțe și apatrizii

(1)   Dovada îndeplinirii condițiilor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) se face, în special, prin intermediul mijloacelor de probă enumerate în anexa III la prezentul acord. Aceasta nu poate fi făcută prin documente false. Oricare astfel de dovadă se bazează pe elemente care sunt reciproc recunoscute de către statul solicitat și statul solicitant.

(2)   Dovada îndeplinirii condițiilor de readmisie a resortisanților țărilor terțe și a apatrizilor prevăzute la articolul 3 alineatul (1) se poate face, de asemenea, prin intermediul mijloacelor de probă enumerate în anexa IV la prezentul acord. În cazul în care sunt prezentate asemenea mijloace de probă, statul solicitat le consideră corespunzătoare pentru a iniția o investigație.

(3)   Ilegalitatea intrării, a prezenței sau a șederii se poate stabili prin intermediul documentelor de călătorie ale persoanei în cauză, pe care nu figurează viza sau orice alt permis de ședere necesar pe teritoriul statului solicitant. O declarație a statului solicitant conform căreia persoana în cauză a fost găsită fără a avea în posesia sa documentele de călătorie, viza sau permisul de ședere necesar poate reprezenta o probă prima facie a ilegalității intrării, prezenței sau șederii.

Articolul 8

Termene

(1)   Cererea de readmisie trebuie înaintată autorității competente a statului solicitat într-un termen de maximum un an de la data la care autoritatea competentă a statului solicitant a luat cunoștință de faptul că un resortisant al unei țări terțe sau un apatrid nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile de intrare, de prezență sau de ședere în vigoare. În cazul în care obstacole de drept sau de fapt fac imposibilă depunerea cererii la timp, termenul este prelungit, la cerere, dar numai până când nu mai există respectivele obstacole.

(2)   La o cerere de readmisie trebuie să se primească un răspuns într-un termen rezonabil și, în orice caz, într-un termen de maximum 30 de zile calendaristice. Refuzul unei cereri de readmisie trebuie motivat. Acest termen curge de la data primirii cererii de readmisie. În cazul în care există obstacole de drept sau de fapt care fac imposibilă trimiterea unui răspuns la timp, termenul-limită, poate, la cerere și pe baza unor motive justificate, să fie prelungit până la 60 de zile calendaristice, cu excepția cazului în care perioada maximă de detenție prevăzută în legislația națională a statului solicitant este mai mică sau egală cu 60 de zile. În cazul în care nu se primește un răspuns în termenul menționat anterior, se consideră că transferul a fost acceptat.

(3)   După aprobarea unei cereri de readmisie sau, după caz, după expirarea termenului prevăzut la alineatul (2) din prezentul articol, persoana în cauză este transferată în termen de trei luni. La cerere, termenul respectiv poate să fie prelungit cu timpul necesar pentru depășirea obstacolelor de drept sau de fapt.

Articolul 9

Modalitățile de transfer și mijloacele de transport

Înaintea returnării unei persoane, autoritățile competente ale Pakistanului și ale statului membru în cauză încheie înțelegeri în scris, în prealabil, cu privire la data transferului, punctul de trecere a frontierei, eventualele escorte și mijloacele de transport.

Articolul 10

Readmisia din greșeală

Pakistanul preia fără întârziere orice persoană readmisă de un stat membru și un stat membru preia fără întârziere o persoană readmisă de Pakistan, dacă s-a constatat într-o perioadă de trei luni de la transferul persoanei în cauză că nu erau îndeplinite condițiile de la articolele 2 și 3 din prezentul acord. În asemenea cazuri, autoritățile competente ale Pakistanului și ale statului membru în cauză fac schimb de orice fel de informații disponibile legate de identitatea, cetățenia sau ruta de tranzit a persoanei care urmează a fi preluată.

SECȚIUNEA III

OPERAȚIUNI DE TRANZIT

Articolul 11

Principii

(1)   Statul solicitat poate permite tranzitul unui resortisant al unui stat terț sau al unui apatrid, atunci când resortisantul sau apatridul respectiv nu poate fi returnat direct statului de destinație, după ce a obținut confirmarea, atestată în scris, că statul de destinație s-a angajat să își readmită resortisantul sau apatridul, în funcție de caz.

(2)   Statul solicitat își poate retrage acordul, dacă nu mai este asigurată călătoria prin posibilele state de tranzit sau readmisia de către statul de destinație. În asemenea cazuri, statul solicitant reprimește resortisantul țării terțe sau apatridul, suportând cheltuielile.

Articolul 12

Procedura de tranzit

(1)   Orice cerere de tranzit trebuie să fie adresată în scris autorităților competente și să cuprindă următoarele informații:

(a)	tipul de tranzit, alte posibile state de tranzit și destinația finală;

(b)	datele persoanei în cauză (de exemplu, numele, prenumele, data nașterii și – dacă este posibil – locul nașterii, cetățenia, tipul și numărul documentului de călătorie);

(c)	punctul de trecere a frontierei prevăzut, data transferului și posibila recurgere la escorte.

Un formular comun pentru cererile de tranzit figurează în anexa VI la prezentul acord.

(2)   Statul solicitat informează statul solicitant, în scris, în termen de 14 zile calendaristice, cu privire la decizia sa și, dacă permite tranzitul, confirmă punctul de trecere a frontierei și data prevăzută pentru tranzit.

(3)   În cazul în care operațiunea de tranzit se efectuează pe calea aerului, persoana care urmează să facă obiectul tranzitului și eventualele escorte sunt scutite de obligația de a obține o viză de tranzit aeroportuar.

(4)   Sub rezerva consultărilor reciproce, autoritățile competente ale statului solicitat acordă asistență în cazul operațiunilor de tranzit, în special prin supravegherea persoanelor în cauză și prin asigurarea de facilități corespunzătoare în acest sens, în conformitate cu normele și legislația sa.

SECŢIUNEA IV

COSTURI

Articolul 13

Costuri de transport și de tranzit

Fără a aduce atingere dreptului autorităților competente ale statului solicitant de a recupera costurile asociate readmisiei de la persoana care urmează să fie readmisă sau de la terți, toate costurile de transport ocazionate de readmisie și de operațiunile de tranzit până la frontiera statului de destinație finală efectuate în temeiul prezentului acord se suportă de către statul solicitant. În cazul readmisiei din greșeală, în temeiul articolului 10, aceste costuri trebuie să fie suportate de către statul care trebuie să preia persoana în cauză.

SECȚIUNEA V

PROTECȚIA DATELOR ȘI RAPORTUL CU ALTE OBLIGAȚII LEGALE

Articolul 14

Datele cu caracter personal

(1)   Prelucrarea datelor cu caracter personal nu are loc decât în cazul în care această prelucrare este necesară pentru punerea în aplicare a prezentului acord de către autoritățile competente ale Pakistanului sau ale statelor membre. În sensul prezentului articol, se aplică definițiile prevăzute la articolul 2 din Directiva 95/46/CE (1). În cazul în care operatorul este o autoritate competentă a unui stat membru, o asemenea prelucrare se efectuează în conformitate cu dispozițiile Directivei 95/46/CE și cu dispozițiile legale naționale adoptate în temeiul directivei, inclusiv normele privind transferul datelor cu caracter personal către țările terțe.

(2)   În plus, prelucrarea datelor cu caracter personal în vederea punerii în aplicare a prezentului acord și, în special, comunicarea datelor cu caracter personal de către Pakistan către un stat membru și invers trebuie să respecte următoarele principii:

(a)	datele cu caracter personal trebuie prelucrate în mod corect și în conformitate cu dispozițiile legale;

(b)	datele cu caracter personal trebuie culese în scopul determinat, explicit și legitim al punerii în aplicare a prezentului acord și nu trebuie prelucrate ulterior de către autoritatea care le comunică sau de către cea care le primește într-un mod incompatibil cu acest scop;

(c)

datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, pertinente și să nu fie excesive în raport cu scopul în care sunt culese și/sau prelucrate ulterior, în special, datele cu caracter personal comunicate se pot referi doar la: — datele personale ale persoanei care urmează să fie transferată (de exemplu, numele, prenumele, orice nume purtate anterior, porecle sau pseudonime, data și locul nașterii, sexul, cetățenia prezentă și orice cetățenie anterioară); — pașaportul sau cartea de identitate (numărul, perioada de valabilitate, data eliberării, autoritatea emitentă, locul eliberării); — locurile de oprire și itinerarele; — alte informații necesare identificării persoanei care urmează să fie transferată sau examinării cerințelor în materie de readmisie în temeiul prezentului acord;

(d)	datele cu caracter personal trebuie să fie exacte și, după caz, să fie actualizate;

(e)	datele cu caracter personal trebuie să fie păstrate într-o formă care să permită identificarea persoanelor respective pe o durată care să nu depășească durata necesară atingerii scopului pentru care au fost culese datele sau scopului pentru care sunt prelucrate ulterior;

(f)

atât autoritatea care comunică datele, cât și cea care le primește iau toate măsurile rezonabile pentru a asigura, după caz, rectificarea, ștergerea sau blocarea datelor cu caracter personal, în cazul în care prelucrarea nu este conformă cu dispozițiile din prezentul articol, în special în cazul în care datele nu sunt adecvate, pertinente, exacte sau sunt excesive în raport cu scopul prelucrării. Aceasta include notificarea celeilalte părți asupra oricărei rectificări, ștergeri sau blocări;

(g)	la cerere, autoritatea care primește datele informează autoritatea care le comunică asupra scopului în care au fost utilizate aceste date, precum și a rezultatelor obținute;

(h)	datele cu caracter personal nu pot fi comunicate decât autorităților competente. Transmiterea lor ulterioară altor organisme necesită acordul prealabil al autorității care le-a comunicat;

(i)	autoritatea care transmite datele și cea care le primește sunt obligate să înregistreze în scris comunicarea și primirea datelor cu caracter personal.

Articolul 15

Raportul cu alte obligații legale

(1)   Prezentul acord nu aduce atingere drepturilor, obligațiilor și responsabilităților Comunității, ale statelor membre și ale Pakistanului care decurg din sau există în temeiul dreptului internațional și al tratatelor internaționale la care acestea sunt părți.

(2)   Niciun element din prezentul acord nu împiedică returnarea unei persoane în temeiul altor convenții bilaterale.

(3)   Prezentul acord nu aduce atingere căilor de atac și drepturilor de care dispune persoana în cauză în temeiul legislației țării gazdă, inclusiv al legislației internaționale.

SECȚIUNEA VI

PUNEREA ÎN APLICARE ȘI APLICAREA

Articolul 16

Comitetul mixt privind readmisia

(1)   Părțile contractante își acordă reciproc asistență pentru aplicarea și interpretarea prezentului acord. În acest scop, acestea instituie un Comitet mixt privind readmisia (denumit în continuare „comitetul”), care va avea în special sarcina de a:

(a)	monitoriza aplicarea prezentului acord;

(b)	decide cu privire la demersurile de natură tehnică necesare pentru executarea sa uniformă, inclusiv modificările anexelor III și IV;

(c)	face periodic schimb de informații privind protocoalele de punere în aplicare întocmite de diferite state membre și Pakistan în temeiul articolului 17;

(d)	propune modificări la prezentul acord și la anexele I și II.

(2)   Deciziile comitetului se iau în unanimitate de voturi și se pun în aplicare în mod corespunzător.

(3)   Comitetul este compus din reprezentanți ai Comunității și ai Pakistanului. Comunitatea este reprezentată de Comisia Europeană, asistată de experți din statele membre.

(4)   Comitetul se reunește atunci când este necesar, la solicitarea uneia dintre părți, anual, în mod obișnuit.

(5)   Diferendele care nu pot fi soluționate de către comitet se soluționează prin intermediul consultărilor între părți.

(6)   Comitetul își stabilește propriul regulament de procedură, inclusiv o limbă de lucru comună pentru ambele părți.

Articolul 17

Protocoale de punere în aplicare

(1)   Pakistanul și un stat membru pot elabora un protocol de punere în aplicare care să reglementeze următoarele aspecte:

(a)	desemnarea autorităților competente, punctele de trecere a frontierei și schimbul punctelor de contact;

(b)	condițiile aplicabile returnărilor sub escortă, inclusiv tranzitului sub escortă al resortisanților țărilor terțe și al apatrizilor;

(c)	alte mijloace și documente decât cele enumerate în anexele I-IV la prezentul acord.

(2)   Protocoalele de punere în aplicare menționate la alineatul (1) nu intră în vigoare decât după notificarea comitetului menționat la articolul 16.

Articolul 18

Relația cu acordurile sau înțelegerile bilaterale ale statelor membre privind readmisia

Dispozițiile prezentului acord prevalează asupra dispozițiilor oricărui acord sau înțelegeri bilaterale privind readmisia persoanelor care se află în situația de ședere ilegală care au fost sau pot fi încheiate între diferitele state membre și Pakistan, în temeiul articolului 17, în măsura în care dispozițiile acestora din urmă sunt incompatibile cu cele din prezentul acord.

SECȚIUNEA VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 19

Aplicarea teritorială

(1)   Sub rezerva alineatului (2), prezentul acord se aplică pe teritoriul în care este aplicabil Tratatul de instituire a Comunității Europene și pe teritoriul Pakistanului.

(2)   Prezentul acord nu se aplică pe teritoriul Regatului Danemarcei.

Articolul 20

Intrarea în vigoare, durata și denunțarea acordului

(1)   Prezentul acord este ratificat sau aprobat de părți în conformitate cu procedurile lor proprii.

(2)   Prezentul acord intră în vigoare în prima zi a celei de a doua luni care urmează datei la care părțile își notifică încheierea procedurilor menționate la alineatul (1).

(3)   Fără a aduce atingere obligațiilor existente ale părților în temeiul dreptului cutumiar internațional de preluare a propriilor resortisanți, prezentul acord și protocoalele de punere în aplicare se aplică persoanelor care au pătruns pe teritoriile Pakistanului și ale statelor membre după intrarea în vigoare a acestuia.

(4)   Fiecare parte poate să denunțe prezentul acord în orice moment, printr-o notificare oficială adresată celeilalte părți. Prezentul acord încetează să se aplice după șase luni de la data efectuării unei astfel de notificări.

Articolul 21

Anexe

Anexele I-VI fac parte integrantă din prezentul acord.

---

(1)  Directiva 95/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 octombrie 1995 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).

ANEXA I

Lista comună a documentelor a căror prezentare se consideră dovadă a cetăţeniei [articolul 2 alineatul (1), coroborat cu articolul 6 alineatul (2)]

—	Pașapoartele autentice de orice tip (pașapoarte naționale, pașapoarte diplomatice, pașapoarte de serviciu, pașapoarte colective și pașapoarte provizorii, inclusiv pașapoarte pentru minori);

—	cărți de identitate naționale informatizate;

—	certificate autentice de atestare a cetățeniei.

ANEXA II

Lista comună a documentelor a căror prezentare conduce la iniţierea demersului de stabilire a cetăţeniei [articolul 2 alineatul (1), coroborat cu articolul 6 alineatul (3)]

—	Amprente digitale sau alte date biometrice;

—	cărți de identitate naționale temporare și provizorii, livrete militare și certificate de naștere eliberate de guvernul părții solicitate;

—	fotocopii (1) ale oricăruia dintre documentele enumerate în anexa I la prezentul acord;

—	permise de conducere sau fotocopii (1) ale acestor documente;

—	fotocopii (1) ale altor documente oficiale care menționează sau indică cetățenia (de exemplu, certificate de naștere);

—	carnete de serviciu, carnete de marinar, carnete de serviciu pentru navigație interioară sau fotocopii (1) ale acestor documente;

—	declarații făcută de persoana în cauză.

---

(1)  În sensul prezentei anexe, termenul „fotocopii” înseamnă fotocopiile autentificate oficial de către autoritățile Pakistanului sau ale statelor membre.

ANEXA III

Lista comună a documentelor care sunt considerate a avea valoare de mijloace de probă a condiţiilor de readmisie a resortisanţilor ţărilor terţe şi a apatrizilor [articolul 3 alineatul (1), coroborat cu articolul 7 alineatul (1)]

—	Ştampile/inscripții similare de intrare și/sau ieșire pe documentul de călătorie al persoanei în cauză;

—	viză și/sau permis de ședere valabilă/valabil, emisă/emis de statul solicitat.

ANEXA IV

Lista comună a documentelor care sunt considerate a avea valoare de mijloace de probă în vederea iniţierii investigaţiilor pentru readmisia resortisanţilor ţărilor terţe şi a apatrizilor [articolul 3, coroborat cu articolul 7 alineatul (2)]

—	Declarații oficiale făcute, în special, de personalul autorității de frontieră și de alți martori oficiali sau de bună credință (de exemplu, personalul companiei aeriene) care pot atesta că persoana în cauză a trecut frontiera;

—	descrierea locului și împrejurărilor în care a fost interceptată persoana în cauză după ce a intrat pe teritoriul statului solicitant, făcută de către autoritățile competente ale statului solicitant;

—	informații privind identitatea și/sau șederea unei persoane, furnizate de o organizație internațională (de exemplu, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați – ICNUR);

—	comunicarea/confirmarea de informații de către membri ai familiei;

—	declarația persoanei în cauză;

—	bilete nominale, precum și certificate și bonuri de orice tip (de exemplu, facturi de hotel, note de programare la cabinete medicale/dentare, carduri de acces în instituții publice/private etc.) care arată în mod clar că persoana în cauză s-a aflat pe teritoriul statului solicitat;

—	bilete nominale și/sau liste de pasageri ale companiilor aeriene sau maritime care arată itinerarul urmat pe teritoriul statului solicitat;

—	informații care arată că persoana în cauză a recurs la serviciile unui curier sau ale unei agenții de voiaj.

ANEXA V

ANEXA VI

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 1 LITERA (f)

În sensul articolului 1 litera (f), părțile convin că autorizația de ședere nu include permisele temporare de ședere pe teritoriile lor care se acordă în cadrul soluționării unei cereri de azil sau de permis de ședere.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 2 ALINEATUL (1)

Părțile iau notă de faptul că, în conformitate cu legea privind cetățenia din 1951, în vigoare în prezent în Pakistan, și cu normele care decurg din aceasta, un cetățean pakistanez nu poate renunța la cetățenia sa fără a fi dobândit sau a i se fi acordat un document valabil care garantează acordarea cetățeniei sau a statutului de resortisant de către un alt stat.

Părțile convin să se consulte ori de câte ori este necesar.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 3

În ceea ce privește articolul 3, părțile vor depune eforturi să returneze, în principiu, în țara de origine orice resortisant al unei țări terțe sau apatrid care nu îndeplinește sau nu mai îndeplinește condițiile în vigoare de intrare, de prezență sau de ședere pe teritoriul uneia din părți.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 3 ALINEATUL (1) LITERA (b)

Părțile convin că simplul tranzit aeroportuar într-o țară terță nu este considerat ca fiind „o intrare pe teritoriul unei alte țări” în sensul respectivelor dispoziții.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ARTICOLUL 8 ALINEATUL (2)

Părțile convin asupra faptului că, în ceea ce privește cererile de readmisie înaintate de statele membre în care perioada maximă de detenție prevăzută în legislațiile lor naționale este mai mică sau egală cu 30 de zile, termenul de 30 de zile calendaristice menționat la articolul 8 alineatul (2) include, în cazul unui răspuns pozitiv la cererea de readmisie, emiterea documentului de călătorie necesar readmisiei în conformitate cu articolul 2 alineatul (2) și articolul 3 alineatul (4) din acord.

DECLARAŢIE COMUNĂ A COMISIEI EUROPENE ŞI A PAKISTANULUI PRIVIND MIGRAŢIA LEGALĂ

Răspunzând interesului Pakistanului de a beneficia de oportunitățile de migrație legală existente în statele membre ale Uniunii Europene, părțile convin ca aplicarea prezentului acord să contribuie în mod substanțial la încurajarea diferitelor state membre de a oferi cetățenilor pakistanezi oportunități de migrație legală. În acest context, Comisia Europeană invită statele membre să inițieze consultări cu Pakistanul, în conformitate cu legislația lor națională, privind posibilitățile de migrație legală ale cetățenilor pakistanezi.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ASISTENŢA TEHNICĂ

Părțile se angajează să pună în aplicare prezentul acord pe baza principiului împărțirii responsabilităților și parteneriatului echilibrat în spirit de solidaritate în ceea ce privește gestionarea fluxurilor migratorii dintre Uniunea Europeană și Pakistan.

În acest context, Uniunea Europeană va sprijini Pakistanul, prin intermediul programelor de asistență comunitară, cu precădere prin Programul Aeneas, pentru punerea în aplicare a tuturor componentelor prezentului acord, inclusiv acordarea de sprijin pentru reinstalarea și asigurarea bunăstării persoanelor readmise.

Un astfel de sprijin poate în principiu să acopere și promovarea legăturilor dintre migrație și dezvoltarea, organizarea și promovarea migrației economice legale, gestionarea migrației ilegale și protecția migranților contra exploatării și excluziunii.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND DANEMARCA

Părțile iau act de faptul că prezentul acord nu se aplică teritoriului Regatului Danemarcei și nici resortisanților Regatului Danemarcei. În aceste condiții, este oportun ca Pakistanul și Danemarca să încheie un acord de readmisie în aceleași condiții ca cele prevăzute în prezentul acord.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND ISLANDA ŞI NORVEGIA

Părțile iau act de relațiile strânse dintre Comunitatea Europeană și Islanda și Norvegia, în special în temeiul acordului din 18 mai 1999 privind asocierea acestor țări la punerea în aplicare și dezvoltarea acquis-ului Schengen. În aceste condiții, este oportun ca Pakistanul să încheie un acord de readmisie cu Islanda și Norvegia în aceleași condiții ca cele prevăzute de prezentul acord.

DECLARAŢIE COMUNĂ PRIVIND UN DIALOG GLOBAL ASUPRA GESTIONĂRII MIGRAŢIEI

Părțile sunt hotărâte să se angajeze într-un dialog global asupra gestionării migrației în cadrul comisiei mixte ce urmează a fi înființată în temeiul Acordului de cooperare CE-Pakistan de a treia generație. Acest dialog va include politicile în domeniul vizelor, în vederea facilitării schimburilor interpersonale.

---