Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32000R1673

    Regulamentul (CE) nr. 1673/2000 al Consiliului din 27 iulie 2000 privind organizarea comună a piețelor în sectorul inului și al cânepei pentru fibre

    JO L 193, 29.7.2000, p. 16–22 (ES, DA, DE, EL, EN, FR, IT, NL, PT, FI, SV)

    Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (CS, ET, LV, LT, HU, MT, PL, SK, SL, BG, RO)

    Legal status of the document No longer in force, Date of end of validity: 30/06/2008; abrogat prin 32007R1234

    ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2000/1673/oj

    03/Volumul 34

    RO

    Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

    66


    32000R1673


    L 193/16

    JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


    REGULAMENTUL (CE) NR. 1673/2000 AL CONSILIULUI

    din 27 iulie 2000

    privind organizarea comună a piețelor în sectorul inului și al cânepei pentru fibre

    CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

    având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene, în special articolele 36 și 37,

    având în vedere propunerea Comisiei (1),

    având în vedere avizul Parlamentului European (2),

    având în vedere avizul Comitetului Economic și Social (3),

    având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (4),

    întrucât:

    (1)

    Funcționarea și dezvoltarea pieței comune pentru produsele agricole trebuie să fie însoțite de instituirea unei politici agricole comune. O astfel de politică trebuie să includă, în special, o organizare comună a piețelor agricole care poate lua diferite forme, în funcție de produs.

    (2)

    Scopul politicii agricole comune este atingerea obiectivelor stabilite în tratat. În cazul inului și al cânepei pentru fibră, pe lângă prevederile privind plățile pe teren din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 de insituire a unui regim de sprijin pentru producătorii de anumite culturi arabile (5), sunt necesare măsuri pentru reglementarea pieței interne, inclusiv ajutor pentru prelucrătorii primari de paie de in sau cânepă sau pentru agricultorii care prelucrează paiele pe cheltuiala proprie.

    (3)

    Pentru a se asigura că paiele de in și cânepă sunt prelucrate efectiv, acordarea ajutorului trebuie să fie supusă anumitor condiții, în special autorizarea prelucrătorilor primari și obligația ca prelucrătorii primari să achiziționeze paiele prin contract. În același fel, pentru a împiedica orice abuz, ajutorul pentru prelucrare este acordat numai pe baza prelucrării paielor sau pe baza utilizării fibrelor pe piață dacă agricultorul a prelucrat paiele în nume propriu.

    (4)

    Pentru a preveni utilizarea incorectă a fondurilor Comunității, nu trebuie acordat ajutor prelucrătorilor primari sau agricultorilor care au creat în mod artificial condițiile pentru primirea ajutorului, bucurându-se astfel de un avantaj care nu este conform obiectivelor programului de ajutor pentru prelucrarea paielor.

    (5)

    Având în vedere diferențele dintre piața pentru fibre de in lungi și piața pentru fibre de in scurte și fibre de cânepă, ajutoarele trebuie să fie diferențiate în funcție de cele două tipuri de fibre obținute. Pentru a asigura un nivel total al sprijinului care permite menținerea producției tradiționale de fibre de in lungi în condiții similare cu cele prevăzute în Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 al Consiliului din 4 iulie 1970 privind organizarea comună a pieței în sectorul inului și al cânepei (6), ajutorul trebuie să crească treptat pentru a echilibra reducerea treptată a ajutorului pe hectar plătit cultivatorilor conform Regulamentului (CE) nr. 1251/1999 și, în cele din urmă, eliminarea ajutorului pentru fibrele de in scurte. Ajutorul pentru fibrele de in scurte și pentru fibrele de cânepă trebuie stabilit la un nivel care să ofere produselor noi și debușeurilor potențiale ale acestora timp suficient pentru a atinge un echilibru. Pentru a promova numai producția de fibre de in scurte și fibre de cânepă de calitate superioară, trebuie să existe prevederi privind procentul maxim de impurități și de deșeuri, precum și prevederi tranzitorii care să permită industriei de prelucrare să se adapteze acestei cerințe.

    (6)

    Pentru a lua în considerare statutul special al inului tradițional din anumite zone ale Țărilor de Jos, Belgiei și Franței, trebuie să se acorde un ajutor tranzitoriu suplimentar prelucrătorilor primari ai paielor pentru zonele menționate.

    (7)

    Pentru a preveni creșteri frauduloase ale cantităților eligibile pentru ajutor, statele membre trebuie să fixeze cantitățile maxime pe baza zonelor în care paiele fac obiectul unor contracte sau angajamente de prelucrare.

    (8)

    Pentru a menține la un nivel scăzut cheltuielile create prin aplicarea prezentului regulament, trebuie să se introducă un mecanism de stabilizare pentru ambele tipuri de fibre obținute, adică fibre de in lungi și scurte și fibre de cânepă. Pentru a se asigura nivele rezonabile ale producției în fiecare stat membru, trebuie să se stabilească o cantitate garantată maximă pentru ambele tipuri de fibre, care să fie distribuită între statele membre sub formă de cantități naționale garantate. Totuși, cantitățile naționale garantate se stabilesc pentru fibrele de in scurte și fibrele de cânepă numai pentru perioada de timp necesară pentru a permite produselor noi să se adapteze pieței. Cantitățile naționale garantate se aplică ajutorului pentru prelucrare și nu afectează regimul instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1251/1999. Cantitățile naționale garantate trebuie să fie stabilite luându-se în considerare în special media zonelor recent cultivate cu in și cânepă pentru fibre, ajustate, dacă este necesar, pentru a reflecta zonele productive efective, înmulțită cu cotele medii de fibre. În ceea ce privește statele membre a căror producție este actualmente scăzută, ar trebui prevăzută o cantitate comună care să fie repartizată pe fiecare an de comercializare, astfel încât statelor respective să li se creeze posibilitatea de a-și adapta și dezvolta producția.

    (9)

    Pentru a permite statelor membre să facă ajustările cantităților astfel obținute, trebuie să se stabilească condiții de reglementare a transferurilor între cantitățile naționale garantate alocate fiecăruia. Toate transferurile trebuie să se efectueze pe baza unui coeficient care să asigure echivalența bugetară.

    (10)

    Statele membre producătoare trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a măsurilor prevăzute pentru acordarea ajutorului. În plus, din cauza timpului necesar pentru prelucrarea tuturor paielor recoltate pe parcursul unui an de comercializare, este necesară instituirea unui sistem de plăți anticipate ca măsură de control.

    (11)

    În ansamblu, regimul care reglementează comerțul cu țările terțe trebuie să ofere posibilitatea ridicării tuturor restricțiilor cantitative și taxelor percepute la granițele externe ale Comunității. Totuși, acest mecanism se poate dovedi deficitar în circumstanțe excepționale. În astfel de cazuri, pentru a nu lăsa piața comunitară fără apărare împotriva perturbărilor care pot surveni, Comunitatea ar trebui să poată lua fără întârziere măsurile necesare. Toate aceste măsuri trebuie să fie în conformitate cu obligațiile care decurg din acordurile agricole ale Organizației Mondiale a Comerțului (7).

    (12)

    Pentru a împiedica recoltele ilegale să perturbeze organizarea comună a pieței de cânepă pentru fibre, este necesar să se prevadă un control al importurilor de cânepă și de semințe de cânepă pentru a se asigura că aceste produse oferă anumite garanții cu privire la conținutul de tetrahidrocanabinol. În plus, importurile de semințe de cânepă destinate altor utilizări decât însămânțarea trebuie să fie subordonate unui regim de control care prevede un sistem de autorizare a importatorilor în cauză.

    (13)

    Odată cu dezvoltarea în timp a pieței de in și cânepă pentru fibră, statele membre și Comisia trebuie să comunice toate informațiile necesare în vederea aplicării prezentului regulament.

    (14)

    Măsurile necesare aplicării prezentului regulament trebuie să fie adoptate în conformitate cu Decizia 1999/468/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 de stabilire a procedurilor de exercitare a competențelor de execuție conferite Comisiei (8).

    (15)

    Cheltuielile suportate de statul membru ca rezultat al obligațiilor ce decurg din aplicarea prezentului regulament trebuie să fie finanțate de Comunitate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind finanțarea politicii agricole comune (9).

    (16)

    Deși organizarea comună a pieței de in și cânepă, conform definiției din Regulamentul (CEE) nr. 1308/70, a fost modificată de câteva ori, ea nu mai reflectă totuși modificările profunde suferite de acest sector. În această situație, Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 și Regulamentul (CEE) nr. 619/71 al Consiliului din 22 martie 1971 de stabilire a normelor generale de acordare de ajutor pentru in și cânepă (10) ar trebui să fie abrogate. Regulamentul (CEE) nr. 620/71 al Consiliului din 22 martie 1971 de stabilire a unor dispoziții-cadru pentru contractele privind vânzarea paielor de in și cânepă (11), Regulamentul (CEE) nr. 1172/71 al Consiliului din 3 iunie 1971 de stabilire a normelor generale privind ajutoarele pentru stocarea privată a fuioarelor de in și cânepă (12), Regulamentul (CEE) nr. 1430/82 al Consiliului din 18 mai 1982 de stabilire a dispozițiilor privind restricțiile la importul de cânepă și de semințe de cânepă și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1308/70 privind cânepa (13) și Regulamentul (CEE) nr. 2059/84 al Consiliului din 16 iulie 1984 de stabilire a normelor generale referitoare la restricțiile la importul de cânepă și de semințe de cânepă și de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 619/71 în ceea ce privește cânepa (14), care se bazează pe Regulamentele (CEE) nr. 1308/70 și (CEE) nr. 619/71, ar trebui abrogate și înlocuite cu noi dispoziții în prezentul regulament.

    (17)

    Trecerea de la dispozițiile Regulamentului (CEE) nr. 1308/70 la cele din prezentul regulament ar putea duce la crearea unor dificultăți care nu sunt reglementate în prezentul regulament. Pentru a evita această eventualitate, este necesar să i se permită Comisiei să adopte măsurile tranzitorii necesare. Comisia ar trebui, de asemenea, să fie autorizată să rezolve probleme practice specifice.

    (18)

    Având în vedere data la care prezentul regulament intră în vigoare, este necesar să se prevadă măsuri speciale pentru anul de comercializare 2000/2001. În acest sens, sistemul în vigoare pe parcursul anului de comercializare 1999/2000 rămâne aplicabil până la 30 iunie 2001. Totuși, cuantumul ajutorului trebuie să fie stabilit de Comisie pe baza soldurilor de buget în momentul în care zonele menționate sunt evaluate în mod corect, iar suma reținută pentru finanțarea măsurilor de promovare a utilizării fibrelor de in ar trebui să fie stabilită la zero.

    (19)

    Pentru a evalua efectele noilor măsuri, Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului rapoarte privind, pe de o parte, în anul 2003, cantitățile naționale garantate și nivelul maxim de impurități și deșeuri în fibrele de in scurte și în fibrele de cânepă și, pe de altă parte, în anul 2005, impactul ajutorului pentru prelucrare și ajutorului suplimentar asupra producătorilor și piețelor,

    ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

    Articolul 1

    (1)   Organizarea comună a piețelor în sectorul inului și al cânepei pentru fibră trebuie să cuprindă aranjamente de reglementare a pieței interne și a comerțului cu țările terțe. Se aplică pentru următoarele produse:

    Cod NC

    Descriere

    5301

    In, în stare brută sau prelucrat, dar netors; câlți de in și deșeuri (inclusiv deșeuri de recoltă și material fibros garnetat)

    5302

    Cânepă adevărată (Cannabis sativa L.) în stare brută sau prelucrată, dar netoarsă, câlți sau deșeuri de cânepă adevărată (inclusiv deșeuri de recoltă și material fibros garnetat)

    (2)   În sensul prezentului regulament:

    (a)

    „agricultor” desemnează agricultorii conform definiției din articolul 10 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1259/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 de stabilire a normelor comune pentru schemele de asistență directă conform politicii agricole comune (15);

    (b)

    „prelucrător primar autorizat” desemnează o persoană fizică sau juridică sau un grup de persoane fizice sau juridice, indiferent de statutul juridic conform legislației naționale sau de statutul membrilor respectivi, care a fost autorizată de autoritatea competentă a statului membru pe teritoriul căruia se află unitățile respective de producție a fibrelor de in sau cânepă.

    (3)   Prezentul regulament se aplică fără a aduce atingere măsurilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 1251/1999.

    TITLUL I

    Piața internă

    Articolul 2

    (1)   Se introduce un ajutor pentru prelucrarea paielor de in și cânepă pentru fibră.

    Ajutorul se acordă prelucrătorilor primari autorizați pe baza cantității de fibre obținute efectiv din paie pentru care s-a încheiat un contract de vânzare-cumpărare cu un agricultor.

    Totuși:

    (a)

    în cazurile în care prelucrătorul autorizat și agricultorul sunt una și aceeași persoană, contractul de vânzare-cumpărare este înlocuit de un angajament al părții în cauză de a efectua prelucrarea;

    (b)

    în cazurile în care agricultorul este proprietarul paielor care sunt prelucrate, conform unui contract, de către un prelucrător primar autorizat și dovedește că a desfăcut pe piață fibrele obținute, ajutorul se acordă agricultorului.

    (2)   Nu se plătește nici un fel de ajutor prelucrătorilor primari autorizați sau agricultorilor care au creat în mod artificial condițiile pentru primirea unui ajutor, bucurându-se astfel de un avantaj care nu este conform cu obiectivele acestei scheme.

    (3)   Cuantumul ajutorului pentru prelucrare per tonă de fibre se stabilește după cum urmează:

    (a)

    pentru fibrele de in lungi:

    100 EUR pentru anul de comercializare 2001/2002,

    160 EUR pentru anii de comercializare 2002/2003, 2003/2004, 2004/2005 și 2005/2006,

    200 EUR începând cu anul de comercializare 2006/2007;

    (b)

    pentru fibrele de in scurte și pentru fibrele de cânepă care conțin cel mult 7,5 % impurități și deșeuri: 90 EUR pentru anii de comercializare 2001/2002 – 2005/2006.

    Totuși, pentru anii de comercializare 2001/2002 – 2003/2004, statul membru poate, pentru debușeurile tradiționale, hotărî acordarea unui ajutor:

    pentru fibre de in scurte care conțin un procent de impurități și deșeuri între 7,5 % și 15 %,

    pentru fibrele de cânepă care conțin un procent de impurități și deșeuri între 7,5 % și 25 %.

    În astfel de cazuri, statul membru acordă ajutorul pentru o cantitate maximă egală cu cantitatea produsă, pe baza procentului de 7,5 % de impurități și deșeuri.

    (4)   Cantitățile de fibre eligibile pentru ajutor sunt limitate pe baza zonelor care fac obiectul unuia dintre contractele sau angajamentele menționate în alineatul (1).

    Limitele menționate în primul paragraf sunt stabilite de statele membre astfel încât să fie în conformitate cu cantitățile naționale garantate menționate în articolul 3.

    (5)   La cererea prelucrătorilor primari autorizați, se plătește un avans din ajutor pe baza cantității de fibre obținute.

    Articolul 3

    (1)   Se stabilește o cantitate garantată maximă de 75 250 tone pe an de comercializare pentru fibrele de in lungi și se repartizează pentru statele membre drept cantitate națională garantată. Cantitatea respectivă este repartizată după cum urmează:

    13 800 tone pentru Belgia,

    300 tone pentru Germania,

    50 tone pentru Spania,

    55 800 tone pentru Franța,

    4 800 tone pentru Țările de Jos,

    150 tone pentru Austria,

    50 tone pentru Portugalia,

    200 tone pentru Finlanda,

    50 tone pentru Suedia,

    50 tone pentru Regatul Unit.

    (2)   Se stabilește o cantitate maximă garantată de 135 900 tone pe an de comercializare pentru fibrele de in scurte și pentru fibrele de cânepă, conform căreia se poate acorda ajutorul. Această cantitate este repartizată sub formă de:

    (a)

    cantități naționale garantate pentru următoarele state membre:

    10 350 tone pentru Belgia,

    12 800 tone pentru Germania,

    20 000 tone pentru Spania,

    61 350 tone pentru Franța,

    5 550 tone pentru Țările de Jos,

    2 500 tone pentru Austria,

    1 750 tone pentru Portugalia,

    2 250 tone pentru Finlanda,

    2 250 tone pentru Suedia,

    12 100 tone pentru Regatul Unit;

    (b)

    5 000 tone repartizate în cantități naționale garantate pentru fiecare an de comercializare între Danemarca, Grecia, Irlanda, Italia și Luxemburg. Repartizarea se stabilește pe baza zonelor în care există unul dintre contractele sau angajamentele menționate în articolul 2 alineatul (1).

    Cantitățile naționale garantate pentru fibrele de in scurte și fibrele de cânepă, reduse dacă este cazul în conformitate cu alineatul (5) din prezentul articol, încetează să se aplice începând cu anul de comercializare 2006/2007.

    (3)   În cazurile în care fibrele obținute într-un stat membru provin din paiele produse în alt stat membru, cantitățile de fibre respective se compensează cu cantitatea națională garantată a statului membru în care au fost recoltate paiele. Ajutorul este plătit de statul membru căruia i se face compensarea pe baza cantității naționale garantate.

    (4)   Statele membre care doresc să procedeze astfel pot transfera între ele, o singură dată și înainte de 30 iunie 2001, o parte din cantitățile lor naționale garantate menționate în alineatul (1) sau (2), ajustate, dacă este necesar, în conformitate cu alineatul 5. În astfel de cazuri, vor informa Comisia, care va notifica celelalte state membre.

    (5)   Fiecare stat membru poate transfera partea sa de cantitate națională garantată stabilită în alineatul (1) la cantitatea sa națională garantată stabilită în alineatul (2) și invers.

    Transferurile menționate în primul paragraf se efectuează pe baza echivalenței de o tonă de fibre de in lungi la 2,2 tone de fibre de in scurte și fibre de cânepă.

    Ajutorul pentru prelucrare se acordă numai în conformitate cu cantitățile stabilite în alineatele (1) și (2), ajustate în conformitate cu primele două paragrafe din prezentul alineat și cu alineatul (4).

    Articolul 4

    Până în anul de comercializare 2005/2006 ajutoarele suplimentare sunt acordate prelucrătorilor primari autorizați în conformitate cu zonele cultivate cu in din zonele I și II descrise în anexă și cu producția de paie care reprezintă obiectul:

    unui contract de vânzare-cumpărare sau al unui angajament menționat în articolul 2 alineatul (1) și

    ajutorului pentru prelucrare în fibre lungi.

    Valoarea ajutorului suplimentar este de 120 EUR la hectar în zona I și de 50 EUR la hectar în zona II.

    TITLUL II

    Comerțul cu țări terțe

    Articolul 5

    (1)   Prezentul articol se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor mai restrictive adoptate de statele membre în conformitate cu Tratatul și cu obligațiile care decurg din acordurile Organizației Mondiale a Comerțului privind agricultura.

    (2)   Toate importurile de cânepă din țările terțe se fac pe baza unui certificat în următoarele condiții:

    cânepa în stare brută care se încadrează la codul NC 5302 10 00 trebuie să îndeplinească condițiile stabilite în articolul 5a din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999,

    semințele de varietăți de cânepă încadrate la codul NC 1207 99 10 pentru însămânțare trebuie să fie însoțite de dovada că nivelul de tetrahidrocanabinol nu depășește nivelul stabilit în conformitate cu art. 5a din Regulamentul (CE) nr. 1251/1999,

    semințele de cânepă, altele decât cele pentru însămânțare, încadrate la codul NC 1207 99 91, pot fi importate numai de către importatori autorizați de statul membru pentru a se asigura că semințele respective nu sunt destinate însămânțării.

    Importurile, în interiorul Comunității, de produse menționate la prima și a doua liniuță sunt supuse verificărilor pentru a se determina dacă sunt respectate condițiile prezentului articol.

    Articolul 6

    Cu excepția cazurilor în care există dispoziții contrare în prezentul regulament sau în acte ulterioare, se stabilesc următoarele interdicții privind comerțul cu țările terțe:

    perceperea unei taxe cu efect similar cu cel al taxelor vamale,

    aplicarea unei restricții cantitative sau a unei măsuri cu efect similar.

    Articolul 7

    (1)   Dacă, din cauza importurilor sau a exporturilor, piața comunitară pentru unul sau mai multe produse enumerate în articolul 1 alineatul (1) este afectată sau amenințată de perturbări importante care ar putea pune în pericol îndeplinirea obiectivelor stabilite în articolul 33 din tratat, se pot aplica măsurile corespunzătoare pentru comerțul cu țările terțe până la încetarea perturbărilor sau a amenințărilor respective.

    Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, la propunerea Comisiei, adoptă normele generale de aplicare a prezentului alineat și definește circumstanțele și limitele în care statele membre pot adopta măsuri de protecție.

    (2)   În cazul apariției situației menționate în alineatul (1), Comisia, la cererea unui stat membru sau din proprie inițiativă, decide cu privire la măsurile necesare, care sunt comunicate statelor membre și se aplică imediat. În cazul în care Comisia primește o cerere din partea unui stat membru, aceasta trebuie să ia o decizie în acest sens în termen de 3 zile lucrătoare de la primirea cererii.

    (3)   Decizia Comisiei poate fi trimisă Consiliului de către oricare stat membru în termen de 3 zile lucrătoare de la data notificării. Consiliul se întrunește fără întârziere. Acesta poate, hotărând cu majoritate calificată, modifica sau abroga măsura în cauză în termen de o lună de la data la care a fost deferită Consiliului.

    (4)   Prezentul articol se aplică având în vedere obligațiile ce decurg din acordurile încheiate în conformitate cu articolul 300 alineatul (2) din tratat.

    TITLUL III

    Dispoziții generale

    Articolul 8

    Cu excepția unor dispoziții contrare ale prezentului regulament, articolele 87, 88 și 89 din tratat se aplică producției și comerțului cu produsele enumerate în articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament.

    Articolul 9

    Măsurile necesare pentru aplicarea prezentului regulament referitoare la punctele menționate în continuare sunt adoptate în conformitate cu procedura de gestionare prevăzută în articolul 10 alineatul (2). Acestea includ, în special:

    condițiile de autorizare pentru prelucrătorii primari,

    condițiile pe care prelucrătorii primari trebuie să le îndeplinească în ceea ce privește contractele de vânzare-cumpărare și angajamentele prevăzute în articolul 2 alineatul (1),

    cerințele pe care trebuie să le respecte agricultorii în cazul prevăzut în articolul 2 alineatul (1) litera (b),

    criteriile care trebuie să fie îndeplinite, în primul rând, de fibrele de in lungi și, în al doilea rând, de fibrele de in scurte și fibrele de cânepă,

    metodele pentru calcularea cantităților eligibile pentru ajutor în cazurile prevăzute în articolul 2 alineatul (3) litera (b) al doilea paragraf,

    condițiile de acordare a ajutorului și a avansului, în special dovada de prelucrare a paielor,

    condițiile care trebuie să fie îndeplinite pentru stabilirea limitelor menționate în articolul 2 alineatul (4),

    repartizarea cantității de 5 000 tone prevăzută în articolul 3 alineatul (2) litera (b),

    condițiile de transfer între cantitățile naționale garantate prevăzut în articolul 3 alineatul (5),

    condițiile de acordare a ajutorului suplimentar prevăzut în articolul 4.

    Aceste măsuri se referă, de asemenea, și la toate măsurile de inspecție necesare pentru a proteja interesele financiare ale Comunității împotriva fraudelor și a altor nereguli.

    Articolul 10

    (1)   Comisia este sprijinită de Comitetul de gestionare pentru fibre naturale (denumit în continuare „comitetul”).

    (2)   Dacă se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolele 4 și 7 din Decizia 1999/468/CE.

    Perioada prevăzută în articolul 4 alineatul (3) din decizia 1999/468/CE se stabilește la o lună.

    (3)   Comitetul poate analiza orice problemă ridicată de președinte, fie la inițiativa acestuia, fie la cererea reprezentantului unui stat membru.

    (4)   Comitetul își adoptă regulamentul de procedură.

    Articolul 11

    Regulamentul (CE) nr. 1258/1999 și prevederile adoptate pentru aplicarea acestuia se aplică produselor enumerate în articolul 1 alineatul (1) din prezentul regulament.

    TITLUL IV

    Dispoziții tranzitorii și finale

    Articolul 12

    (1)   Pentru anul de comercializare 2000/2001, valorile ajutorului pentru inul și cânepa produse în Comunitate se stabilesc la 31 octombrie 2000 cel târziu, în conformitate cu procedura stabilită în articolul 10 alineatul (2).

    Aceste valori se stabilesc prin aplicarea, la valorile în vigoare pentru anul de comercializare 1999/2000, a unui coeficient egal cu raportul dintre:

    valoarea medie a cheltuielilor pe hectar corespunzătoare cu 88 milioane EUR pentru toate zonele specificate în declarațiile de cultură și

    valoarea medie a cheltuielilor pentru 721 EUR pe hectar, estimată pentru anul de comercializare 1999/2000.

    Totuși, valorile ajutorului pentru anul de comercializare 2000/2001 nu pot depăși valorile stabilite pentru anul de comercializare 1999/2000.

    (2)   Pentru anul de comercializare 2000/2001, valoarea care se va reține din ajutorul pentru in în vederea finanțării măsurilor de promovare a utilizării fibrelor de in se stabilește la 0 EUR pe hectar.

    (3)   Anul de comercializare 2000/2001 se încheie la 30 iunie 2001.

    Articolul 13

    Regulamentele (CEE) nr. 1308/70, (CEE) nr. 619/71, (CEE) nr. 620/71, (CEE) nr. 1172/71, (CEE) 1430/82 și (CEE) nr. 2059/84 se abrogă de la 1 iulie 2001.

    Articolul 14

    Comisia adoptă, în conformitate cu procedura prevăzută în articolul 10 alineatul (2):

    măsurile necesare pentru facilitarea tranziției de la măsurile stabilite în Regulamentul (CEE) nr. 1308/70 și (CEE) nr. 619/71 la cele stabilite în prezentul regulament,

    măsurile necesare pentru soluționarea problemelor practice specifice. Aceste măsuri, dacă sunt justificate corespunzător, pot reprezenta derogări de la anumite părți ale prezentului regulament.

    Articolul 15

    (1)   Comisia înaintează un raport Parlamentului European și Consiliului până la 31 decembrie 2003 cel târziu, însoțit de propuneri, dacă este cazul, privind tendințele producției în diferite state membre și impactul reformei organizării comune a pieței asupra debușeurilor și viabilității economice a sectorului. Comisia analizează, de asemenea, conținutul maxim de impurități și deșeuri care se aplică pentru fibrele de in scurte și fibrele de cânepă.

    Dacă este necesar, raportul va servi drept bază pentru o nouă repartizare și o posibilă creștere a cantităților naționale garantate. În special, Comisia ia în considerare nivelul producției, capacitatea de prelucrare și debușeurile pe piață.

    (2)   În 2005 Comisia înaintează Parlamentului European și Consiliului un raport privind ajutorul pentru prelucrare, însoțit de propuneri, dacă este necesar.

    Raportul cuprinde o evaluare a impactului ajutorului de prelucrare, în special asupra:

    opiniei producătorilor cu privire la zonele însămânțate și la prețurile care li se plătesc,

    tendințelor pieței de fibre textile și dezvoltării de produse noi,

    industriei de prelucrare.

    Raportul indică, având în vedere producția alternativă, dacă industria este capabilă să funcționeze conform liniilor directoare prevăzute. Acesta analizează, de asemenea, posibilitatea de stabilire a unei baze permanente, după anul de comercializare 2005/2006, pentru ajutorul de prelucrare pe tonă de fibre de in scurte și fibre de cânepă și pentru ajutorul suplimentar pe hectar de cânepă, în conformitate cu articolul 4.

    Articolul 16

    Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

    Articolele 1–11 se aplică începând cu anul de comercializare 2001/2002.

    Regulamentele (CEE) nr. 1308/70 și (CEE) nr. 619/71 continuă să se aplice pentru anii de comercializare 1998/1999, 1999/2000 și 2000/2001.

    Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

    Adoptat la Bruxelles, 27 iulie 2000.

    Pentru Consiliu

    Președintele

    H. VÉDRINE


    (1)  JO C 56 E, 29.2.2000, p. 19.

    (2)  Aviz emis la 6 iulie 2000 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

    (3)  JO C 140, 18.5.2000, p. 3.

    (4)  Aviz emis la 14 iunie 2000 (nepublicat încă în Jurnalul Oficial).

    (5)  JO L 160, 26.6.1999, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1672/2000 (a se vedea p. 13 din prezentul Jurnal Oficial).

    (6)  JO L 146, 4.7.1970, p. 1. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 2702/1999 (JO L 327, 14.12.1999, p. 7).

    (7)  JO L 336, 23.12.1994, p. 22.

    (8)  JO L 184, 17.7.1999, p. 23.

    (9)  JO L 160, 26.6.1999, p. 103.

    (10)  JO L 72, 26.3.1971, p. 2. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 1420/98 (JO L 19, 4.7.1998, p. 7).

    (11)  JO L 72, 26.3.1971, p. 4. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 713/95 (JO L 73, 1.4.1995, p. 16).

    (12)  JO L 123, 5.6.1971, p. 7.

    (13)  JO L 162, 12.6.1982, p. 27. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 3290/94 (JO L 349, 31.12.1994, p. 105).

    (14)  JO L 191, 19.7.1984, p. 6. Regulament modificat ultima dată de Regulamentul (CE) nr. 3290/94.

    (15)  JO L 160, 26.6.1999, p. 113.


    ANEXĂ

    ZONE ELIGIBILE PENTRU AJUTORUL MENȚIONAT ÎN ARTICOLUL 4

    ZONA I

    1.

    Teritoriul Țărilor de Jos.

    2.

    Următoarele comune din Belgia: Assenede, Beveren-Waas, Blankenberge, Bredene, Brugge, Damme, De Haan, De Panne, Diksmuide (cu excepția regiunilor Vladslo și Woumen), Gistel, Jabbeke, Knokke-Heist, Koksijde, Lo-Reninge, Middelkerke, Nieuwpoort, Oostende, Oudenburg, Sint-Gillis-Waas (numai Meerdonk), Sint-Laureins, Veurne și Zuienkerke.

    ZONA II

    1.

    Zonele din Belgia, altele decât cele incluse în zona I.

    2.

    Următoarele zone din Franța:

    Departamentul Nord,

    Districtele Béthune, Lens, Calais, Saint-Omer și cantonul Marquise din departamentul Pas-de-Calais,

    Districtele Saint-Quentin și Vervins din departamentul Aisne,

    Districtul Charleville-Mézières din departamentul Ardennes.


    Top