Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Măsuri dincolo de PIB pentru o redresare reușită și o economie a UE durabilă și rezilientă”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 152/02)

Raportor:

domnul Petru Sorin DANDEA

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	23.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	209/2/7

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE consideră că este inevitabilă tranziția de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care sustenabilitatea primează. Propunerile pentru noi indicatori din acest aviz reprezintă doar un exemplu de demers în materie de instrumente de măsurare în domeniile social, economic sau de mediu, având în vedere complexitatea și provocările uriașe pe care această transformare le presupune.

1.2.

CESE propune să fie dezvoltată o serie de indicatori pentru o mai bună informare a factorilor de decizie politică care pot promova politici de dezvoltare a economiei circulare. De exemplu, datele privind conținutul de materiale provenite din resurse naturale în anumite bunuri de folosință îndelungată, corelate cu cele privind durata medie de folosire a lor și cu rata potențială de recuperare a materialelor menționate, pot oferi o bună informare a factorilor de decizie asupra necesarului de investiții în sectorul de reciclare.

1.3.

Comitetul consideră că ar trebui elaborat un tablou de bord „Dincolo de PIB”, într-o formă condensată. Acesta ar putea fi ulterior integrat în tabloul de bord pentru Pactul verde european. Pentru elaborarea acestui tablou de bord s-ar putea utiliza studiul „EU Doughnut by 2030”, dezvoltat de institutul german ZOE. Tabloul de bord poate fi încorporat în procesul de guvernare european, prin evaluarea progresului și definirea de acțiuni necesare atingerii țintelorr din cadrul semestrului european. Comitetul consideră că procesul de guvernare european ar trebui să adopte o nouă perspectivă orientată către bunăstarea cetățenilor.

1.4.

CESE consideră că statele membre ar trebui să prioritizeze utilizarea unora dintre indicatorii propuși de Organizația Națiunilor Unite, în funcție de specificul național, și încurajează utilizarea propunerilor formulate în rapoartele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind îmbunătățirea măsurării bunăstării și prosperității.

1.5.

CESE este de acord cu opinia exprimată de partenerii sociali europeni, cu ocazia întâlnirii la nivel înalt de la Porto, conform căreia cei 14 indicatori propuși pot compune un tablou de bord complementar PIB-ului și care poate fi utilizat in proiectarea politicilor ce sprijină un model de creștere sustenabilă.

1.6.

Investițiile într-o societate coezivă, dezvoltarea durabilă, capitalul uman și social și calitatea vieții vor fi esențiale în crearea de oportunități pentru întreprinderile moderne, în stimularea ocupării forței de muncă, a bogăției și a creșterii durabile în viitor. Prin urmare, CESE consideră că indicatorii dincolo de PIB ar trebui să devină instrumente care nu doar să monitorizeze și să măsoare, ci și să furnizeze informații cu privire la dezvoltarea politicilor, să îmbunătățească comunicarea și să încurajeze stabilirea obiectivelor.

1.7.

Recent Comisia Europeană a prezentat o comunicare (1) care vizează orientarea finanțării către activitățile sustenabile. CESE este de acord cu inițiativa Comisiei și consideră necesară elaborarea unui set de indicatori care să urmărească – pe de o parte – procesul de „înverzire” a finanțării, iar – pe de altă parte – să indice gradul de „înverzire” a sectoarelor economice. Acești indicatori ar oferi factorilor de decizie o mai bună orientare în proiectarea stimulului public în favoarea activităților sustenabile. De asemenea, ei pot constitui un instrument de monitorizare important pentru guvernele statelor membre. Monitorizarea este necesară pentru că viteza cu care orientăm investițiile către sectoarele sustenabile trebuie controlată. Aceasta deoarece, dacă investim prea lent, riscăm să epuizăm resursele disponibile înainte ca alternativa să existe. Această situație ar genera o explozie a prețurilor, cu efecte dramatice asupra sistemuluui economic. Dacă însă investim prea rapid, riscăm să lăsăm multe sectoare fără investiții, încetinind astfel activitatea economică care este generatoarea resurselor necesare pentru investiții.

1.8.

În domeniul combaterii schimbărilor climatice CESE consideră necesară și revizuirea unor indicatori existenți, pentru a permite o mai bună monitorizare a progreselor. Există indicatori care nu surprind complet efectele negative ale unor activități economice asupra mediului. De asemenea, o serie de indicatori ar trebui adaptați, pentru a reflecta mai bine obiectivele UE.

1.9.

Digitalizarea și înverzirea sistemului economic presupun reașezări semnificative ale diferitelor sectoare. Pentru ca aceste transformări să poată fi făcute cu costuri sociale cât mai reduse, sunt necesare politici de protejare a forței de muncă care să asigure – pe termen mediu și lung – o distribuire echitabilă a muncii necesare la nivelul populației active. De asemenea, așa cum au propus partenerii sociali europeni, CESE consideră necesară elaborarea unui set de indicatori privind negocierile colective. Negocierile colective îi protejează pe lucrători în general, dar pot asigura și promovarea politicilor necesare programelor de formare profesională care să garanteze mobilitatea necesară a lor, în contextul provocărilor generate de transformare a economiei. Iar distribuirea echitabilă a muncii disponibile la nivel de economie poate fi asigurată prin programe inteligente de organizare a timpului de muncă, care pot fi negociate de partenerii sociali.

1.10.

Schimbarea semnificativă a sistemului economic nu poate fi făcută fără acceptare din partea societății în ansamblu. CESE consideră că trebuie efectuate noi anchete (de tip Eurobarometru), pentru a putea urmări percepția socială asupra schimbării modelului economic.

1.11.

De asemenea, dezvoltarea inițiativelor pentru o mai bună măsurare a bunăstării și pentru analiza impactului activităților economice asupra mediului (cum este cea a institutului de cercetare german ZOE, care a elaborat sistemul de indicatori cunoscut sub numele de „Doughnut Economics”) ar trebui sprijinită de statele membre și de Comisia Europeană.

2.   Introducere

2.1.

Produsul intern brut (PIB) continuă să fie principalul indicator macroeconomic utilizat la nivel global în cuantificarea activității economice. Cu toate acestea, există o opinie larg răspândită că PIB-ul nu reușește să exprime realitatea nivelului de bunăstare și dezvoltare a unei societăți, nici efectele adverse asupra mediului ale unor activități economice.

2.2.

Deși chiar creatorii conceptului de PIB au fost conștienți de limitările acestuia, dezbaterile „Dincolo de PIB” au prins consistență pe parcursul anilor 90. Astfel, a apărut necesitatea de a avea indicatori adecvați care să poată face față provocărilor globale ale secolului 21 (schimbări climatice, sărăcie, epuizarea resurselor, sănătate și calitatea vieții). Un pas important către găsirea celor mai adecvați indicatori pentru a măsura astfel de progrese și care pot fi cel mai bine integrați în procesul decizional și preluați în dezbatere publică a fost Conferința la nivel înalt pe tema „Dincolo de PIB” din 2007 (2), găzduită de Comisia Europeană, Parlamentul European, Clubul de la Roma, OCDE și WWF. Apoi, Comisia pentru măsurarea performanței economice și a progresului social (3), prezidată de Joseph E. Stiglitz, Amartya Sen și Jean-Paul Fitoussi și raportul lor final au subliniat alte limitări ale PIB-ului (îndoieli cu privire la modul în care se măsoară productivitatea și la faptul că nu este luat în considerare capitalul uman).

2.3.

În ultimii ani au apărut mai multe noi priorități pentru factorii de decizie europeni, cum ar fi transformarea digitală și de mediu și o concentrare crescândă asupra considerațiilor sociale într-o gamă largă de domenii de politică. Mai mult, deși pandemia generată de COVID-19 va avea, fără îndoială, un impact profund și negativ asupra economiei europene, este important să nu uităm că alte provocări (schimbările climatice, inegalitățile în creștere și creșterea lentă a productivității) nu au dispărut. Investițiile într-o societate coezivă, dezvoltarea durabilă, capitalul uman și social și calitatea vieții vor fi esențiale în crearea de oportunități pentru întreprinderile moderne, în stimularea ocupării forței de muncă, a bogăției și a creșterii durabile în viitor. Prin urmare, indicatorii dincolo de PIB ar trebui să devină instrumente care nu doar să monitorizeze și să măsoare, ci și să furnizeze informații cu privire la dezvoltarea politicilor, să îmbunătățească comunicarea și să încurajeze stabilirea obiectivelor.

2.4.

Prin acest aviz din proprie inițiativă, CESE dorește să aducă o contribuție valoroasă la determinarea indicatorilor de bunăstare și dezvoltare care ar trebui luați în considerare pentru a completa indicatorii economici clasici. Avizul evidențiază, de asemenea, nevoi nesatisfăcute de date și conturează modalități de integrare mai bună a acestor indicatori în procesul de elaborare a politicilor la nivel european și național, pentru a permite UE să iasă mai puternică din criza actuală și cu o rezistență îmbunătățită la șocurile viitoare.

2.5.

Cu siguranță, nevoia dezvoltării unor indicatori care să permită elaborarea și implementarea de politici ce vizează dezvoltarea unui model global de economie sustenabilă, capabil să asigure bunăstare pentru toți locuitorii planetei Pământ, nu a fost nicicând mai acută. Iar actualul model economic bazat pe creștere continuă, ca factor principal al stabilității sistemului, nu mai poate fi susținut de o planetă cu resurse limitate.

2.6.

Comisia Europeană a publicat in iunie un document de discuție (4) în care semnalează din nou necesitatea elaborării unor indicatori complementari PIB-ului, care să permită o mai bună monitorizare a procesului de transformare a societății și economiei prin implementarea politicilor de promovare a Pactului verde european (European Green Deal). Documentul prezintă și eforturile făcute în ultimii ani de unele state care încearcă să dezvolte instrumente complementare de monitorizare a bunăstării și a impactului activităților economice asupra mediului.

2.7.

La nivel global există o serie de inițiative care urmăresc dezvoltarea de indicatori care – pe de o parte – să permită politicienilor să elaboreze și să implementeze politici în favoarea promovării sustenabilității și – pe de altă parte – să permită o mai bună informare asupra procesului de transformare a modelului economic. O astfel de inițiativă remarcabilă este studiul „EU Doughnut by 2030” (5) care a dezvoltat un concept nou de prezentare a unei sinteze politice a tablourilor de bord existente și a selectat 30 de indicatori pentru o mai mare eficacitate în conceperea politicilor, dar și o mai bună înțelegere la nivelul opiniei publice a nevoilor de transformare a sistemului economic.

3.   Comentarii generale și specifice

3.1.

Dezbaterea „Dincolo de PIB” a determinat reacții importante din partea instituțiilor, cercetătorilor și politicienilor. Astfel, la nivelul OCDE, al ONU, al Comisiei Europene sau al Eurostat au fost propuneri de indicatori care să măsoare mai bine bunăstarea și prosperitatea la nivel individual, comunitar sau național. În 2015, ONU a aprobat Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, pentru care a stabilit 169 de ținte și 200 de indicatori. În 2018, Grupul de experți la nivel înalt al OCDE a elaborat două rapoarte (6) care recomandă o mai bună măsurare a bunăstării, prin îmbunătățirea unor indicatori existenți sau prin introducerea altora noi. CESE consideră că statele membre ar trebui să prioritizeze utilizarea unora dintre indicatorii propuși de ONU, în funcție de specificul național, și încurajează utilizarea propunerilor formulate în rapoartele OCDE privind îmbunătățirea măsurării bunăstării și prosperității.

3.2.

Recent, partenerii sociali europeni Bussiness Europe, Confederația Europeană a Sindicatelor (CES), Centrul european al angajatorilor și întreprinderilor care oferă servicii publice și servicii de interes general (SGI Europe) și UEAPME au semnat un document comun (7) care recomandă un set de indicatori complementari pentru PIB în domeniile social, economic și de mediu. CESE este de acord cu opinia exprimată de partenerii sociali europeni, conform căreia cei 14 indicatori propuși pot compune un tablou de bord complementar PIB-ului și care poate fi utilizat in proiectarea politicilor ce sprijină un model de creștere sustenabilă.

3.3.

În cadrul dezbaterii „Dincolo de PIB” la nivel european, CESE s-a implicat din anul 2011. Astfel au fost elaborate o serie de avize (8) care au propus noi indicatori de măsurare a bunăstării și prosperității, precum și anchete care să determine mai bine ce anume îi face pe cetățenii europeni să aibă sentimentul unei vieți bune și pline de sens.CESE consideră necesară elaborarea de noi indicatori pentru măsurarea rezilienței economice, în termenii capacității de adaptare și transformare, dar și luarea în considerare a principiului „să nu lăsăm pe nimeni în urmă”.

3.4.

Pentru a fi siguri că vom lăsa generațiilor viitoare o planetă cel puțin la fel de bună ca cea din prezent, trebuie să regândim modelul economic bazat pe o exploatare fără control a resurselor naturale. Este adevărat că economia circulară se află pe un trend crescător și că ea asigură o utilizare mai rațională a resurselor naturale. De aceea, CESE propune să fie dezvoltată o serie de indicatori pentru o mai bună informare a factorilor de decizie politică care pot promova politici de dezvoltare a acestui sector. De exemplu, conținutul de materiale provenite din resurse naturale în anumite bunuri de folosință îndelungată, corelat cu durata medie de folosire a acestora și cu rata potențială de recuperare a materialelor menționate, poate oferi o bună informare a factorilor de decizie asupra necesarului de investiții în sectorul de reciclare.

3.5.

Comitetul consideră că, ar trebui elaborat un tablou de bord „Dincolo de PIB”, într-o formă condesată. Acesta ar putea fi ulterior integrat în tabloul de bord pentru Pactul verde european. Pentru elaborarea acestui tablou de bord s-ar putea utiliza studiul „EU Doughnut by 2030”, elaborat de institutul german ZOE. Tabloul de bord poate fi încorporat în procesul de guvernare european prin evaluarea progresului și definirea de acțiuni necesare atingerii țintelorr din cadrul semestrului european. Comitetul consideră că procesul de guvernare european ar trebui să adopte o nouă perspectivă orientată către bunăstarea cetățenilor.

3.6.

CESE recomandă Comisiei și statelor membre să definească țintele pentru fiecare dintre indicatori. Aceasta ar permite utilizarea conceptului „distanța până la țintă”, pentru o mai bună monitorizare a progresului și o mai bună înțelegere.

3.7.

Uniunea Europeană și-a fixat un obiectiv ambițios în privința schimbărilor climatice, dorind să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon în atmosferă până în anul 2050. Aceasta însemnă și că investițiile trebuie reorientate către activități economice fără impact asupra mediului. Recent Comisia Europeană a prezentat o comunicare (9) ce vizează orientarea finanțării către activitățile sustenabile. CESE este de acord cu inițiativa Comisiei și consideră necesară elaborarea unui set de indicatori care să urmărească – pe de o parte – procesul de „înverzire” a finanțării și – pe de altă parte – să indice gradul de „înverzire” a sectoarelor economice. Acești indicatori ar oferi factorilor de decizie o mai bună orientare în proiectarea stimulului public în favoarea activităților sustenabile. De asemenea, ei pot constitui un instrument de monitorizare important pentru guvernele statelor membre. Monitorizarea este necesară pentru că viteza cu care orientăm investițiile către sectoarele sustenabile trebuie controlată. Aceasta deoarece, dacă investim prea lent, riscăm să epuizăm resursele disponibile înainte ca alternativa să existe. Această situație ar genera o explozie a prețurilor, cu efecte dramatice asupra sistemuluui economic. Dacă însă investim prea rapid, riscăm să lăsăm multe sectoare fără investiții, încetinind astfel activitatea economică care este generatoarea resurselor necesare pentru investiții.

3.8.

În domeniul combaterii schimbărilor climatice CESE consideră necesară și revizuirea unor indicatori existenți, pentru a permite o mai bună monitorizare a progreselor. Un exemplu în acest sens este indicatorul privind emisiile de gaze cu efect de seră. Indicatorul elaborat de Eurostat nu include emisiile unor sectoare, cum ar fi cele ale transportului aerian. De asemenea, o serie de indicatori ar trebui adaptați, pentru a reflecta mai bine obiectivele UE.

3.9.

Digitalizarea și înverzirea sistemului economic presupune reașezări semnificative ale diferitelor sectoare, atât din punct de vedere al aportului lor la realizarea PIB-ului, cât și din punct de vedere al ocupării forței de muncă. Pentru ca aceste transformări să poată fi făcute cu costuri sociale cât mai reduse, sunt necesare politici de protejare a forței de muncă care să asigure – pe termen mediu și lung – o distribuire echitabilă a muncii necesare la nivelul populației active. De asemenea, așa cum au propus partenerii sociali europeni, CESE consideră necesară elaborarea unui set de indicatori privind negocierile colective. Negocierile colective îi protejează pe lucrători în general, dar pot asigura și promovarea politicilor necesare programelor de formare profesională care să garanteze mobilitatea necesară a lor, în contextul provocărilor generate de transformare a economiei. Iar distribuirea echitabilă a muncii disponibile la nivel de economie poate fi asigurată prin programe inteligente de organizare a timpului de muncă, care pot fi negociate de partenerii sociali.

3.10.

Schimbarea semnificativă a sistemului economic nu poate fi făcută fără acceptare din partea societății în ansamblu. De aceea, de-a lungul acestui proces dificil, pe lîngă indicatorii statistici, factorii de decizie politică au nevoie și de anchete și cercetări statistice care să permită monitorizarea nivelului de înțelegere și acceptare a schimbărilor la nivel de societate. CESE consideră că trebuie efectuate noi anchete (de tip Eurobarometru), pentru a putea urmări percepția socială asupra schimbării modelului economic. De asemenea, dezvoltarea inițiativelor pentru o mai bună măsurare a bunăstării și pentru analiza impactului activităților economice asupra mediului (cum este institutul de cercetare german ZOE, care a elaborat sistemul de indicatori prezentat în studiul „EU Doughnut by 2030”) (10) ar trebui sprijinită de statele membre și Comisia Europeană.

3.11.

CESE consideră că este inevitabilă tranziția de la sistemul economic în care principalul motor era reprezentat de creștere, la cel în care sustenabilitatea primează. Cu siguranță, propunerile pentru noi indicatori din acest aviz reprezintă doar un exemplu de demers în materie de instrumente de măsurare în domeniile social, economic sau de mediu, având în vedere complexitatea și provocările uriașe pe care această transformare le presupune.

---

(1)  COM(2021) 188 final, Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare. Orientarea finanțării către Pactul verde european (JO C 517, 22.12.2021, p. 72).

(2)  Note de sinteză ale Conferinței „Dincolo de PIB”: https://ec.europa.eu/environment/beyond_gdp/proceedings/bgdp_proceedings_summary_notes.pdf

(3)  Raportul Comisiei pentru măsurarea performanței economice și a progresului social: https://ec.europa.eu/eurostat/documents/8131721/8131772/Stiglitz-Sen-Fitoussi-Commission-report.pdf

(4)  https://ec.europa.eu/info/publications/economic-policy-making-beyond-gdp-introduction_en

(5)  https://zoe-institut.de/en/publication/a-compass-towards-2030

(6)  OCDE (2018), Beyond GDP: Measuring what counts for economic and social performance („Dincolo de PIB: Măsurarea aspectelor relevante pentru performanța economică și socială”), OECD Publishing, Paris – https://doi.org/10.1787/9789264307292-en

OCDE (2018), For Good Measure: Advancing Research on Well-Being Metrics Beyond GDP, OECD Publishing, Paris – https://doi.org/10.1787/9789264307278-en

(7)  https://est.etuc.org/wp-content/uploads/2021/05/FINAL-BEYOND-GDP-SOCIAL-PARTNERS-EU.pdf

(8)  Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dincolo de PIB – implicarea societății civile în alegerea indicatorilor complementari” (aviz din proprie inițiativă) (JO C 181, 21.6.2012, p. 14).

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Consolidarea coordonării politicilor economice pentru stabilitate, creștere și locuri de muncă – Instrumente pentru o mai bună guvernanță economică în UE [COM(2010) 367 final] (JO C 107, 6.4.2011, p. 7).

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Dincolo de PIB – indicatori ai dezvoltării durabile” (JO C 100, 30.4.2009, p. 53).

(9)  COM(2021) 188 final, Taxonomia UE, raportarea de către întreprinderi de informații în materie de durabilitate, preferințele în materie de durabilitate și obligațiile fiduciare. Orientarea finanțării către Pactul verde european (JO C 517, 22.12.2021, p. 72).

(10)  Raportul institutului ZOE: A Compass towards 2030 (https://zoe-institut.de/en/publication/a-compass-towards-2030/).