Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Oportunități de transformare digitală pentru întreprinderile de comerț cu amănuntul și avantajele sale pentru consumatorii europeni”

(aviz din proprie inițiativă)

(2022/C 152/01)

Raportor:

domnul Felipe MEDINA MARTÍN

Decizia Adunării Plenare	25.3.2021
Temei juridic	Articolul 32 alineatul (2) din Regulamentul de procedură
	Aviz din proprie inițiativă
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	18.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	9.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	190/1/4

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că sectorul comerțului cu amănuntul este considerat un ecosistem strategic pentru redresarea europeană în cadrul revizuirii strategiei industriale europene prezentate recent de Comisia Europeană (CE). CESE consideră că abordarea ecosistemică oferă un cadru adecvat, care reflectă, pe de o parte, interconexiunile complexe dintre sectoare și întreprinderi pe piața unică în cadrul unor lanțuri valorice date și, pe de altă parte, necesitatea de a le sprijini în vederea adoptării cu succes a tranziției digitale și a tranziției către durabilitate și a contribuției la strategia de redresare. CESE remarcă importanța, diversitatea și amploarea inițiativelor luate de întreprinderile de comerț cu amănuntul pentru a sprijini tranziția verde și cea digitală, investind în noi tehnologii pentru a răspunde noilor cereri din partea consumatorilor, precum și nevoilor acestora.

1.2.

Sectorul european al comerțului cu amănuntul, în calitate de cel mai mare angajator privat din Europa, se află în mijlocul unei transformări digitale care a fost accelerată drastic de pandemia de COVID-19. Transformarea digitală modifică în mod fundamental modelele de afaceri cu amănuntul, dar și interacțiunile cu clienții, iar cele mai de succes întreprinderi integrează fără probleme mediul online și offline în platforme de distribuție omnicanal. CESE a observat că două treimi dintre comercianții cu amănuntul nu au desfășurat operațiuni online înainte de COVID-19 și că pandemia a arătat cât de importante sunt strategiile omnicanal pentru supraviețuirea multor întreprinderi, în special – dar nu numai – pentru IMM-uri.

1.3.

CESE subliniază că una dintre principalele provocări cu care se confruntă sectorul comerțului cu amănuntul este lipsa unor condiții de concurență echitabile online cu comercianții din țări terțe; acest lucru creează o concurență neloială pentru comercianții cu sediul în UE care respectă normele UE care impun ca produsele vândute consumatorilor să fie sigure și drepturile consumatorilor să fie respectate.

1.4.

CESE este de acord că în Europa este necesară o politică digitală solidă și ambițioasă pentru sectorul comerțului cu amănuntul, pentru a profita de oportunitățile pe care le oferă inovarea digitală pentru consolidarea competitivității Europei. Luarea în considerare a tranziției verzi oferă sectorului comerțului cu amănuntul o oportunitate de a-i ajuta pe consumatori să facă în același timp alegeri mai durabile în ceea ce privește consumul lor. CESE subliniază că o piață unică reală și o legislație transfrontalieră eficientă și eficace vor permite sectorului comerțului cu amănuntul și cu ridicata să răspundă cererilor consumatorilor și să concureze într-un mediu digital mai competitiv la nivel mondial.

1.5.

CESE sprijină declarația comună din Pactul european pentru comerț în Europa, emisă de partenerii sociali din sectorul comerțului cu amănuntul și cu ridicata, pentru ca UE să ajute sectorul să își îmbunătățească reziliența pe termen lung prin introducerea unor măsuri de sprijin specifice și prin accelerarea tranziției digitale și verzi și recunoaște rolul magazinelor cu amănuntul în menținerea în viață a centrelor urbane și a comunităților rurale. CESE solicită Comisiei să reflecteze asupra modalităților de a crea o strategie industrială și de redresare integrată, bazată pe planuri de redresare, care să reflecte rolul care de consolidare reciprocă al serviciilor și al industriei prelucrătoare în stimularea creșterii economice și a funcționării eficiente a economiei UE și în sprijinirea digitalizării comerțului cu amănuntul, cu un accent special pe IMM-uri.

1.6.

CESE îndeamnă instituțiile UE și statele membre să redefinească măsurile de sprijinire a ocupării forței de muncă și a competențelor și să investească în seturile de competențe ale viitorilor lucrători din sectorul comerțului cu amănuntul, prin îmbunătățirea formării profesionale și educaționale, prin sprijinirea învățării individuale și a sectorului economiei sociale, orientate către noi locuri de muncă, sprijinind întreprinderile astfel încât acestea să își poată păstra o mare parte din forța de muncă prin formarea lor în vederea utilizării tehnologiilor digitale; recalificarea poate permite altor persoane să aibă acces la oportunități de angajare în alte sectoare. CESE este de acord că inteligența artificială (IA) și robotica vor extinde și amplifica impactul digitalizării economiei asupra piețelor forței de muncă și că pot contribui la progresul economic și social.

2.   Introducere

2.1.

Sectorul comerțului cu amănuntul, care acoperă magazinele cu amănuntul (B2C) și societățile de comerț cu ridicata (B2B), este cel mai mare angajator privat din Europa, oferind unul din șapte locuri de muncă cu una din patru întreprinderi aparținând acestui sector. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii reprezintă legătura dintre producători și fabricanți și cei 450 de milioane de consumatori din Uniunea Europeană (UE).

2.2.

Comerțul cu amănuntul este un sector bazat pe cerere. Este un sector divers de magazine online și de magazine tradiționale care vând produse alimentare și nealimentare consumatorilor, care se integrează rapid într-un model de afaceri omnicanal pentru consumatori. 99 % dintre întreprinderile din acest sector sunt IMM-uri care încearcă să își găsească drumul pe piața unică, supraviețuind pe o piață extrem de competitivă, oferind flexibilitate pentru inovare și experimentare și făcând tot ce le stă în putință în efortul lor de a-și deservi clienții.

2.3.

Sectorul european al comerțului cu amănuntul este în plină transformare digitală. Aceasta a fost accelerată drastic de pandemia de COVID-19. Numeroși consumatori au fost nevoiți să își cumpere produsele nealimentare online, deoarece magazinele au fost închise. Magazinele alimentare au fost adesea în măsură să rămână deschise, dar au fost supuse unor restricții stricte, generând costuri ridicate din cauza necesității de a menține siguranța consumatorilor și a angajaților. Mulți comercianți cu amănuntul care nu dispuneau anterior de un magazin online au fost nevoiți să înceapă să își ofere produsele online pentru a putea ajunge din nou la clienții aflați în izolare. Adesea, piețele online au fost singura modalitate prin care IMM-urile se pot lansa online rapid și se preconizează că această tendință va continua în viitorul apropiat.

2.4.

În același timp, tranziția verde reprezintă o oportunitate pentru comerțul cu amănuntul, deoarece permite sectorului să regândească modelele de afaceri, să ofere produse alternative și să sprijine oamenii și să orienteze oamenii spre un stil de viață mai durabil. Este o abordare care răspunde schimbării sociale, dar o și induce în același timp. Pe lângă faptul că se creează o cerere crescândă de alternative mai durabile din partea consumatorilor și autorităților de reglementare, tranziția verde reprezintă o oportunitate de a regândi modul în care societatea produce, vinde, utilizează și aruncă produse.

3.   Transformarea digitală

3.1.

Transformarea digitală modifică în mod fundamental modelele de afaceri cu amănuntul, schimbând interacțiunea cu clienții, marketingul, lanțul de aprovizionare în sine, informațiile care trec prin lanțul de aprovizionare și multe altele. În mod tradițional, acest sector se bazează pe revânzarea de produse, dar devine din ce în ce mai mult un amestec de servicii de sprijin în ceea ce privește revânzarea, un generator și un procesator de date de prim rang și un utilizator important de IA. Acest lucru este esențial pentru a răspunde cererii consumatorilor și pentru a furniza oferte personalizate mai relevante.

3.2.

În timp ce în societate continuă discuțiile despre canalele de vânzare online și offline, cele mai de succes întreprinderi integrează fără probleme mediul online și offline în omnicanale, oferind astfel consumatorilor o experiență unică. Acest lucru contribuie la creșterea concurenței între diferitele modele de afaceri și generează mai multe posibilități de alegere și transparență pentru consumatori, locuri de muncă și creștere economică.

3.3.

Una dintre principalele provocări cu care se confruntă sectorul comerțului cu amănuntul este lipsa unor condiții de concurență echitabile online cu comercianții din țări terțe. Unele dintre aceste aspecte sunt deja abordate prin diferite inițiative ale Comisiei. Există rapoarte periodice în mass-media potrivit cărora produsele din afara UE, vândute online de către comercianți din țări terțe, nu respectă normele UE sau sunt chiar produse nesigure sau periculoase. Acest lucru creează o concurență neloială pentru comercianții cu sediul în UE care respectă normele UE care impun ca produsele vândute consumatorilor să fie sigure și ca drepturile consumatorilor să fie respectate. Problema este agravată de eșecul supravegherii pieței și al controalelor vamale, la care se adaugă costurile ridicate de asigurare a conformității pentru comercianții care respectă legea. Pentru consumatori, este dificil să reziste tentației prețurilor mai mici. Un studiu din 2020 sugerează că aproape 70 % din consumatorii din UE care cumpără produse transfrontaliere au achiziționat produse vândute din China – în 2014, această cifră a fost de aproximativ 15 % (1).

3.4.

Comercianții cu amănuntul și angrosiștii inovează, se adaptează și experimentează pentru a explora noi produse, servicii și modele de afaceri, astfel încât să țină pasul cu cererea clienților. Mai mult de doi din trei comercianți cu amănuntul nu au desfășurat operațiuni online înainte de COVID-19, iar pandemia a demonstrat importanța omnicanalelor pentru supraviețuirea multor întreprinderi, în special – dar nu numai – a IMM-urilor cu amănuntul și cu ridicata.

3.5.

Inovarea digitală sporește competitivitatea Europei la nivel mondial. Unul din doi clienți europeni face deja cumpărături online, cheltuind 424 de miliarde EUR/an (2), dar cota de achiziții online variază considerabil în funcție de tipul de produs; în prezent, doar 15 % dintre clienți fac cumpărături transfrontaliere și doar 7 % dintre IMM-uri își vând produsele în afara țării lor. O politică digitală solidă și ambițioasă pentru acest sector este necesară în Europa pentru a profita de aceste oportunități și pentru a se asigura că toate întreprinderile sunt incluse în proces, că condițiile de muncă ale lucrătorilor lor sunt îmbunătățite și că consumatorii percep un beneficiu clar de pe urma procesului de digitalizare a comerțului cu amănuntul în întreaga Europă, menținând un nivel ridicat de protecție a consumatorilor în toate canalele de vânzare.

4.   Tranziția verde

4.1.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a scos la iveală creșterea cererii consumatorilor pentru produse durabile și pentru un mod durabil de desfășurare a activităților comerciale. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii au acționat ca o interfață vitală cu consumatorii finali, jucând un rol esențial în anticiparea și încurajarea cererii de produse și ambalaje mai durabile, reciclabile și/sau reutilizabile. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii sunt activi de mulți ani în ceea ce privește încurajarea consumului durabil și reducerea emisiilor de CO2 în cadrul operațiunilor lor și al lanțurilor lor de aprovizionare. Însă ei s-au confruntat cu provocări în ceea ce privește impulsionarea acestei tranziții într-un sector cu costuri fixe ridicate și marje de câștig scăzute.

4.2.

Sectorul comerțului cu amănuntul contribuie în mod semnificativ la colectarea și reciclarea deșeurilor. Sistemele de răspundere extinsă a producătorilor (REP) se bazează pe volumul unui anumit flux de deșeuri pe care o întreprindere îl introduce pe piața pe care sunt prezente. Această responsabilitate nu este la fel de clară în cazul în care comercianții care nu sunt stabiliți fizic în UE introduc produse pe piața UE sau în cazul în care consumatorii fac acest lucru prin importuri directe. În aceste cazuri, deșeurile produselor care intră în fluxul de deșeuri sunt reciclate sau eliminate pe cheltuiala comercianților cu amănuntul europeni, inclusiv deșeurile generate de operatorii din țări terțe, care nu plătesc nimic. Este necesară o cooperare sporită între sistemele DEEE (deșeuri de echipamente electrice și electronice) și vânzătorii online stabiliți în afara UE, precum și măsurile de sensibilizare a acestor întreprinderi cu privire la obligațiile care le revin în cadrul sistemelor de răspundere extinsă a producătorilor. Sensibilizarea consumatorilor cu privire la procesele și costurile de reciclare este, de asemenea, esențială pentru a face mai transparente efectele cumpărăturilor online.

5.   Competențe

5.1.

CESE sprijină declarația comună din 8 aprilie (3) în favoarea unui Pact european pentru comerț, emisă de partenerii sociali din sectorul comerțului cu amănuntul și cu ridicata: UNI-Europa și EuroCommerce. Declarația a evidențiat impactul fără precedent al crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra viabilității comercianților cu amănuntul și a comercianților cu ridicata și asupra rezilienței forței lor de muncă. Tradiția parteneriatului social și prevalența modalităților de lucru adaptate în acest sector, adesea prin contracte colective, au permis întreprinderilor să facă față în mod eficient adaptării bruște și radicale la „noua normalitate”. Partenerii sociali au propus un „Pact european pentru comerț” pentru ca UE și autoritățile guvernamentale să ajute sectorul să își îmbunătățească reziliența pe termen lung prin măsuri de sprijin specifice și prin accelerarea tranziției digitale și verzi.

5.2.

Potrivit unui raport recent al McKinsey Global Institute (4), COVID-19 și automatizarea combinate pun în pericol peste 5 milioane de locuri de muncă în comerțul cu amănuntul și cu ridicata. Acest lucru ar putea afecta în special numărul mare de femei și tineri angajați în aceste sectoare. Pe lângă stabilizarea economiei, UE și statele membre trebuie să investească în seturile de competențe ale acestor lucrători, de exemplu prin îmbunătățirea formării profesionale și educaționale, prin introducerea conturilor individuale de învățare și recalificare. Perfecționarea specifică a competențelor ar permite sectorului să păstreze o parte mai mare a forței sale de muncă prin formarea acesteia în vederea utilizării tehnologiilor digitale, în timp ce recalificarea ar putea permite altor persoane să aibă acces la oportunități de angajare în alte sectoare.

5.3.

Prin urmare, măsurile UE de sprijinire a ocupării forței de muncă și a competențelor trebuie să fie reconcepute pentru a permite accesul ușor și rapid la finanțare pentru restructurarea acestui sector și pentru a face față nevoilor în schimbare în materie de competențe determinate de accelerarea schimbărilor pieței cauzate de COVID-19. Planurile de redresare trebuie utilizate pentru a îmbunătăți competențele lucrătorilor cu amănuntul și cu ridicata în același mod ca și pentru lucrătorii din sectorul public.

6.   Strategia industrială – ecosistemul comerțului cu amănuntul

6.1.

Strategia industrială actualizată prezentată recent de Comisie (5) pune un nou accent pe ecosistemele esențiale, inclusiv pe comerțul cu amănuntul și pe sectorul agroalimentar. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii joacă un rol vital în economia europeană și în funcționarea multor alte ecosisteme, cum ar fi sectorul logistic. Tranziția digitală și tranziția verde trebuie să contribuie la redresarea post-COVID-19, iar comercianții cu amănuntul și angrosiștii trebuie să fie recunoscuți ca o parte importantă a numeroaselor ecosisteme, de exemplu a comerțului online și a logisticii. Logistica este un element industrial indispensabil pentru comerțul online, simbiotic, deoarece niciunul dintre cele două subsisteme nu își poate desfășura activitatea fără contribuția celuilalt. Din acest motiv, este în interesul general ca sectorul logistic să crească respectând cerințele lucrătorilor, ale consumatorilor, precum și mediul înconjurător.

6.2.

Comisia a recunoscut că ecosistemul comerțului cu amănuntul și cu ridicata este unul dintre sectoarele cele mai afectate, aflat pe locul al doilea în ceea ce privește nevoile de sprijin pentru investiții. Comercianții cu amănuntul și angrosiștii își desfășoară activitatea cu o cifră de afaceri ridicată, costuri fixe mari și marje scăzute (1-3 %), ceea ce înseamnă că sunt deosebit de vulnerabili la deficitele de lichidități. În mai 2020, pierderile estimate legate de primul val al pandemiei au atins 16-20 % din cifra de afaceri anuală (250-320 de miliarde EUR) în comerțul cu amănuntul nealimentar. Un număr mare de întreprinderi din ecosistemul comerțului cu amănuntul și cu ridicata au fost afectate drastic de restricțiile impuse de guvern, în mod direct sau indirect, de exemplu, ca urmare a faptului că clienții lor au fost izolați sau supuși altor restricții de mobilitate. Cei care desfășoară operațiuni online au reușit să atenueze o parte din pierderi, dar numai într-o măsură foarte limitată. Vânzările online au crescut semnificativ și se preconizează că vor continua să crească pe măsură ce consumatorii dobândesc experiență în ceea ce privește achizițiile online.

6.3.

Abordarea ecosistemică oferă un cadru adecvat care reflectă atât interconexiunile complexe dintre sectoare și întreprinderi în cadrul pieței unice în cadrul anumitor lanțuri valorice, cât și necesitatea de a le sprijini pentru a adopta cu succes tranziția digitală și tranziția către durabilitate și pentru a contribui la strategia de redresare. Având în vedere că consumul privat reprezintă peste 50 % din PIB-ul UE, comercianții cu amănuntul și angrosiștii asigură accesul producătorilor la piețele de consum și la piețele profesionale; clienții pot cumpăra ceea ce au nevoie, creându-se un lanț de aprovizionare continuu și vital.

7.   Rolul comerțului cu amănuntul în menținerea vivacității centrelor orașelor și comunităților rurale

7.1.

Comercianții cu amănuntul și-au consolidat încrederea față de consumatorii europeni de-a lungul multor ani și le oferă acestora produse de înaltă calitate la prețuri competitive, căutând în mod constant să creeze și să transmită noi modele de eficiență pentru a ajuta puterea de cumpărare a consumatorilor. Comercianții cu amănuntul creează produse ecologice care contribuie la un consum durabil, dar sunt necesare eforturi suplimentare.

7.2.

Magazinele de vânzare cu amănuntul sunt, de asemenea, esențiale pentru menținerea în viață a centrelor orașelor și comunităților rurale. Acest lucru arată, de asemenea, cât de relevante sunt și vor fi pentru societate magazinele tradiționale. Comercianții cu amănuntul pot servi drept oficiu poștal, bancă și farmacie și pot ajuta comunitățile locale să rămână dinamice. Spațiile de vânzare cu amănuntul goale de pe străzile comerciale condamnă în mod inexorabil orașele la un declin lent către vandalism și criminalitate, iar un magazin sătesc poate face diferența între o comunitate rurală vie și o comunitate care își pierde populația.

7.3.

Comercianții cu amănuntul europeni trebuie să fie în măsură să își sporească și să își accelereze investițiile în automatizare, în interfața cu consumatorii și în IA pentru a rămâne competitivi. Sprijinul pentru astfel de investiții și pentru extinderea vânzărilor online și, în special, sprijinul acordat IMM-urilor cu amănuntul și micilor magazine din centrele urbane ar avea un efect transformator atât asupra comunităților lor locale, cât și asupra supraviețuirii și rezilienței multor întreprinderi de comerț cu amănuntul care se confruntă cu o concurență intensă și din ce în ce mai globală.

8.   Condiții de concurență echitabile pentru comerțul cu amănuntul în Europa

8.1.

UE, cu 450 de milioane de consumatori, are un potențial imens de piață internă digitală. Strategia privind piața unică digitală europeană a fost concepută pentru a stimula comerțul electronic transfrontalier între țările UE. Cu toate acestea, comerțul electronic transfrontalier în interiorul UE nu a crescut la fel de rapid ca acest tip de comerț electronic din țări terțe. Piața europeană a serviciilor digitale este în mod clar în urma Statelor Unite și a Chinei, în special în ceea ce privește prezența pe piața mondială, iar acest lucru se reflectă în creșterea explozivă a vânzărilor online din unele țări din afara UE, în special din China, către consumatorii europeni. De-a lungul anilor, am văzut că acolo sunt create din ce în ce mai multe formate și tehnologii digitale inovatoare. UE și statele sale membre trebuie să își intensifice eforturile pentru a crea cadrul adecvat în care întreprinderile să poată concura, să inoveze, să își servească clienții și să asigure protecția consumatorilor. Cel mai bun mod de a realiza acest lucru este asigurarea faptului că UE este mai atractivă pentru investiții și afaceri decât alte părți ale lumii.

8.2.

Vânzările online reprezintă partea cu cea mai rapidă creștere a pieței cu amănuntul și, deși sunt în continuare relativ limitate în comparație cu vânzările offline, acestea încep să devină foarte semnificative într-o serie de sectoare nealimentare. Comercianții cu amănuntul nu mai reprezintă singura poartă de acces către clienți, producătorii începând, de asemenea, să utilizeze comerțul electronic pentru a vinde și a interacționa în alte moduri direct cu consumatorii. Economiile de scară și mecanizarea extinsă a proceselor, împreună cu efectele de rețea și capacitatea de a oferi o gamă aproape nelimitată de produse, au acționat în avantajul marilor actori și platforme online, ale căror cote de piață în creștere încep să reproducă rolul tradițional al magazinelor locale de controlori ai fluxului de informație.

8.3.

Toate bunurile vândute în UE trebuie să respecte normele UE, iar toți comercianții care vând consumatorilor din UE trebuie să garanteze acest lucru. Importurile directe au generat noi provocări în ceea ce privește respectarea legislației UE, creând riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor europeni și expunându-i pe comercianții din UE la concurență neloială. A fost transmis un mesaj ferm potrivit căruia, indiferent de locul în care se află o întreprindere, bunurile vândute în UE – indiferent de valoarea lor – trebuie să respecte normele. Printre altele, propunerea de act legislativ privind serviciile digitale, revizuirea Directivei privind siguranța generală a produselor, punerea în aplicare adecvată și asigurarea respectării Regulamentului privind supravegherea pieței și a altor acte legislative ale UE vor fi esențiale.

8.4.

Este esențial ca piața unică și acest sector să funcționeze în mod corespunzător, deoarece va permite comerțului cu amănuntul și angro să răspundă cererilor consumatorilor și să concureze într-un mediu mai competitiv la nivel mondial și mai digital. CESE consideră că acțiunea la nivelul UE este extrem de importantă pentru a preveni fragmentarea în continuare a pieței interne și pentru a evita introducerea unor norme naționale noi, adesea protecționiste, pentru produse și servicii, precum și pentru a preveni punerea în aplicare și interpretarea divergente ale legislației UE.

9.   IA în comerțul cu amănuntul și cu ridicata

9.1.

Comercianții cu amănuntul și angrosiștii utilizează automatizarea de mulți ani în domenii precum transportul, comenzile și gestionarea stocurilor sau în interacțiunile cu consumatorii. Odată cu IA, automatizarea a devenit mult mai sofisticată, permițând o mai bună cunoaștere și eficiență. IA are un impact multiplu asupra sectorului comerțului cu amănuntul și a comerțului cu ridicata, care include îmbunătățirea interacțiunii cu clienții, accelerarea livrării de colete, anticiparea comportamentului clienților, optimizarea stocurilor, detectarea fraudei și creșterea sustenabilității sectorului.

9.2.

În fiecare an, s-a înregistrat o creștere rapidă a gradului de utilizare a IA în comerțul cu amănuntul. Doar 4 % dintre comercianții cu amănuntul au utilizat tehnologiile IA în 2016, în timp ce în 2017 aceasta a crescut la 17 %, iar în 2018 a crescut la 28 %. Deloc surprinzător, gradul de utilizare a fost cel mai ridicat în cazul marilor comercianți cu amănuntul și al angrosiștilor, cu o cifră de afaceri anuală de cel puțin 10 miliarde USD. IA este utilizată de comercianții cu amănuntul în domeniul autovehiculelor (19 %), al aplicațiilor electronice și casnice (25 %), al îmbunătățirii locuințelor (26 %), al produselor alimentare (29 %), al articolelor de îmbrăcăminte și încălțăminte (33 %) și al produselor aparținând mai multor categorii (42 %).

9.3.

După cum a detaliat CESE în avizul său privind IA (6), IA și robotica vor extinde și amplifica impactul digitalizării economiei asupra piețelor forței de muncă și pot contribui la progresul economic și social. În ultimii ani, IA a devenit o prioritate pentru întreprinderi, factorii de decizie și societate. IA oferă întreprinderilor cu amănuntul și cu ridicata oportunități continue de a se dezvolta din punct de vedere operațional, de a îmbunătăți lanțurile de aprovizionare, de a contribui la luarea deciziilor, de a înțelege nevoile consumatorilor și de a îmbunătăți experiența clienților. Acestea sunt doar câteva dintre numeroasele motive pentru care atât de mulți comercianți cu amănuntul și angrosiști explorează și investesc în oportunitățile oferite de IA.

9.4.

Multe aplicații de IA nu au niciun impact asupra persoanelor. IA utilizată pentru diagnosticarea medicală și pentru scanarea la raft într-un depozit pot fi tehnologii similare, care iau decizii pe baza unor seturi de date complexe – dar implică riscuri fundamental diferite și presupun garanții diferite. IA necesită o reglementare care să abordeze diferitele niveluri de risc implicate de utilizarea sistemelor de IA, garantând siguranța și încrederea consumatorilor în aceste sisteme.

---

(1)  Comerțul electronic în Europa 2020

(2)  https://www.eurocommerce.eu/about-us/the-narratives.aspx

(3)  2020.04.08 – EuroCommerce_UniEuropa_statement.pdf

(4)  Viitorul muncii în Europa (mckinsey.com)

(5)  COM(2020) 102 final; communication-industrial-strategy-update-2020_ro.pdf (europa.eu)

(6)  JO C 440, 6.12.2018, p. 1.