—

având în vedere rezoluțiile sale anterioare referitoare la Rusia, îndeosebi rezoluția sa din 23 octombrie 2012 (1), cea din 13 iunie 2013 referitoare la statul de drept în Rusia (2) și cea din 13 martie 2014 referitoare la Rusia: condamnarea demonstranților care au participat la evenimentele din Piața Bolotnaia (3), recomandarea sa din 2 aprilie 2014, rezoluția sa din 23 octombrie 2014 referitoare la dizolvarea ONG-ului „Memorial” (laureat al Premiului Saharov în 2009) din Rusia (4), cea din 15 ianuarie 2015 referitoare la Rusia, în special cazul lui Alexei Navalny (5), cea din 12 martie 2015 referitoare la uciderea liderului opoziției ruse, Boris Nemțov, și la starea democrației în Rusia (6) și cea din 24 noiembrie 2016 referitoare la cazul lui Ildar Dadin, încarcerat pentru delict de opinie în Rusia (7),

—

având în vedere Constituția Rusiei, în special articolul 29 care protejează libertatea de exprimare și articolul 31 care include dreptul de întrunire pașnică, precum și obligațiile internaționale în materie de drepturile omului pe care Rusia și le-a asumat în calitate de membru al Consiliului Europei, al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și al ONU,

—

având în vedere „Parteneriatul pentru modernizare”, inițiat în 2010 la Rostov-pe-Don și angajamentul exprimat de conducerea rusă în ceea ce privește statul de drept ca bază fundamentală pentru modernizarea Rusiei,

—

având în vedere articolul 5 din Declarația universală a drepturilor omului și articolul 7 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care ambele prevăd că nimeni nu va fi supus torturii sau tratamentelor ori pedepselor cu cruzime, inumane sau degradante și la care Federația Rusă este parte,

—

având în vedere Declarația ONU privind apărătorii drepturilor omului, adoptată de Adunarea Generală a ONU la 9 decembrie 1998,

—

având în vedere Rezoluția sa din 16 martie 2017 referitoare la prizonierii ucraineni din Rusia și la situația din Crimeea (8),

—

având în vedere cel de-al șaptelea raport periodic al Federației Ruse, examinat de către Comitetul pentru Drepturile Omului al ONU în cadrul celei de-a 3136-a și 3137-a reuniuni, care au avut loc la 16 și 17 martie 2015,

—

având în vedere articolul 135 alineatul (5) și articolul 123 alineatul (4) din Regulamentul său de procedură,

A.

întrucât, la 26 martie 2017, între 33 000 și 93 000 de persoane au participat la manifestații, marșuri și demonstrații anticorupție în peste 80 de orașe din toată Rusia; întrucât peste 2 000 de protestatari au fost reținuți de poliție în orașe din întreaga Rusie, inclusiv în jur de 1 000 la Moscova; întrucât politicianul din opoziție Alexei Navalnâi a fost reținut și amendat cu o sumă de 350 USD pentru organizarea unor proteste interzise și condamnat la 15 zile de închisoare; întrucât protestele sunt considerate a fi cele mai mari după demonstrațiile anti-Kremlin care au avut loc în 2011 și 2012;

B.

întrucât verdictul pronunțat de Curtea Leninsky din Kirov (8 februarie 2017) împotriva politicianului rus din opoziție Alexei Navalnâi sub acuzația de încercări de delapidare au avut drept scop să reducă la tăcere încă o voce politică independentă din Federația Rusă; întrucât Curtea Europeană a Drepturilor Omului a hotărât că lui Navalnâi i s-a refuzat dreptul la un proces echitabil în cadrul procesului care i-a fost intentat în 2013 sub aceleași acuzații;

C.

întrucât guvernul Rusiei a deschis o anchetă penală împotriva unor persoane neidentificate care au lansat pe internet un apel privind o demonstrație la Moscova la 2 aprilie 2017 în cadrul căreia să se solicite demisia premierului Dimitri Medvedev, încetarea operațiunilor militare ale Rusiei în Ucraina și Siria, eliberarea lui Navalnâi și plata de compensații activiștilor reținuți în timpul protestelor de la Moscova din 26 martie 2017; întrucât, la 2 aprilie 2017, cel puțin 31 de persoane au fost arestate în timpul protestelor opoziției la Moscova, iar apoi acestea au fost reținute pentru „atingeri aduse ordinii publice”;

D.

întrucât Federația Rusă, în calitate de membru deplin al Consiliului Europei, semnatar la Declarația universală a drepturilor omului a ONU și la Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante s-a angajat să urmeze principiile democrației și ale statului de drept și să respecte libertățile fundamentale și drepturile omului; întrucât Uniunea Europeană a oferit în mod repetat asistență suplimentară și experiență în domeniu pentru a ajuta Rusia să se modernizeze și să-și respecte ordinea constituțională și de drept, în concordanță cu standardele Consiliului Europei;

E.

întrucât există îngrijorări cu privire la evoluțiile din Federația Rusă în ceea ce privește respectarea și protecția drepturilor omului, precum și respectarea principiilor democratice convenite de comun acord și a statului de drept; întrucât Federația Rusă a ratificat 11 din cele 18 tratate internaționale privind drepturile omului;

F.

întrucât dreptul penal al Federației Ruse a fost modificat și a fost introdus noul articol 212.1, în temeiul căruia o persoană poate fi pusă sub acuzație pentru încălcarea legislației privind întrunirile publice, în pofida faptului că această modificare restrânge libertatea de exprimare și de întrunire;

G.

întrucât, potrivit Centrului pentru drepturile omului „Memorial”, numărul deținuților politici din țară a crescut semnificativ în ultimii ani, ajungând la un total de 102 persoane în 2016,

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.