31.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 173/33

Raportor:

Javier DOZ ORRIT

Coraportor:

Petr ZAHRADNÍK

1.1.

CESE apreciază efortul Comisiei Europene de a aplica o politică economică care să se axeze pe susținerea unei creșteri puternice, durabile, echilibrate și favorabile incluziunii a zonei euro, precum și o combinație echilibrată a instrumentelor structurale, fiscale și monetare în acest scop, inclusiv o orientare bugetară pozitivă.

1.2.

Prin urmare, CESE salută recomandarea Comisiei Europene privind o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro care să respecte și obiectivele de sustenabilitate bugetară pe termen lung.

1.3.

CESE dorește să încurajeze Comisia Europeană să valorifice pe deplin rolul său de gardian al tratatelor UE și angajamentele pe care se întemeiază acestea, de creștere a bunăstării, progresului social și justiției sociale, pe de o parte, și a prosperității economice și a competitivității, pe de altă parte, precum și competențele sale sporite, care i-au fost recent conferite, în ce privește interpretarea flexibilă a normelor fiscale pentru a permite o creștere semnificativă a investițiilor publice care, în anumite condiții, nu ar trebui să fie luate în considerare la calcularea țintelor de deficit ale Pactului de stabilitate și de creștere (PSC).

1.4.

CESE salută punerea accentului pe creșterea investițiilor și pe luarea în considerare a actualului plan de investiții. Această strategie trebuie finanțată în mod adecvat, pentru a duce la o creștere semnificativă a creditelor acordate de BEI în comparație cu ultimii ani. Structurile de guvernanță ar trebui să garanteze că fondurile sunt orientate în mod adecvat către țările care au înregistrat o scădere gravă a investițiilor. Astfel de măsuri trebuie însoțite de reforme structurale adecvate, care să promoveze creșterea, ocuparea forței de muncă și coeziunea socială.

1.5.

CESE salută faptul că Comisia Europeană pledează pentru o ajustare simetrică a deficitelor de cont curent în zona euro. Acest obiectiv ar trebui preluat atât de statele membre cu deficite, cât și de cele cu excedente. Statele membre ar trebui să decidă cum să efectueze aceste ajustări, în conformitate cu orientarea generală comună.

1.6.

Ar trebui să se pună accentul pe reforme structurale care pot stimula cererea și creșterea, chiar și pe termen scurt, evitându-se, în același timp, cele care sunt de natură să submineze creșterea economică, sporind nesiguranța locurilor de muncă și a veniturilor. Reformele structurale adoptate ar trebui să aibă potențialul de a aduce îmbunătățiri concrete ale mediului de afaceri, de a reduce obstacolele din calea investițiilor și de a contribui la finalizarea pieței unice a UE sub toate aspectele sale.

1.7.

Creșterea productivității ar trebui să fie un obiectiv prioritar al reformelor structurale. Acestea ar trebui să asigure o repartizare echitabilă a oricăror câștiguri de productivitate, pentru a stimula cererea și a îmbunătăți oferta.

1.8.

Relansarea și creșterea productivității și a PIB ar trebui considerate ca un mijloc esențial de restabilire a stării de sănătate în economiile în care se înregistrează cele mai ridicate niveluri de îndatorare.

1.9.

Ar trebui să se acorde prioritate reformelor care sprijină crearea de locuri de muncă de înaltă calitate (adică stabile și corect remunerate).

1.10.

CESE subliniază că consolidarea și promovarea dialogului social și a dialogului cu societatea civilă atât la nivel național, cât și la nivelul zonei euro este de o importanță capitală pentru stabilirea de comun acord și punerea în aplicare cu succes a politicilor necesare pentru refacerea și sustenabilitatea economiei pe termen lung.

1.11.

Adoptarea de măsuri eficace împotriva spălării banilor, a infracțiunilor fiscale, a recurgerii la paradisuri fiscale și a concurenței fiscale neloiale între statele membre va contribui, de asemenea, la atingerea obiectivelor Pactului de stabilitate și de creștere.

1.12.

CESE sprijină crearea unui sistem european de garantare a depozitelor și solicită accelerarea creării unui mecanism de sprijin comun pentru Fondul unic de rezoluție bancară. Ar trebui să se ia măsuri decisive pentru a soluționa problema creditelor neperformante, protejând, în același timp, drepturile consumatorilor și respectând principiile relevante ale pilonului european al drepturilor sociale.

1.13.

CESE sprijină inițiativele ce vizează finalizarea uniunii economice și monetare, printre care cea destinată creării unui puternic pilon european al drepturilor sociale, asigurării unei flexibilități bugetare sporite în zona euro și dotării acesteia cu o mai mare capacitate bugetară, în special prin stimularea instituirii unei trezorerii a zonei euro, destinată emiterii de obligațiuni comune, sub un control democratic și politic puternic.

1.14.

CESE pledează pentru îmbunătățirea în continuare a semestrului european, consolidarea rolului de coordonare al Comisiei Europene în cadrul acestui proces și un angajament clar al statelor membre de punere în aplicare a politicilor convenite la nivelul Consiliului, evitându-se astfel incertitudinile și creându-se un mediu de investiții favorabil.

2.1.

Ca urmare a Raportului celor cinci președinți, în cadrul semestrului european s-a afirmat un angajament de consolidare a integrării dintre zona euro și nivelurile naționale. La fel ca în 2016, analiza anuală a creșterii pentru 2017 este însoțită de o recomandare de recomandare a Consiliului privind politica economică a zonei euro. Obiectivul este acela de a oferi o oportunitate pentru discuții într-o etapă timpurie și orientate privind zona euro în ansamblu, înaintea discuțiilor specifice pentru fiecare țară, astfel încât provocările comune să fie pe deplin reflectate în acțiunile specifice fiecărei țări.

2.2.

În cadrul semestrului european 2017, Comisia a prezentat următoarele cinci recomandări privind politica economică a zonei euro:

2.3.

O noutate pentru semestrul european 2017 este Comunicarea pe tema „Către o orientare bugetară pozitivă pentru zona euro”. În acest document, Comisia subliniază că este nevoie de o orientare bugetară pozitivă, și că vede condiții propice de realizarea a acesteia. Pentru o astfel de orientare bugetară, zona euro trebuie să adopte o abordare mai colectivă, care să țină seama de diferențele de la o țară la alta. Comisia recomandă o expansiune fiscală de până la 0,5 % din PIB în 2017 pentru zona euro în ansamblu, stabilind o plajă între 0,3 % și 0,8 % pentru a ține cont de diferențele dintre state, expuse unor riscuri diferite din punctul de vedere al stabilității macroeconomice și al sustenabilității fiscale.

3.1.

CESE salută apelul lansat de Comisia Europeană pentru o orientare bugetară generală pozitivă a zonei euro. Cu toate acestea, CESE își exprimă și îngrijorarea față de faptul că este puțin probabil ca limitarea expansiunii bugetare la două sau trei state membre care dispun în prezent de o marjă bugetară conform regulilor de politică bugetară ale UE să ducă la orientarea bugetară generală preconizată. Consolidarea creșterii economice a zonei euro și a UE este esențială într-un moment de criză politică și de incertitudini alimentate de Brexit și de politicile noului guvern al Statelor Unite, în special de politicile comerciale protecționiste. Expansiunea bugetară și creșterea mai mare a investițiilor publice și private vor impulsiona cererea internă, factor crucial pentru o creștere solidă. Vor contribui în acest sens și reformele structurale care urmăresc creșterea productivității, îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea activităților economice și eliminarea obstacolelor din calea investițiilor.

3.2.

Această schimbare în evaluarea Comisiei Europene privind situația economică din zona euro este conformă cu avizul anterior al CESE privind politica economică a zonei euro (1), care pleda pentru utilizarea activă a politicilor bugetare pentru sprijinirea redresării economice a zonei euro în ansamblu. Orientarea bugetară pozitivă propusă de Comisia Europeană este modestă, dar – cu condiția să fie combinată cu utilizarea eficientă a Planului de investiții și a FEIS – ar putea contribui la depășirea problemelor legate de creșterea lentă, stagnarea parțială și divergențele persistente dintre nivelurile de performanță economică ale țărilor din zona euro.

3.3.

CESE constată că orientarea bugetară pozitivă pentru zona euro în ansamblu ar trebui considerată un instrument pe termen scurt sau mediu care trebuie să fie compatibil cu sustenabilitatea fiscală pe termen lung. În conjunctura actuală, obiectivele în materie de deficit și datorie în raport cu PIB-ul ar trebui să fie aplicate în mod flexibil, ținând seama de obiectivele și scopurile UE în general și cele ale UEM și ale Pactului de stabilitate și de creștere, astfel cum se menționează la articolele 119 și 120 din TFUE.

3.4.

CESE solicită Comisiei Europene să-și îndeplinească rolul de gardian al tratatelor UE, în special în ceea ce privește articolul 3 din TUE, care stabilește ca obiective promovarea bunăstării, coeziunii și justiției sociale, și recunoaște faptul că cifrele specifice impuse de Pactul de stabilitate și de creștere și punerea rigidă în aplicare a acestuia nu sunt nici adecvate, nici necesare având în vedere stagnarea actuală și nivelul minim istoric al ratelor dobânzii, această concluzie fiind împărtășită, printre alții, de OCDE. Promovarea bunăstării, coeziunii și justiției sociale este pe deplin compatibilă cu creșterea economică și creșterea productivității.

3.5.

CESE propune adoptarea „regulii de aur” la punerea în aplicare a Pactului de stabilitate și de creștere, astfel încât investițiile publice care vor contribui la ameliorarea potențialului de creștere și a competitivității economice să nu fie luate în considerare în țintele de deficit prevăzute de Pactul de stabilitate și de creștere. CESE confirmă poziția sa exprimată în avizul privind un plan de investiții pentru Europa, în avizul privind regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind Fondul european pentru investiții strategice (FEIS), precum și în avizul privind prelungirea duratei FEIS (2): creșterea investițiilor publice este necesară pentru stimularea creșterii economice pe termen scurt și pe termen lung, aceasta din urmă fiind o condiție necesară pentru consolidarea finanțelor publice.

3.6.

CESE atrage atenția asupra riscului ca atitudinea din ce în ce în ce mai pronunțată de respingere a UE și UEM să nu poată fi contracarată dacă nu se reușește orientarea politicilor economice în sensul promovării obiectivelor generale ale acestora, printre altele în cadrul viitoarei Cărți albe privind viitorul Europei. Acest eșec ar putea fi deosebit de problematic în contextul provocărilor actuale generate de, printre altele, evoluțiile geopolitice din vecinătatea UE, valurile de refugiați și migranți, precum și schimbările climatice. Numai o Europă unită și puternică din punct de vedere economic, cu un puternic sprijin popular, ar putea reuși să transforme aceste provocări în oportunități. Instituțiile europene, în colaborare cu societatea civilă angajată în proiectul european, ar trebui să depună eforturi pentru a transmite tuturor europenilor, prin mijloace adecvate, toate lucrurile pozitive pe care UE are sarcina de a le face pentru ei în domenii de politică și economie.

3.7.

Un instrument care ar putea contribui la restabilirea creșterii economice și la reducerea divergențelor ar fi Planul de investiții pentru Europa. Până în prezent, nivelul finanțării i-a permis numai să mențină nivelurile anterioare de credite din partea BEI, privilegiind puternic investițiile în țările care se confruntă cu mai puține dificultăți. Acest lucru ar trebui remediat de urgență, asigurându-se un grad suficient de flexibilitate în Pactul de stabilitate și de creștere în ceea ce privește investițiile publice necesare, ceea ce ar permite o creștere decisivă a nivelului de investiții în tranziția energetică, educație și competențe, infrastructură și proiectele finanțate de FEIS în întreaga zonă euro, încurajând, în același timp, investiții în proiecte inovatoare ale sectorului privat.

3.8.

Politica fiscală, împreună cu impozitarea progresivă, reprezintă un element-cheie în promovarea echității sociale. Existența unui sistem fiscal adecvat și optimizat pentru stimularea creșterii economice este deosebit de importantă în acest sens. Reducerea impozitelor pe veniturile cele mai mici poate să contribuie la stabilitatea macroeconomică și, totodată, să acționeze ca un stimulent pentru ocuparea unui loc de muncă remunerat. Cu toate acestea, orice reducere de impozit ar trebui însoțită de surse alternative de venituri fiscale, pentru a se evita deficitele bugetare.

3.9.

CESE salută apelul lansat de Comisia Europeană statelor membre cu deficite de cont curent sau o datorie externă ridicată să se concentreze pe îmbunătățirea creșterii productivității. În acest context, Consiliul ia act de faptul că redistribuirea echitabilă a veniturilor și a bogăției care decurg din creșterea productivității ar trebui să crească egalitatea și să aibă un impact pozitiv asupra cererii interne și agregate în zona euro. Este necesară stimularea cererii interne, ca o condiție esențială pentru sprijinirea creșterii economice și depășirea crizei.

3.10.

CESE consideră că reformele structurale prioritare ar trebui să fie cele care să ducă la creșterea productivității, dar și cele care consolidează securitatea locului de muncă și sistemul de protecție socială în cadrul unor condiții satisfăcătoare pentru întreprinderi. Nicio țară din zona euro nu este competitivă în lumea modernă pe baza unor salarii mici și a unui sistem precarizat de ocupare a forței de muncă. Ar trebui să se pună accentul pe reforme care să combine flexibilitatea negociată cu securitatea, astfel încât să consolideze competențele și inovarea și să creeze stimulente în acest sens. Reformele pieței forței de muncă ar trebui să promoveze o stabilitate mai mare a ocupării forței de muncă, care va contribui la îmbunătățirea cererii și ofertei în cadrul economiei zonei euro, chiar și pe termen scurt.

3.11.

CESE subliniază încă o dată (3) că greutățile actuale din zona euro s-au datorat reducerii cererii, ea însăși rezultatul politicilor bugetare și al ajustărilor asimetrice ale balanței de cont curent (bazate, în cea mai mare parte, pe costurile forței de muncă) operate în anii precedenți, în contextul celei mai grave recesiuni postbelice, și nu faptului că statele membre nu au depus suficiente eforturi de reformă. Comitetul subliniază încă o dată faptul că reformele structurale care vizează componenta de ofertă a economiilor nu vor stimula decât în mică măsură investițiile și creșterea economică fără o orientare bugetară expansionistă în zona euro și fără o angajare fermă pe calea redresării.

3.12.

CESE regretă faptul că, în timpul crizei, dialogul social și dialogul cu societatea civilă au fost compromise sau chiar complet marginalizate în statele membre, în special în cele care au avut nevoie de sprijin financiar și de o reformare pe scară largă a politicilor sociale și a pieței forței de muncă. Ar trebui recomandată includerea, în paradigma semestrului european, a unor indicatori principali care să reflecte pilonul european al drepturilor sociale, asigurând o reprezentare echilibrată a partenerilor sociali. CESE observă că, în prezent, UE și multe state membre nu garantează proceduri de dialog social, ceea ce împiedică partenerii sociali să participe efectiv la procesul semestrului european.

3.13.

CESE consideră, de asemenea, că trebuie îmbunătățită coordonarea politicilor economice în contextul semestrului european și consolidat rolul jucat de Comisia Europeană în acest cadru. Pentru a spori credibilitatea procesului, statele membre ar trebui să își îndeplinească angajamentele luate în cadrul Consiliului.

4.1.

CESE sprijină inițiativele Comisiei Europene în vederea finalizării uniunii bancare, și anume instituirea unui sistem comun de garantare a depozitelor și a unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție bancară. Aceste măsuri sunt esențiale pentru a ușura sarcina pe care o suportă bugetele publice naționale legată de asigurarea stabilității sistemului bancar, care constituie un bun public. Acestea sunt cu atât mai importante cu cât, pentru moment, evoluția în direcția unei uniuni politice nu figurează pe ordinea de zi.

4.2.

CESE observă, de asemenea, că problema creditelor bancare neperformante este de o importanță capitală pentru completarea politicilor care vizează relansarea creșterii. Ar trebui luate măsuri prompte pentru a remedia această problemă, ținându-se seama totodată de aspectele legate de protecția consumatorilor.

4.3.

Frauda fiscală și evaziunea fiscală duc la o scădere semnificativă a veniturilor publice, ceea ce are un impact negativ asupra îndeplinirii obiectivelor Pactului de stabilitate și de creștere și a capacității de majorare a investițiilor publice. Paradisurile fiscale joacă în special un rol esențial în evaziunea fiscală de mare anvergură și infracțiunile aferente (de exemplu, spălarea banilor). Combaterea paradisurilor fiscale ar trebui să constituie o prioritate. CESE solicită tuturor instituțiilor din UE și din zona euro să adopte și să pună în aplicare fără întârziere directive în acest sens.

4.4.

Concurența fiscală neloială între statele membre afectează capacitatea de colectare a impozitelor a unora dintre aceste state și, prin urmare, capacitatea acestora de a respecta obiectivele Pactului de stabilitate și de creștere. CESE consideră că autoritățile UE ar trebui să adopte măsuri rezonabile și echilibrate pentru a pune capăt practicilor de concurență fiscală neloială, în conformitate cu recomandările formulate de OCDE și FMI.

4.5.

Recunoscând efortul enorm de a consolida în continuare și de a dezvolta moneda euro, necesară în prezent și în viitorul apropiat pentru a oferi prosperitate durabilă și stabilitatea în zona euro, CESE consideră că trebuie vizate, printre altele, următoarele obiective: