31.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 173/7

Raportor:

Lutz RIBBE

1.1.

CESE își reiterează (1) apelul și insistă asupra menținerii și îmbunătățirii unui program de finanțare al UE de sine stătător pentru mediu, protecția și îmbunătățirea biodiversității, utilizarea eficientă a resurselor, dezvoltarea durabilă, comunicare și informare, precum și pentru promovarea organizațiilor neguvernamentale de mediu.

1.2.

În ultimii 25 de ani, LIFE a avut o importanță crucială pentru politica europeană de mediu și, într-o măsură din ce în ce mai mare, pentru politica de dezvoltare durabilă. Astfel, programul poate fi considerat pe bună dreptate drept un element indispensabil al politicii de mediu a UE, pe care a consolidat-o în mod considerabil.

1.3.

Procesul a prezentat două aspecte. Proiectele LIFE

1.4.

Programul LIFE, a cărui adaptare constantă la noile provocări trebuie salutată în mod explicit, a arătat că există un potențial considerabil, o mare disponibilitate și un angajament important la nivelul societății civile pentru punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a politicii de mediu și de dezvoltare durabilă a UE. Punerea în aplicare a legislației UE reprezintă mult mai mult decât o acțiune legislativă pe care statele membre trebuie să o ducă la bun sfârșit. Succesul politicii de mediu și de dezvoltare durabilă depinde de acceptarea sa de către cetățeni; ea trebuie să fie transparentă și trebuie comunicată ca atare; și din acest punct de vedere, LIFE are o contribuție valoroasă.

1.5.

Adesea însă, proiectele LIFE reflectă în mod direct sau indirect și contradicțiile deciziilor politice, inclusiv la nivelul UE. Chiar dacă poate fi perceput drept incomod de către unii factori de decizie, acest lucru trebuie considerat a fi o contribuție valoroasă, care poate duce în cele din urmă la o mai bună integrare a protecției mediului în alte domenii de politici.

1.6.

Punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU (respectiv a obiectivelor de dezvoltare durabilă – ODD) în politica europeană este una dintre provocările majore cu care UE se va confrunta în anii următori. LIFE va trebui să sprijine acest demers. Acest lucru nu se referă doar la căutarea celor mai eficiente metode de punere în aplicare în cadrul unui dialog strâns cu partenerii sociali și organizațiile societății civile. La nivelul multor servicii ale Comisiei și, respectiv, al structurilor echivalente de la nivelul statelor membre, adică în ministere, agenții și instituții, de către care, până acum, politica de dezvoltare durabilă a fost percepută ca o chestiune mai degrabă marginală, trebuie să se ajungă la o schimbare de mentalitate, astfel încât mult discutata integrare a protecției naturii și mediului în alte domenii de politică să devină o realitate.

1.7.

CESE recomandă o serie de modificări:

1.8.

Partea referitoare la politica climatică ar trebui extinsă în continuare, în special cu privire la eventuale măsuri de adaptare pe care le pot lua cetățenii, agricultorii, localitățile și regiunile afectate în mod deosebit.

2.1.

Programul LIFE, creat în 1992, este principalul program de sprijin financiar pentru mediu al UE. El servește la protejarea biodiversității și a habitatelor (în special prin intermediul rețelei Natura 2000), precum și la utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice, comunicare și informare. Pentru perioada 2014-2020, programul LIFE prevede 3,456 miliarde EUR, în timp ce în perioada de șapte ani precedentă au fost puse la dispoziție aproximativ 2 miliarde EUR.

2.2.

Programul urmărește următoarele obiective:

2.3.

În comparație cu perioada 2007-2013, programul LIFE prezintă mai multe caracteristici noi:

2.4.

În perioada de finanțare 2014-2020, LIFE este structurat după cum urmează:

2.5.

Comisia va efectua, până la 30 iunie 2017, o evaluare la jumătatea perioadei a programului LIFE, și a invitat CESE și Comitetul Regiunilor să își prezinte punctele de vedere înainte de publicarea acestei evaluări, ținând seama de modificările introduse în 2014 prin noua formă a programului LIFE.

3.1.

CESE consideră că este încă prea devreme pentru o veritabilă „evaluare la jumătatea perioadei” a fazei actuale a programului, întrucât primele proiecte ale noii faze a programului au fost alocate în iulie 2015, iar majoritatea covârșitoare a acestor proiecte nu este încă finalizată și, prin urmare, nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, ar dori să aducă o primă contribuție la forma pe care o va avea LIFE în perioada de finanțare 2021-2028, pe baza evaluării fazelor precedente ale programului.

3.2.

În ultimii 25 de ani, LIFE a avut o importanță crucială pentru politica europeană de mediu și, într-o măsură din ce în ce mai mare, pentru politica de dezvoltare durabilă. Programul a făcut posibile contribuții extrem de importante pentru protecția diversității. Astfel, programul poate fi considerat pe bună dreptate drept un element indispensabil al politicii de mediu a UE, pe care a consolidat-o în mod considerabil.

3.3.

Procesul a prezentat două aspecte. Proiectele LIFE

3.4.

Multe dintre proiectele finanțate până în prezent în cadrul LIFE au demonstrat că în cadrul societății civile există un potențial considerabil, o mare disponibilitate și un angajament important pentru punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a politicii UE în domeniul mediului și al durabilității. Punerea în aplicare a legislației UE reprezintă mult mai mult decât o acțiune legislativă pe care statele membre trebuie să o ducă la bun sfârșit. Succesul politicii de mediu și dezvoltare durabilă depinde de acceptarea sa de către cetățeni; ea trebuie să fie transparentă și trebuie comunicată ca atare; și din acest punct de vedere, LIFE a adus o contribuție valoroasă și indispensabilă.

3.5.

Adesea însă, proiectele LIFE reflectă în mod direct sau indirect și contradicțiile deciziilor politice, inclusiv la nivelul UE. Chiar dacă poate fi perceput drept incomod de către unii factori de decizie, acest lucru trebuie considerat a fi o contribuție valoroasă, care poate duce în cele din urmă la o mai bună integrare a protecției mediului în alte domenii de politică.

3.6.

Acest lucru indică și limitele programului: LIFE nu poate și nu trebuie să pretindă să compenseze deficiențele rezultate dintr-o punere neadecvată în aplicare a legislației de mediu existente sau din insuficienta luare în considerare a problemelor de mediu în alte domenii de politică. Trei exemple ilustrează acest lucru:

3.6.1.

LIFE poate, de exemplu, să arate opiniei publice că politica de combatere a poluării atmosferice a UE vizează în primul rând reducerea pericolului poluanților pentru sănătatea publică. Dar LIFE nu poate soluționa conflictele cum ar fi cel din Germania, dintre politica de mediu și cea privind transporturile, care se reduce, în esență, la a determina care sunt bunurile ce ar trebui să beneficieze de un nivel mai ridicat de protecție („protecția sănătății populației urbane împotriva particulelor fine de materie” sau „dreptul șoferilor la mobilitate neîngrădită”).

3.6.2.

Prin proiectul „Albinele urbane” (3), LIFE a oferit opiniei publice dovada importanței, a periclitării și a posibilelor măsuri de protecție a polenizatorilor. Pericolele cauzate, de exemplu, de anumite practici agricole sau de aprobarea unor pesticide potențial periculoase pentru albine pot fi neutralizate numai dacă celelalte instituții ale UE le vor lua suficient în considerare și numai dacă principiul precauției va fi, de asemenea, aplicat în mod consecvent.

3.6.3.

Începând cu anul 1999, în Austria s-a finanțat cu fonduri publice în valoare de 45 de milioane EUR – o parte din acestea provenind din programul LIFE – un program de succes pentru protejarea unei specii de pești amenințate la nivel global, și anume lostrița (4). Această specie poate fi găsită mai ales în bazinul hidrografic al râului Sava. Un studiu recent arată că în aria de răspândire a lostriței este planificată construcția a aproximativ 600 de centrale hidroelectrice. Experții consideră că populația lostriței va scădea, ca urmare a acestor intervenții, cu până la 70 %. Construirea unora din aceste hidrocentrale va beneficia de sprijin prin fonduri UE.

3.7.

Prin urmare, CESE salută și faptul că LIFE este, în prezent, axat într-o mai mare măsură pe îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației, nu numai la nivelul autorităților în cauză, ci și la cel al organismelor de supraveghere.

3.8.

Comitetul salută gradul ridicat de flexibilitate și adaptabilitate la noile provocări și integrarea experienței dobândite, prin care programul LIFE a excelat întotdeauna în ultimii ani. Acest lucru se reflectă și în noua perioadă de finanțare 2014-2020:

4.1.

Niciun program nu este atât de bun încât să nu poată fi îmbunătățit. Cu toate acestea, CESE reiterează (6) în primul rând sprijinul puternic pentru continuarea acestui program de finanțare distinct la nivel bugetar, dincolo de perioada de finanțare în curs. Acest lucru este necesar deoarece, în ciuda numeroaselor realizări încurajatoare și a unor decizii fundamentale (de exemplu Agenda ONU 2030, deciziile de la Paris privind schimbările climatice, Strategia UE în materie de biodiversitate), problemele de mediu sunt departe de a fi rezolvate, iar tranziția către o politică a UE de utilizare eficientă a resurselor, cu emisii reduse de carbon și conservarea biodiversității, nu este încă una de succes. Dimpotrivă, Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu arată în diferite rapoarte faptul că presiunile chiar vor crește parțial (7).

4.2.

Analizele efectuate în cadrul procesului REFIT pentru directivele privind protecția naturii au arătat în mod clar caracterul adecvat al cadrului juridic, dar acest lucru nu este suficient pentru asigurarea fondurilor pentru o gestionare a rețelei Natura 2000 orientată pe obiective. Aceste sarcini elementare de conservare a biodiversității în Europa au nevoie urgentă de finanțare adecvată.

4.3.

Continuitatea programului LIFE este relevantă pentru eficacitatea și credibilitatea politicii de mediu a UE, ceea ce trebuie asigurat prin integrarea pe orizontală a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, a Agendei pentru dezvoltare durabilă a ONU și a deciziilor privind schimbarea climatică de la Paris în toate celelalte domenii de politică și programe de finanțare ale UE. CESE atrage atenția asupra faptului că s-a exprimat, de asemenea, în mai multe rânduri, în favoarea unui semestru european mai orientat către mediu și mai echitabil.

4.4.

Introducerea a două noi instrumente financiare în cadrul programului LIFE ca proiecte-pilot a reprezentat o schimbare pe care CESE o salută. Este însă prematură evaluarea acestei abordări, pentru că primele proiecte provenind din două facilități (Mecanismul de finanțare a capitalului natural – NCFF, precum și Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică – FP4EE) au fost doar decise, nu și puse în aplicare.

4.5.

Prin această abordare se deschide o cale complet nouă, menită să ofere posibilități inovatoare de finanțare pentru proiecte de conservare a naturii și de eficiență energetică în cazul micilor investitorilor privați. Acest lucru este necesar deoarece multe astfel de proiecte bazate pe forme tradiționale de finanțare au eșuat.

4.6.

Succesul acestui subprogram va depinde, în final, de măsura în care cooperarea cu BEI va fi adecvată, procedurile de aplicare suficient de simple, iar condițiile de finanțare (inclusiv operațiile cu capital de risc) corespunzătoare. Prin urmare, CESE solicită ca această parte a noului program LIFE să fie evaluată cu mare atenție, la un moment ulterior.

4.7.

În evaluarea sa, Comisia ar putea analiza în ce măsură proiectele finanțate prin LIFE pot fi transformate și mai mult în veritabile „proiecte-pilot”, astfel încât ele să fie reproduse în alte locuri din Europa – pe cât posibil, fără o finanțare suplimentară – insistând asupra transferului de cunoștințe și a fezabilității economice. Un pas în acest sens ar putea consta în a acorda responsabililor unor proiecte de mare succes sarcina de a găsi răspunsuri la aceste întrebări în cadrul unei etape mai avansate a proiectului.

4.8.

CESE consideră că LIFE reprezintă o facilitate de finanțare pentru punerea în aplicare a măsurilor și politicilor UE și nu un program de finanțare a intereselor naționale. Cu toate acestea, pot exista cazuri în care organizațiile societății civile depun proiecte LIFE care servesc intereselor europene și doar într-o mai mică măsură interesului național. De aceea, în viitor, chestiunea cofinanțării trebuie astfel concepută încât proiectele adecvate să nu eșueze din cauza refuzului cofinanțării la nivel național (CESE cunoaște cazuri reale în acest sens). În plus, CESE solicită Comisiei să evalueze dacă în special ONG-urile ar putea beneficia de rate de cofinanțare și mai mari, dat fiind că pentru acestea, contribuția proprie reprezintă deseori un obstacol dificil de depășit. În plus, aceste contribuții provin deseori din bugete publice, făcând ca furnizorii de cofinanțare să pună în aplicare, în mod evident, o „politică de selecție”.

4.9.

O formă specială o constituie așa-numitele „proiecte integrate”, care se desfășoară în cadrul LIFE și cărora CESE le acordă o importanță deosebită. Un exemplu remarcabil este „Belgian Nature Integrated Project (BNIP)”, care acoperă întreaga suprafață a Belgiei, integrează 28 de părți interesate, 18 proiecte de protecție specială, 48 de acțiuni clar definite și peste 300 de planuri de gestionare (de exemplu pentru siturile Natura 2000). 52 de angajați din 7 echipe diferite au conlucrat în cadrul proiectului. Acesta a construit cu succes punți între diferitele surse de finanțare ale UE și resursele naționale.

Tocmai aceste legături structurale și de conținut ar trebui consolidate și mai mult în viitor; de exemplu, ar trebui să fie create potențiale sinergii între LIFE și o PAC mai ecologică.

4.10.

Nu numai legătura de fond dintre LIFE și PAC ar putea fi îmbunătățită; este nevoie, în orice caz, de o înnoire administrativă și bugetară.

4.11.

Până în prezent, Fondul european de dezvoltare regională și cel de al doilea pilon al PAC au reprezentat până acum principalul instrument de finanțare a rețelei Natura 2000, în urma unei propuneri a Comisiei din anul 2004 (8). La momentul respectiv, Comitetul a sprijinit propunerea, cu condiția ca aceste fonduri să fie dotate cu suficiente resurse specifice. Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care CESE consideră că abordarea s-a dovedit a fi insuficientă (9).

4.12.

Fondurile puse la dispoziție până în prezent nu acoperă nici măcar cheltuielile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor în materie de conservare a naturii, pentru elaborarea planurilor de gestionare și pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare. Natura 2000 este un domeniu care ține în mod tradițional de competența UE; bugetul trebuie, deci, să aducă reflecte și el acest lucru.

4.13.

Comitetul propune, în schimb ca, începând cu următoarea perioadă de finanțare, toate resursele necesare pentru punerea în aplicare și menținerea rețelei „Natura 2000” să fie furnizate prin programul LIFE, cu sporirea în consecință a bugetului acestuia. În plus, solicită Comisiei să stabilească dacă LIFE nu ar fi, totodată, instrumentul adecvat pentru punerea în aplicare a „rețelelor transeuropene de infrastructură ecologică” (10). Fondurile necesare în acest sens ar trebui să fie calculate și puse la dispoziție. În acest sens, trebuie să se acorde atenție coerenței dintre diversele măsuri de sprijin, evitându-se astfel finanțări opuse sau duble în raport cu alte fonduri ale UE.

4.14.

CESE subliniază faptul că finanțarea rețelei Natura 2000 reprezintă o investiție fundamentală într-o parte importantă a infrastructurii ecologice din Europa, care se reflectă nu numai sub forma unei mai bune calități a vieții și a îmbunătățirii mediului, ci și într-o creștere a veniturilor locale.

4.15.

Punerea în aplicare a ODD în politica europeană, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, va necesita o mulțime de schimbări fundamentale în abordările politice europene (11). Acest lucru necesită, de asemenea,

4.16.

CESE îndeamnă Comisia să creeze activități și oportunități de proiect în noua fază a programului LIFE după 2020, pentru a consolida cerințele specificate la punctul 4.15.

4.17.

Proiectele de cercetare clasice, precum cele finanțate parțial în trecut din fonduri LIFE, ar trebui evaluate pentru a se stabili dacă nu ar fi mai oportună finanțarea lor pe viitor din programele clasice de cercetare prevăzute de Comisie. Astfel, s-ar asigura o delimitare clară a programului față de Orizont 2020.

4.18.

Componenta programului LIFE dedicată politicilor climatice ar trebui dezvoltată și mai mult în viitor, în special în ceea ce privește posibilele măsuri de adaptare care ar putea fi luate de către cetățenii, agricultorii, localitățile și regiunile afectate în mod deosebit.