EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52016AE3894

Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Evaluarea la jumătatea perioadei a programului LIFE” (aviz exploratoriu)

OJ C 173, 31.5.2017, p. 7–14 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

31.5.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 173/7


Avizul Comitetului Economic și Social European privind „Evaluarea la jumătatea perioadei a programului LIFE”

(aviz exploratoriu)

(2017/C 173/02)

Raportor:

Lutz RIBBE

Sesizare

25.8.2016

Temei juridic

Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

 

 

Decizia Biroului

15.3.2016

 

 

Secțiunea competentă

Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului

Data adoptării în secțiune

6.2.2017

Data adoptării în sesiunea plenară

23.2.2017

Sesiunea plenară nr.

523

Rezultatul votului

(voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)

169/25/18

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE își reiterează (1) apelul și insistă asupra menținerii și îmbunătățirii unui program de finanțare al UE de sine stătător pentru mediu, protecția și îmbunătățirea biodiversității, utilizarea eficientă a resurselor, dezvoltarea durabilă, comunicare și informare, precum și pentru promovarea organizațiilor neguvernamentale de mediu.

1.2.

În ultimii 25 de ani, LIFE a avut o importanță crucială pentru politica europeană de mediu și, într-o măsură din ce în ce mai mare, pentru politica de dezvoltare durabilă. Astfel, programul poate fi considerat pe bună dreptate drept un element indispensabil al politicii de mediu a UE, pe care a consolidat-o în mod considerabil.

1.3.

Procesul a prezentat două aspecte. Proiectele LIFE

(a)

au contribuit nemijlocit la obținerea de succese directe și perceptibile; astfel, anumite specii pe cale de dispariție, care sunt protejate în conformitate cu legislația UE, au putut fi efectiv salvate de la extincție prin proiecte finanțate prin LIFE;

(b)

au arătat populației de la fața locului ce abordări pozitive se află în spatele politicii de mediu a UE și ce beneficii aduce această politică pentru oameni, mediu și natură. LIFE a devenit astfel un mediator între politica UE și „Europa cetățenilor și a regiunilor”. Într-un moment în care se pune tot mai des sub semnul întrebării valoarea adăugată a Europei, acest lucru capătă o importanță deosebită.

1.4.

Programul LIFE, a cărui adaptare constantă la noile provocări trebuie salutată în mod explicit, a arătat că există un potențial considerabil, o mare disponibilitate și un angajament important la nivelul societății civile pentru punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a politicii de mediu și de dezvoltare durabilă a UE. Punerea în aplicare a legislației UE reprezintă mult mai mult decât o acțiune legislativă pe care statele membre trebuie să o ducă la bun sfârșit. Succesul politicii de mediu și de dezvoltare durabilă depinde de acceptarea sa de către cetățeni; ea trebuie să fie transparentă și trebuie comunicată ca atare; și din acest punct de vedere, LIFE are o contribuție valoroasă.

1.5.

Adesea însă, proiectele LIFE reflectă în mod direct sau indirect și contradicțiile deciziilor politice, inclusiv la nivelul UE. Chiar dacă poate fi perceput drept incomod de către unii factori de decizie, acest lucru trebuie considerat a fi o contribuție valoroasă, care poate duce în cele din urmă la o mai bună integrare a protecției mediului în alte domenii de politici.

1.6.

Punerea în aplicare a Agendei 2030 a ONU (respectiv a obiectivelor de dezvoltare durabilă – ODD) în politica europeană este una dintre provocările majore cu care UE se va confrunta în anii următori. LIFE va trebui să sprijine acest demers. Acest lucru nu se referă doar la căutarea celor mai eficiente metode de punere în aplicare în cadrul unui dialog strâns cu partenerii sociali și organizațiile societății civile. La nivelul multor servicii ale Comisiei și, respectiv, al structurilor echivalente de la nivelul statelor membre, adică în ministere, agenții și instituții, de către care, până acum, politica de dezvoltare durabilă a fost percepută ca o chestiune mai degrabă marginală, trebuie să se ajungă la o schimbare de mentalitate, astfel încât mult discutata integrare a protecției naturii și mediului în alte domenii de politică să devină o realitate.

1.7.

CESE recomandă o serie de modificări:

Programul LIFE ar trebui să devină instrumentul principal al finanțării rețelei UE Natura 2000. Abordarea adoptată în trecut, și anume organizarea finanțării rețelei Natura 2000 în primul rând prin intermediul Fondului european de dezvoltare regională și al celor doi piloni ai politicii agricole comune, trebuie considerată insuficientă. Comitetul face trimitere în acest context la avizul său (2) și se pronunță în favoarea unei consolidări corespunzătoare a programului LIFE, prin alocarea de fonduri în acest scop. În acest sens, trebuie să se acorde atenție coerenței dintre diversele măsuri de sprijin, evitându-se astfel finanțări opuse sau duble în raport cu alte fonduri ale UE.

Ar trebui să se examineze modul în care proiectele finanțate prin LIFE ar putea deveni adevărate „proiecte-pilot”, astfel încât acestea să fie reproduse în alte locuri din Europa – dacă este posibil, fără o finanțare suplimentară.

Proiectele de cercetare clasice nu ar trebui finanțate prin LIFE, pentru a se asigura o delimitare mai clară față de Orizont 2020.

1.8.

Partea referitoare la politica climatică ar trebui extinsă în continuare, în special cu privire la eventuale măsuri de adaptare pe care le pot lua cetățenii, agricultorii, localitățile și regiunile afectate în mod deosebit.

2.   Context

2.1.

Programul LIFE, creat în 1992, este principalul program de sprijin financiar pentru mediu al UE. El servește la protejarea biodiversității și a habitatelor (în special prin intermediul rețelei Natura 2000), precum și la utilizarea eficientă a resurselor, atenuarea schimbărilor climatice, comunicare și informare. Pentru perioada 2014-2020, programul LIFE prevede 3,456 miliarde EUR, în timp ce în perioada de șapte ani precedentă au fost puse la dispoziție aproximativ 2 miliarde EUR.

2.2.

Programul urmărește următoarele obiective:

o contribuție la construirea unei economii eficiente din punctul de vedere al resurselor, cu emisii scăzute de carbon și rezilientă la schimbările climatice, precum și la protecția mediului și la conservarea biodiversității;

o politică de mediu îmbunătățită, o mai bună aplicare și monitorizare a legislației de mediu a UE și o atenție sporită acordată aspectelor legate de mediu și climatice în alte domenii de politică, precum și în practicile organizațiilor publice și private;

promovarea unor practici de management îmbunătățite în domeniul mediului și climei la toate nivelurile, în special prin implicarea societății civile, a organizațiilor neguvernamentale și a actorilor locali;

sprijinirea punerii în aplicare a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu și – în viitor – a punerii în aplicare a Agendei ONU 2030 în politica europeană.

2.3.

În comparație cu perioada 2007-2013, programul LIFE prezintă mai multe caracteristici noi:

crearea unui subprogram pentru „politici climatice”;

introducerea noii categorii de proiect „Proiecte integrate”, în plus față de proiectele „tradiționale”, proiectele de consolidare a capacităților și proiectele pregătitoare;

introducerea de instrumente financiare, în special a Mecanismului de finanțare a capitalului natural (NCFF), cu accent pe serviciile ecosistemice și protecția capitalului natural, și a Instrumentului de finanțare privată pentru eficiența energetică (FP4EE);

alocările naționale pentru proiecte vor fi abandonate treptat: din 2018, proiectele vor fi selectate doar în funcție de adecvarea lor, indiferent de distribuția geografică (se aplică proiectelor tradiționale);

Comisia va pune în aplicare programul Agenției Executive pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (EASME).

2.4.

În perioada de finanțare 2014-2020, LIFE este structurat după cum urmează:

subprogramul „Mediu” cu liniile de acțiune „Mediul și utilizarea eficientă a resurselor”, „Natură și biodiversitate” și „Guvernanță și informare”, reprezentând aproximativ 75 % din buget (2,592 miliarde EUR);

subprogramul „Politici climatice” cu liniile de acțiune „Politici climatice”, „Adaptarea la schimbările climatice” și „Guvernanță și informare”, care reprezintă circa 25 % din buget (864 milioane EUR).

2.5.

Comisia va efectua, până la 30 iunie 2017, o evaluare la jumătatea perioadei a programului LIFE, și a invitat CESE și Comitetul Regiunilor să își prezinte punctele de vedere înainte de publicarea acestei evaluări, ținând seama de modificările introduse în 2014 prin noua formă a programului LIFE.

3.   Observații generale

3.1.

CESE consideră că este încă prea devreme pentru o veritabilă „evaluare la jumătatea perioadei” a fazei actuale a programului, întrucât primele proiecte ale noii faze a programului au fost alocate în iulie 2015, iar majoritatea covârșitoare a acestor proiecte nu este încă finalizată și, prin urmare, nu poate fi evaluată. Cu toate acestea, ar dori să aducă o primă contribuție la forma pe care o va avea LIFE în perioada de finanțare 2021-2028, pe baza evaluării fazelor precedente ale programului.

Rezultatele pozitive și valoarea adăugată, dar și limitele LIFE

3.2.

În ultimii 25 de ani, LIFE a avut o importanță crucială pentru politica europeană de mediu și, într-o măsură din ce în ce mai mare, pentru politica de dezvoltare durabilă. Programul a făcut posibile contribuții extrem de importante pentru protecția diversității. Astfel, programul poate fi considerat pe bună dreptate drept un element indispensabil al politicii de mediu a UE, pe care a consolidat-o în mod considerabil.

3.3.

Procesul a prezentat două aspecte. Proiectele LIFE

(a)

au contribuit nemijlocit la obținerea de succese directe și perceptibile. Astfel, anumite specii pe cale de dispariție, care sunt protejate în conformitate cu legislația UE, au putut fi efectiv salvate de la extincție prin proiecte finanțate prin LIFE. Ca exemplu pot fi invocate proiectele de protecție a ibisului chel sau a dropiei. LIFE a fost și este adesea singura opțiune de finanțare, deoarece, de multe ori, statele membre nu dispun de programe de protecție corespunzătoare sau nu arată niciun interes pentru acestea;

(b)

au arătat populației de la fața locului ce abordări pozitive se află în spatele politicii de mediu a UE și ce beneficii aduce această politică pentru oameni, mediu și natură. LIFE a devenit astfel un mediator între politica UE și „Europa cetățenilor și a regiunilor”. Într-un moment în care se pune tot mai des sub semnul întrebării valoarea adăugată a Europei, acest lucru capătă o importanță deosebită.

3.4.

Multe dintre proiectele finanțate până în prezent în cadrul LIFE au demonstrat că în cadrul societății civile există un potențial considerabil, o mare disponibilitate și un angajament important pentru punerea în aplicare și dezvoltarea în continuare a politicii UE în domeniul mediului și al durabilității. Punerea în aplicare a legislației UE reprezintă mult mai mult decât o acțiune legislativă pe care statele membre trebuie să o ducă la bun sfârșit. Succesul politicii de mediu și dezvoltare durabilă depinde de acceptarea sa de către cetățeni; ea trebuie să fie transparentă și trebuie comunicată ca atare; și din acest punct de vedere, LIFE a adus o contribuție valoroasă și indispensabilă.

3.5.

Adesea însă, proiectele LIFE reflectă în mod direct sau indirect și contradicțiile deciziilor politice, inclusiv la nivelul UE. Chiar dacă poate fi perceput drept incomod de către unii factori de decizie, acest lucru trebuie considerat a fi o contribuție valoroasă, care poate duce în cele din urmă la o mai bună integrare a protecției mediului în alte domenii de politică.

3.6.

Acest lucru indică și limitele programului: LIFE nu poate și nu trebuie să pretindă să compenseze deficiențele rezultate dintr-o punere neadecvată în aplicare a legislației de mediu existente sau din insuficienta luare în considerare a problemelor de mediu în alte domenii de politică. Trei exemple ilustrează acest lucru:

3.6.1.

LIFE poate, de exemplu, să arate opiniei publice că politica de combatere a poluării atmosferice a UE vizează în primul rând reducerea pericolului poluanților pentru sănătatea publică. Dar LIFE nu poate soluționa conflictele cum ar fi cel din Germania, dintre politica de mediu și cea privind transporturile, care se reduce, în esență, la a determina care sunt bunurile ce ar trebui să beneficieze de un nivel mai ridicat de protecție („protecția sănătății populației urbane împotriva particulelor fine de materie” sau „dreptul șoferilor la mobilitate neîngrădită”).

3.6.2.

Prin proiectul „Albinele urbane” (3), LIFE a oferit opiniei publice dovada importanței, a periclitării și a posibilelor măsuri de protecție a polenizatorilor. Pericolele cauzate, de exemplu, de anumite practici agricole sau de aprobarea unor pesticide potențial periculoase pentru albine pot fi neutralizate numai dacă celelalte instituții ale UE le vor lua suficient în considerare și numai dacă principiul precauției va fi, de asemenea, aplicat în mod consecvent.

3.6.3.

Începând cu anul 1999, în Austria s-a finanțat cu fonduri publice în valoare de 45 de milioane EUR – o parte din acestea provenind din programul LIFE – un program de succes pentru protejarea unei specii de pești amenințate la nivel global, și anume lostrița (4). Această specie poate fi găsită mai ales în bazinul hidrografic al râului Sava. Un studiu recent arată că în aria de răspândire a lostriței este planificată construcția a aproximativ 600 de centrale hidroelectrice. Experții consideră că populația lostriței va scădea, ca urmare a acestor intervenții, cu până la 70 %. Construirea unora din aceste hidrocentrale va beneficia de sprijin prin fonduri UE.

3.7.

Prin urmare, CESE salută și faptul că LIFE este, în prezent, axat într-o mai mare măsură pe îmbunătățirea punerii în aplicare a legislației, nu numai la nivelul autorităților în cauză, ci și la cel al organismelor de supraveghere.

Dezvoltarea programului LIFE

3.8.

Comitetul salută gradul ridicat de flexibilitate și adaptabilitate la noile provocări și integrarea experienței dobândite, prin care programul LIFE a excelat întotdeauna în ultimii ani. Acest lucru se reflectă și în noua perioadă de finanțare 2014-2020:

accent pe țările cu deficiențe majore de punere în aplicare;

eliminarea cotelor naționale;

oportunități de investiții mai bune pentru întreprinderi;

accent mai puternic pe inovare;

mai multă sinergie cu alte programe, începând cu noile proiecte integrate, care au fost introduse în 2014. CESE salută, în acest context, faptul că recomandarea sa (5) de a se stabili o repartizare clară a bugetului pentru proiecte „tradiționale” și pentru proiecte „integrate” a fost luată în considerare;

folosirea de instrumente financiare pentru mediu cu totul noi (FP4EE, NCFF);

crearea unei dimensiuni climatice.

4.   Recomandările CESE

Menținerea și consolidarea programului LIFE

4.1.

Niciun program nu este atât de bun încât să nu poată fi îmbunătățit. Cu toate acestea, CESE reiterează (6) în primul rând sprijinul puternic pentru continuarea acestui program de finanțare distinct la nivel bugetar, dincolo de perioada de finanțare în curs. Acest lucru este necesar deoarece, în ciuda numeroaselor realizări încurajatoare și a unor decizii fundamentale (de exemplu Agenda ONU 2030, deciziile de la Paris privind schimbările climatice, Strategia UE în materie de biodiversitate), problemele de mediu sunt departe de a fi rezolvate, iar tranziția către o politică a UE de utilizare eficientă a resurselor, cu emisii reduse de carbon și conservarea biodiversității, nu este încă una de succes. Dimpotrivă, Comisia Europeană și Agenția Europeană de Mediu arată în diferite rapoarte faptul că presiunile chiar vor crește parțial (7).

4.2.

Analizele efectuate în cadrul procesului REFIT pentru directivele privind protecția naturii au arătat în mod clar caracterul adecvat al cadrului juridic, dar acest lucru nu este suficient pentru asigurarea fondurilor pentru o gestionare a rețelei Natura 2000 orientată pe obiective. Aceste sarcini elementare de conservare a biodiversității în Europa au nevoie urgentă de finanțare adecvată.

4.3.

Continuitatea programului LIFE este relevantă pentru eficacitatea și credibilitatea politicii de mediu a UE, ceea ce trebuie asigurat prin integrarea pe orizontală a celui de Al șaptelea program de acțiune pentru mediu, a Agendei pentru dezvoltare durabilă a ONU și a deciziilor privind schimbarea climatică de la Paris în toate celelalte domenii de politică și programe de finanțare ale UE. CESE atrage atenția asupra faptului că s-a exprimat, de asemenea, în mai multe rânduri, în favoarea unui semestru european mai orientat către mediu și mai echitabil.

Efectele schimbărilor din 2014

4.4.

Introducerea a două noi instrumente financiare în cadrul programului LIFE ca proiecte-pilot a reprezentat o schimbare pe care CESE o salută. Este însă prematură evaluarea acestei abordări, pentru că primele proiecte provenind din două facilități (Mecanismul de finanțare a capitalului natural – NCFF, precum și Instrumentul de finanțare privată pentru eficiența energetică – FP4EE) au fost doar decise, nu și puse în aplicare.

4.5.

Prin această abordare se deschide o cale complet nouă, menită să ofere posibilități inovatoare de finanțare pentru proiecte de conservare a naturii și de eficiență energetică în cazul micilor investitorilor privați. Acest lucru este necesar deoarece multe astfel de proiecte bazate pe forme tradiționale de finanțare au eșuat.

4.6.

Succesul acestui subprogram va depinde, în final, de măsura în care cooperarea cu BEI va fi adecvată, procedurile de aplicare suficient de simple, iar condițiile de finanțare (inclusiv operațiile cu capital de risc) corespunzătoare. Prin urmare, CESE solicită ca această parte a noului program LIFE să fie evaluată cu mare atenție, la un moment ulterior.

4.7.

În evaluarea sa, Comisia ar putea analiza în ce măsură proiectele finanțate prin LIFE pot fi transformate și mai mult în veritabile „proiecte-pilot”, astfel încât ele să fie reproduse în alte locuri din Europa – pe cât posibil, fără o finanțare suplimentară – insistând asupra transferului de cunoștințe și a fezabilității economice. Un pas în acest sens ar putea consta în a acorda responsabililor unor proiecte de mare succes sarcina de a găsi răspunsuri la aceste întrebări în cadrul unei etape mai avansate a proiectului.

4.8.

CESE consideră că LIFE reprezintă o facilitate de finanțare pentru punerea în aplicare a măsurilor și politicilor UE și nu un program de finanțare a intereselor naționale. Cu toate acestea, pot exista cazuri în care organizațiile societății civile depun proiecte LIFE care servesc intereselor europene și doar într-o mai mică măsură interesului național. De aceea, în viitor, chestiunea cofinanțării trebuie astfel concepută încât proiectele adecvate să nu eșueze din cauza refuzului cofinanțării la nivel național (CESE cunoaște cazuri reale în acest sens). În plus, CESE solicită Comisiei să evalueze dacă în special ONG-urile ar putea beneficia de rate de cofinanțare și mai mari, dat fiind că pentru acestea, contribuția proprie reprezintă deseori un obstacol dificil de depășit. În plus, aceste contribuții provin deseori din bugete publice, făcând ca furnizorii de cofinanțare să pună în aplicare, în mod evident, o „politică de selecție”.

Proiecte integrate/complementaritatea cu alte politici ale UE

4.9.

O formă specială o constituie așa-numitele „proiecte integrate”, care se desfășoară în cadrul LIFE și cărora CESE le acordă o importanță deosebită. Un exemplu remarcabil este „Belgian Nature Integrated Project (BNIP)”, care acoperă întreaga suprafață a Belgiei, integrează 28 de părți interesate, 18 proiecte de protecție specială, 48 de acțiuni clar definite și peste 300 de planuri de gestionare (de exemplu pentru siturile Natura 2000). 52 de angajați din 7 echipe diferite au conlucrat în cadrul proiectului. Acesta a construit cu succes punți între diferitele surse de finanțare ale UE și resursele naționale.

Tocmai aceste legături structurale și de conținut ar trebui consolidate și mai mult în viitor; de exemplu, ar trebui să fie create potențiale sinergii între LIFE și o PAC mai ecologică.

Noi misiuni pentru LIFE

4.10.

Nu numai legătura de fond dintre LIFE și PAC ar putea fi îmbunătățită; este nevoie, în orice caz, de o înnoire administrativă și bugetară.

4.11.

Până în prezent, Fondul european de dezvoltare regională și cel de al doilea pilon al PAC au reprezentat până acum principalul instrument de finanțare a rețelei Natura 2000, în urma unei propuneri a Comisiei din anul 2004 (8). La momentul respectiv, Comitetul a sprijinit propunerea, cu condiția ca aceste fonduri să fie dotate cu suficiente resurse specifice. Acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care CESE consideră că abordarea s-a dovedit a fi insuficientă (9).

4.12.

Fondurile puse la dispoziție până în prezent nu acoperă nici măcar cheltuielile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor în materie de conservare a naturii, pentru elaborarea planurilor de gestionare și pentru punerea în aplicare a măsurilor necesare. Natura 2000 este un domeniu care ține în mod tradițional de competența UE; bugetul trebuie, deci, să aducă reflecte și el acest lucru.

4.13.

Comitetul propune, în schimb ca, începând cu următoarea perioadă de finanțare, toate resursele necesare pentru punerea în aplicare și menținerea rețelei „Natura 2000” să fie furnizate prin programul LIFE, cu sporirea în consecință a bugetului acestuia. În plus, solicită Comisiei să stabilească dacă LIFE nu ar fi, totodată, instrumentul adecvat pentru punerea în aplicare a „rețelelor transeuropene de infrastructură ecologică” (10). Fondurile necesare în acest sens ar trebui să fie calculate și puse la dispoziție. În acest sens, trebuie să se acorde atenție coerenței dintre diversele măsuri de sprijin, evitându-se astfel finanțări opuse sau duble în raport cu alte fonduri ale UE.

4.14.

CESE subliniază faptul că finanțarea rețelei Natura 2000 reprezintă o investiție fundamentală într-o parte importantă a infrastructurii ecologice din Europa, care se reflectă nu numai sub forma unei mai bune calități a vieții și a îmbunătățirii mediului, ci și într-o creștere a veniturilor locale.

4.15.

Punerea în aplicare a ODD în politica europeană, în conformitate cu Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă a ONU, va necesita o mulțime de schimbări fundamentale în abordările politice europene (11). Acest lucru necesită, de asemenea,

(a)

o schimbare de mentalitate adesea radicală, în special pentru acele servicii ale Comisiei, care, până în prezent, nu au avut o orientare clară către o politică de dezvoltare durabilă;

(b)

o abordare complet nouă a guvernanței, în măsura în care sunt necesare o participare mult mai mare a actorilor societății civile și mult mai multe abordări de jos în sus.

4.16.

CESE îndeamnă Comisia să creeze activități și oportunități de proiect în noua fază a programului LIFE după 2020, pentru a consolida cerințele specificate la punctul 4.15.

4.17.

Proiectele de cercetare clasice, precum cele finanțate parțial în trecut din fonduri LIFE, ar trebui evaluate pentru a se stabili dacă nu ar fi mai oportună finanțarea lor pe viitor din programele clasice de cercetare prevăzute de Comisie. Astfel, s-ar asigura o delimitare clară a programului față de Orizont 2020.

4.18.

Componenta programului LIFE dedicată politicilor climatice ar trebui dezvoltată și mai mult în viitor, în special în ceea ce privește posibilele măsuri de adaptare care ar putea fi luate de către cetățenii, agricultorii, localitățile și regiunile afectate în mod deosebit.

Bruxelles, 23 februarie 2017.

Președintele Comitetului Economic și Social European

Georges DASSIS


(1)  Avizul CESE JO C 191, 29.6.2012, p. 111.

(2)  A se vedea avizul CESE „Politica UE în materie de biodiversitate” (JO C 487, 28.12.2016, p. 14).

(3)  http://urbanbees.eu/

(4)  Protejate în conformitate cu anexa II la Directiva Habitate.

(5)  Avizul CESE JO C 191, 29.6.2012, p. 111.

(6)  Avizul CESE JO C 191, 29.6.2012, p. 111.

(7)  The European environment – state and outlook 2015: synthesis report (Raportul privind starea mediului în Europa – situația actuală și perspective 2015: raport de sinteză), Agenția Europeană de Mediu, Copenhaga, 2015.

(8)  COM(2004) 431, 15.7.2004, „Finanțarea Rețelei Natura 2000”.

(9)  A se vedea Avizul CESE JO C 487, 28.12.2016, p. 14.

(10)  http://ec.europa.eu/environment/nature/ecosystems/strategy/index_en.htm

(11)  A se vedea avizele CESE JO C 117, 30.4.2004, p. 22 și JO C 487, 28.12.2016, p. 41.


ANEXĂ

la avizul Comitetului

Amendamentul următor, care a întrunit cel puțin o pătrime din voturile exprimate, a fost respins în cursul dezbaterilor:

Punctul 3.6.2

Se modifică după cum urmează:

 

„Prin proiectul «Albinele urbane»  (12) , LIFE a oferit opiniei publice dovada importanței, a periclitării și a posibilelor măsuri de protecție a polenizatorilor. Pericolele cauzate, de exemplu, de anumite practicile agricole necorespunzătoare sau de aprobarea unor pesticide potențial periculoase pentru albine pot fi neutralizate numai dacă celelalte instituții ale UE le vor lua în considerare și numai dacă principiul precauției va fi, de asemenea, aplicat în mod adecvat consecvent.”

Expunere de motive

Agricultura europeană este, fără îndoială, cea mai strictă în materie de aplicare a normelor privind protecția mediului, bunăstarea animalelor și gestionarea teritoriului și a apelor, dat fiind că trebuie să respecte cele mai înalte standarde la nivel mondial și că „condiționalitatea”, adică îndeplinirea acestor criterii, reprezintă o dispoziție cu caracter obligatoriu pentru toți agricultorii europeni.

Pe de altă parte, autorizarea produselor fitosanitare face, de asemenea, obiectul unor procese de verificare și control de către Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară, și, prin urmare, ar trebui să se întemeieze pe criterii științifice și bazate pe analiza probabilității de a cauza daune. Aceleași criterii ar trebui să ghideze și aplicarea corectă a principiului precauției.

Rezultatul votului

Voturi pentru

75

Voturi împotrivă

95

Abțineri

33


(12)  http://urbanbees.eu/


Top