(1)

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) urmărește realizarea unei uniuni tot mai strânse între popoarele europene și însărcinează Uniunea, între altele, să contribuie la înflorirea culturilor statelor membre, respectând diversitatea națională și regională a acestora și punând în evidență, în același timp, moștenirea culturală comună. Din acest punct de vedere, Uniunea, după caz, sprijină și completează acțiunea statelor membre de îmbunătățire a cunoașterii și diseminării culturii și istoriei popoarelor europene.

(2)

Comunicarea Comisiei ▌ privind o agendă europeană pentru cultură într-o lume în proces de globalizare ▌, aprobată de Consiliu într- o rezoluție din 16 noiembrie 2007 ▌ (3) și de Parlamentul European în rezoluția sa din 10 aprilie 2008  (4), stabilește obiectivele activităților viitoare ale Uniunii din domeniul culturii. Aceste activități ar trebui să promoveze diversitatea culturală și dialogul intercultural. Acestea ar trebui, de asemenea, să promoveze cultura în calitate de catalizator al creativității în cadrul creșterii economice și al locurilor de muncă, precum și în calitate de element vital în cadrul relațiilor internaționale ale Uniunii.

( 2a)

Convenția UNESCO asupra protecției și promovării diversității expresiilor culturale, care a intrat în vigoare la 18 martie 2007 și la care Uniunea este parte, are ca scop protejarea și promovarea diversității culturale, stimularea interculturalității și creșterea gradului de conștientizare a valorii diversității culturale la nivel local, național și internațional.

(3)

Decizia nr. 1622/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului (5) ▌a stabilit o acțiune comunitară în favoarea evenimentului „Capitala Europeană a Culturii” pentru anii 2007-2019.

(4)

Evaluările capitalelor europene ale culturii, precum și consultarea publică privind viitorul acțiunii după 2019 indică faptul că evenimentul a devenit treptat una dintre cele mai ambițioase inițiative culturale din Europa, precum și una dintre cele mai apreciate de cetățenii europeni.

(5)

Pe lângă obiectivele inițiale ale acțiunii „Capitale Europene ale Culturii”, și anume de a pune în evidență bogăția și diversitatea culturilor europene și caracteristicile lor comune și de a promova o mai bună cunoaștere reciprocă între cetățenii europeni, orașele deținătoare ale titlului au adăugat, de asemenea, în mod treptat, o nouă dimensiune, utilizând efectul de pârghie al titlului pentru a stimula dezvoltarea la nivel general a orașelor în conformitate cu strategiile și prioritățile lor .

(6)

Obiectivele acțiunii „Capitale Europene ale Culturii” sunt pe deplin conforme cu obiectivele programului „Europa Creativă” stabilit prin Regulamentul (UE) nr. 1295/2013 al Parlamentului European și al Consiliului (6), care își propune să protejeze, să dezvolte și să promoveze diversitatea culturală și lingvistică europeană, precum și patrimoniul cultural european, și să consolideze competitivitatea sectoarelor culturale și creative europene, în special a sectorului audiovizual, cu scopul de a sprijini creșterea inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Acestea contribuie, de asemenea, la consolidarea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun, precum și la stimularea dialogului intercultural și a înțelegerii reciproce.

(6a)

Pentru a atinge aceste obiective, este important ca orașele deținătoare ale titlului să încerce să dezvolte legături între sectoarele lor culturale și creative, pe de o parte, și sectoare cum sunt educația, cercetarea, mediul, dezvoltarea urbană sau turismul cultural, pe de altă parte. În special, experiențele trecute au demonstrat potențialul evenimentului „Capitalele Europene ale Culturii” de a acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea locală și turismul cultural, după cum se subliniază în Comunicarea Comisiei din 30 iunie 2010 intitulată „Europa, destinația turistică favorită la nivel mondial – un nou cadru politic pentru turismul european”, salutată de Consiliu în concluziile sale din 12 octombrie 2010  (7) și aprobată de Parlamentul European în rezoluția sa din 27 septembrie 2011  (8).

(6b)

Este important, de asemenea, ca orașele deținătoare ale titlului să își propună să promoveze incluziunea socială și egalitatea de șanse și să facă tot posibilul pentru a asigura implicarea în măsura cea mai mare cu putință a tuturor părților componente ale societății civile la pregătirea și punerea în aplicare a programului cultural, acordând o atenție specială grupurilor marginalizate și defavorizate.

(7)

Evaluările și consultarea publică au arătat în mod convingător că evenimentul „Capitalele Europene ale Culturii” poate aduce multe beneficii orașelor atunci când ▌este planificat cu grijă . Acesta rămâne, în primul rând, o inițiativă culturală, dar poate da naștere , de asemenea, unor avantaje sociale și economice semnificative, în special atunci când este inclus în cadrul unei strategii de dezvoltare a orașului pe termen lung , bazate pe cultură .

(8)

Acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” întâmpină, de asemenea, multe dificultăți. Pregătirea unui program de activități culturale desfășurate pe parcursul unui an este solicitantă, iar unele capitale europene ale culturii s-au bucurat de mai mult succes decât altele în valorificarea potențialului. Prin urmare, acțiunea ar trebui consolidată, pentru a ajuta toate orașele să valorifice la maximum acest titlu.

(9)

Titlul de „Capitală Europeană a Culturii” ar trebui să fie rezervat în continuare orașelor, indiferent de dimensiunea acestora, dar, pentru a ajunge la un public mai larg și pentru a amplifica impactul, orașele în cauză ar trebui, de asemenea, să aibă în continuare posibilitatea de a implica întreaga zonă înconjurătoare.

(10)

Acordarea titlului de „Capitală Europeană a Culturii” ar trebui să se bazeze în continuare pe un program cultural creat special pentru ▌„Capitala Europeană a Culturii”▌, care ar trebui să aibă o dimensiune europeană ▌puternică. Programul ar trebui, de asemenea, să facă parte dintr-o strategie pe termen mai lung cu efecte durabile asupra dezvoltării economice, culturale și sociale la nivel local .

(11)

Procedura de selecție în două etape, bazată pe o listă cronologică a statelor membre și realizată de către un juriu ▌de experți independenți (denumit în continuare „juriul”) , s-a dovedit a fi echitabilă și transparentă. Procedura a permis orașelor să își amelioreze candidaturile între etapa preselecției și cea a selecției finale pe baza sugestiilor primite de la juriul alcătuit din experți și a asigurat o distribuție echitabilă a capitalelor europene ale culturii între toate statele membre. În plus, pentru a garanta continuitatea acțiunii și a evita pierderea experienței și a know-how-ului care ar rezulta din înlocuirea simultană a tuturor membrilor juriului, aceasta ar trebui să se facă în mod eșalonat.

(11a)

Ar trebui să se asigure în continuare expertiza la nivel național, acordându-se statelor membre posibilitatea să numească maximum doi experți în juriul responsabil cu selectarea și monitorizarea orașelor.

(12)

Criteriile de selecție ar trebui să fie formulate mai explicit cu scopul de a oferi orientări mai bune orașelor candidate în ceea ce privește obiectivele și cerințele pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține titlul de „Capitală Europeană a Culturii”. Criteriile de selecție ar trebui, de asemenea, să fie mai ușor de măsurat pentru a ajuta juriul ▌la selecția și monitorizarea orașelor. În acest sens , ar trebui să se acorde o atenție specială planurilor orașelor candidate vizând activitățile cu efecte durabile înscrise într- o strategie de politici culturale pe termen lung , care pot avea un impact cultural, economic și social durabil .

(13)

Faza de pregătire dintre desemnarea orașului și anul pentru care se acordă titlul este de o importanță crucială pentru succesul unei capitale europene a culturii. Părțile interesate au ajuns la un consens larg conform căruia măsurile complementare introduse prin Decizia nr. 1622/2006/CE au fost foarte utile pentru orașe. Aceste măsuri ar trebui să fie dezvoltate în continuare, în special prin mărirea frecvenței reuniunilor de monitorizare și a vizitelor membrilor juriului în orașele în cauză și prin consolidarea schimburilor de experiență dintre capitalele europene ale culturii anterioare, prezente și viitoare și orașele candidate. Orașele desemnate pot, de asemenea, să dezvolte legături suplimentare cu alte capitale europene ale culturii.

(14)

Premiul Melina Mercouri a dobândit o puternică valoare simbolică, care depășește cu mult valoarea reală a premiului putând fi acordat de către Comisie. Cu toate acestea, pentru a garanta faptul că orașele desemnate își îndeplinesc angajamentele, condițiile de plată a premiului ar trebui să fie mai stricte și mai explicite.

(14a)

Orașele candidate ar trebui să exploreze posibilitatea, acolo unde este cazul, de a recurge la sprijin financiar din partea programelor și fondurilor Uniunii.

(15)

Este important ca orașele în cauză să specifice clar în toate materialele promoționale că evenimentul „Capitala Europeană a Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii.

(16)

Evaluările Comisiei privind rezultatele capitalelor europene ale culturii anterioare nu pot furniza date primare privind impactul titlului în cauză și se bazează pe datele colectate la nivel local. Prin urmare, orașele însele ar trebui să fie actori-cheie în procesul de evaluare și ar trebui să pună în aplicare mecanisme eficace de măsurare.

(17)

Experiența evenimentelor trecute a arătat că participarea țărilor candidate poate ajuta la apropierea acestora de Uniune prin scoaterea în evidență a aspectelor comune ale culturilor europene. Prin urmare, acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” ar trebui să fie deschisă din nou pentru participare țărilor candidate și potențial candidate după 2019.

(17a)

Cu toate acestea, pentru ca procedura să fie la fel ca și pentru orașele din statele membre, ar trebui ca orașelor din țările candidate și potențial candidate să li se permite să participe la o singură competiție în perioada 2020-2033. În plus, tot din motive de echitate față de statele membre, fiecare țară candidată sau potențial candidată ar trebui să aibă dreptul să găzduiască titlul o singură dată în perioada 2020-2033. Prin urmare, orașelor din țările candidate și potențial candidate cărora le-a fost deja acordat titlul în perioada vizată de prezenta decizie nu ar trebui să li se permită să participe la competițiile ulterioare din cursul aceleiași perioade.

(18)

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentei decizii și, în special, a dispozițiilor privind desemnarea capitalelor europene ale culturii, Comisiei ar trebui să îi fie conferite competențe de executare.

(19)

Este necesar ca Decizia nr. 1622/2006/CE să fie abrogată și înlocuită cu prezenta decizie. Dispozițiile sale ar trebui, cu toate acestea, să se aplice în continuare pentru toate capitalele europene ale culturii până în 2019 care au fost deja desemnate sau sunt în curs de a fi desemnate.

(20)

Deoarece obiectivele prezentei decizii , și anume protejarea și promovarea diversității culturale din Europa, evidențierea trăsăturilor comune și stimularea contribuției culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor, nu pot fi îndeplinite în mod suficient de către statele membre, dată fiind nevoia, în special, de criterii și proceduri comune, clare și transparente pentru selecția și monitorizarea capitalelor europene ale culturii, precum și de o strânsă coordonare între statele membre dar , având în vedere amploarea și efectele preconizate ale acțiunii, pot fi îndeplinite mai bine la nivelul Uniunii, Uniunea poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, prevăzut la articolul respectiv, prezenta decizie nu depășește ceea ce este necesar pentru atingerea acestor obiective,

(a)

protejarea și promovarea diversității culturilor din Europa și evidențierea caracteristicilor comune , precum și creșterea sentimentului de apartenență la un spațiu cultural comun în rândul cetățenilor ;

(b)

stimularea contribuției culturii la dezvoltarea pe termen lung a orașelor în conformitate cu strategiile și prioritățile acestora .

(a)

îmbunătățirea gamei, a diversității și a dimensiunii europene a ofertei culturale din orașe, inclusiv prin intermediul cooperării transnaționale;

(b)

extinderea accesului și a participării la cultură;

(c)

consolidarea capacității sectorului cultural și a legăturilor acestuia cu alte sectoare;

(d)

conturarea mai fermă a profilului internațional al orașelor prin intermediul culturii.

(a)

existența, la momentul depunerii candidaturii, a unei strategii culturale a orașului, care include acțiunea „Capitalele Europene ale Culturii” și planuri pentru susținerea activităților culturale, prevăzute pentru anii următori celui în care s-a acordat titlul;

(b)

planurile de consolidare a capacității sectoarelor culturale și creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice și sociale ale orașului respectiv ;

(d)

impactul cultural, social și economic, inclusiv asupra dezvoltării urbane , preconizat pe termen lung, al titlului asupra orașului;

(e)

planurile de monitorizare și evaluare a impactului ▌titlului asupra orașului și de diseminare a rezultatelor evaluării .

(a)

domeniul de aplicare și calitatea activităților de promovare a diversității culturale a Europei, a dialogului intercultural și a unei mai bune înțelegeri reciproce între cetățenii europeni ;

(b)

domeniul de aplicare și calitatea activităților care pun în evidență aspectele comune ale culturilor, patrimoniului și istoriei europene, precum și integrarea europeană și temele europene actuale ;

(c)

domeniul de aplicare și calitatea activităților la care participă artiști europeni, cooperarea cu operatori sau orașe din țări diferite , incluzând, atunci când este cazul, alte Capitale Europene ale Culturii , precum și parteneriate transnaționale;

(d)

strategia menită să atragă interesul publicului larg european și internațional .

(a)

existența unei viziuni și a unei strategii artistice clare și coerente pentru programul cultural al anului;

(b)

implicarea artiștilor locali și a organizațiilor culturale în elaborarea și punerea în aplicare a programului cultural;

(c)

gama și diversitatea activităților propuse și nivelul general al calității artistice;

(d)

capacitatea de a îmbina patrimoniul cultural local și formele de artă tradiționale cu expresiile culturale noi, inovatoare și experimentale.

(a)

candidatura beneficiază de susținere politică extinsă și solidă și de un angajament sustenabil din partea autorităților locale, regionale și naționale;

(b)

orașul dispune sau va dispune de o infrastructură adecvată și viabilă pentru a găzdui titlul.

(a)

implicarea populației locale și a societății civile în pregătirea candidaturii și în punerea în aplicare a evenimentului „Capitala Europeană a Culturii”;

(b)

crearea de oportunități noi și durabile pentru o gamă largă de cetățeni, în special tineri , voluntari și persoane marginalizate și defavorizate, inclusiv minorități, de a asista sau participa la activități culturale. Se acordă, de asemenea, o atenție deosebită accesibilității acestor activități pentru persoanele cu handicap și pentru persoanele în vârstă;

(c)

strategia generală de extindere a categoriilor de public cărora li se adresează evenimentul și în special legătura cu mediul educațional și participarea școlilor.

(a)

fezabilitatea strategiei de strângere de fonduri și a bugetului propus , care include, dacă este cazul, planuri de solicitare a unui sprijin financiar din programele și fondurile Uniunii. Acest buget acoperă faza de pregătire, anul pentru care se acordă titlul, evaluarea și rezerve pentru activitățile ulterioare , precum și planificarea pentru situațiile neprevăzute ;

(b)

structura de gestiune și ▌de punere în aplicare a acțiunii „Capitala Europeană a Culturii” , care include dispoziții vizând o cooperare adecvată între autoritatea locală și structura de punere în aplicare, inclusiv echipa artistică;

(c)

procedurile pentru numirea directorului general și a directorului artistic și domeniile lor de acțiune;

(d)

strategia de marketing și comunicare, care este cuprinzătoare și scoate în evidență faptul că „Capitalele Europene ale Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii;

(da)

existența unei structuri de punere în aplicare care dispune de personal cu experiență și competențe adecvate pentru a planifica, a gestiona și a pune în aplicare programul cultural pentru anul pentru care este acordat titlul.

(a)

bugetul a fost menținut la un nivel care permite asigurarea unui program cultural de înaltă calitate conform candidaturii și criteriilor ;

(b)

independența echipei artistice a fost respectată în mod corespunzător ;

(c)

dimensiunea europeană a rămas suficient de puternică în versiunea finală a programului cultural;

(d)

strategia de marketing și de comunicare și materialele de comunicare utilizate de către orașul desemnat reflectă în mod clar faptul că evenimentul „Capitalele Europene ale Culturii” reprezintă o acțiune a Uniunii;

(e)

sunt prevăzute planuri de monitorizare și de evaluare a efectelor titlului asupra orașului în cauză.

(a)

să asigure coerența de ansamblu a acțiunii;

(b)

să asigure coordonarea dintre statele membre și juriu ;

(c)

din perspectiva obiectivelor și a criteriilor, să stabilească orientări pentru a sprijini procedurile de selecție și de monitorizare, în strânsă cooperare cu juriul ▌;

(d)

să ofere sprijin tehnic juriului ▌;

(e)

să facă publice toate informațiile pertinente și să contribuie la vizibilitatea acțiunii la nivel european și la nivel internațional ;

(f)

să stimuleze schimbul de experiență și de ▌bune practici între capitalele europene ale culturii anterioare, prezente și viitoare, precum și între orașele candidate, și să promoveze diseminarea pe scară mai largă a rapoartelor de evaluare a orașelor și a concluziilor care se desprind din acestea .

(a)

un prim raport ▌intermediar până ▌la 31 decembrie 2024;

(b)

un al doilea raport ▌ intermediar până ▌la 31 decembrie 2029;

(c)

un raport ▌ex post până ▌la 31 decembrie 2034.