EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62016CA0251

Cauza C-251/16: Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de la Supreme Court – Irlanda) – Edward Cussens, John Jennings, Vincent Kingston/T. G. Brosnan [Trimitere preliminară — Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) — A șasea directivă 77/388/CEE — Articolul 4 alineatul (3) litera (a) și articolul 13 secțiunea B litera (g) — Scutirea livrării unei clădiri și a terenului pe care se află clădirea, alta decât livrarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) litera (a) — Principiul interzicerii practicilor abuzive — Aplicabilitate în lipsa unor dispoziții naționale care să transpună acest principiu — Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime]

JO C 22, 22.1.2018, p. 10–11 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

22.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 22/10


Hotărârea Curții (Camera a patra) din 22 noiembrie 2017 (cerere de decizie preliminară formulată de la Supreme Court – Irlanda) – Edward Cussens, John Jennings, Vincent Kingston/T. G. Brosnan

(Cauza C-251/16) (1)

([Trimitere preliminară - Sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată (TVA) - A șasea directivă 77/388/CEE - Articolul 4 alineatul (3) litera (a) și articolul 13 secțiunea B litera (g) - Scutirea livrării unei clădiri și a terenului pe care se află clădirea, alta decât livrarea prevăzută la articolul 4 alineatul (3) litera (a) - Principiul interzicerii practicilor abuzive - Aplicabilitate în lipsa unor dispoziții naționale care să transpună acest principiu - Principiile securității juridice și protecției încrederii legitime])

(2018/C 022/12)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

Supreme Court

Părțile din procedura principală

Recurenți: Edward Cussens, John Jennings, Vincent Kingston

Intimat: T. G. Brosnan

Dispozitivul

1)

Principiul interzicerii practicilor abuzive trebuie interpretat în sensul că poate fi aplicat direct, independent de o măsură națională de transpunere a sa în ordinea juridică internă, pentru a refuza scutirea de taxa pe valoarea adăugată a vânzărilor de bunuri imobile, precum cele în discuție în litigiul principal, efectuate înaintea pronunțării Hotărârii din 21 februarie 2006, Halifax și alții (C-255/02, EU:C:2006:121), fără ca principiile securității juridice și protecției încrederii legitime să i se opună.

2)

A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre privind impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare trebuie interpretată în sensul că, în ipoteza în care operațiunile în discuție în litigiul principal ar face obiectul unei recalificări în aplicarea principiului interzicerii practicilor abuzive, acelea dintre operațiuni care nu constituie o asemenea practică pot fi supuse plății taxei pe valoarea adăugată în temeiul dispozițiilor relevante ale reglementării naționale care prevede o asemenea supunere la plata taxei.

3)

Principiul interzicerii practicilor abuzive trebuie interpretat în sensul că pentru a stabili, în conformitate cu punctul 75 din Hotărârea din 21 februarie 2006, Halifax și alții (C-255/02, EU:C:2006:121), dacă scopul esențial al operațiunilor în discuție în litigiul principal este sau nu este obținerea unui avantaj fiscal, se impune să se ia în considerare în mod izolat obiectivul contractelor de închiriere anterioare vânzărilor de bunuri imobiliare în discuție în litigiul principal.

4)

Principiul interzicerii practicilor abuzive trebuie interpretat în sensul că livrările de bunuri imobiliare precum cele în discuție în litigiul principal pot conduce la obținerea unui avantaj fiscal contrar obiectivului dispozițiilor relevante din A șasea directivă 77/388/CEE atunci când aceste bunuri imobiliare, înaintea vânzării lor către terți cumpărători, nu au făcut încă obiectul unei utilizări efective de către proprietarul sau locatarul lor. Este de competența instanței de trimitere să verifice dacă aceasta este situația în cadrul litigiului principal.

5)

Principiul interzicerii practicilor abuzive trebuie interpretat în sensul că este aplicabil într-o situație precum cea în discuție în litigiul principal, care privește eventuala scutire de taxa pe valoarea adăugată a unei operațiuni de livrare de bunuri imobiliare.


(1)  JO C 243, 4.7.2016.


Top