—

Anularea deciziei de respingere, adoptată de pârâtă sau care poate fi atribuită acesteia, indiferent de modul în care s-a ajuns la această respingere și de întinderea ei, parțială sau totală, a pretențiilor formulate de reclamant prin cererea din 10 august 2010, trimisă la AIPN până cel târziu la 13 august 2010;

—

anularea, quatenus opus est, a notei din data de 22 decembrie 2010, care nu a fost primită de reclamant înainte de 11 februarie 2011;

—

anularea deciziei de respingere, adoptată de Comisie, indiferent de modul în care s-a ajuns la această respingere, a pretențiilor formulate de reclamant prin reclamația din 24 februarie 2011;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamant a unei diurne, prevăzută la articolul 10 din anexa VII la Statutul funcționarilor Uniunii Europene, diurnă la care reclamantul are dreptul: (a) în temeiul Deciziei din 18 martie 2002 adoptate de Comisie cu privire la transferul reclamantului și al postului său de la Delegația CE din Luanda (Angola) la sediul central al acesteia din Bruxelles, decizie care face obiectul Hotărârii din 14 septembrie 2011, Marcuccio/Comisia (T-236/02, nepublicată încă în Repertoriu); (b) de la 1 aprilie 2002, ziua de la care produce efecte decizia din 18 martie 2002, și pentru următoarele 120 de zile calendaristice;

—

obligarea pârâtei la plata către reclamant a dobânzilor corespunzătoare diurnei în discuție, atât a dobânzilor moratorii, cât și a celor compensatorii pentru deprecierea monetară intervenită între 31 iulie 2002 și data plății efective a respectivei diurne, calculată la rata de 10 % pe an și cu capitalizare anuală de la 31 iulie 2002;

—

obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.