Avizul Comitetului Economic și Social European privind Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare

[COM(2018) 99 final – 2018/0047 (COD)]

și Propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi

[COM(2018) 113 final – 2018/0048 (COD)]

(2018/C 367/13)

Raportor:

Daniel MAREELS

Sesizare	Parlamentul European, 16.4.2018 Consiliul Uniunii Europene, 27.3.2018
Temei juridic	Articolele 114 și 53 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziunea economică și socială
Data adoptării în secțiune	27.6.2018
Adoptare în sesiunea plenară	11.7.2018
Ședința nr.	536
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	146/0/1

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută cu viu interes aceste propuneri de realizare a unui cadru de sprijinire a operațiunilor de finanțare participativă, prin intermediul unui al 29-lea regim. Comitetul insistă, așadar, să se acționeze rapid în acest sens pentru a se obține rezultate bune, mai ales că inițiativa se înscrie într-un cadru mai larg, care preocupă Comitetul în mod deosebit (1).

1.2.

Se bucură să constate că există interes pentru finanțarea întreprinderilor mici, nou-înființate și inovatoare. Ca parte a ciclului lor de finanțare, finanțarea participativă este importantă, mai ales în momentul în care evoluează de la faza de întreprindere nou-înființată la cea în expansiune, iar finanțarea tradițională nu este întotdeauna disponibilă. În același timp, se creează oportunități mai multe și mai bune pentru investitori.

1.3.

Este demn de apreciat că, în acest scop, se utilizează produse și soluții inovatoare, sprijinite de tehnologia modernă, astfel că această propunere orientată spre viitor este compatibilă cu crearea unei piețe unice digitale. De asemenea, se adaugă și o dimensiune transfrontalieră, care contribuie la integrarea și aprofundarea eficientă a piețelor de capital. Realizarea unei piețe unice armonizate în Uniunea Europeană, cu aceleași reguli atât pentru antreprenori, cât și pentru investitori, trebuie să fie prioritară.

1.4.

Dat fiind că acest cadru inovator nu trebuie încetinit de obstacole artificiale, Comitetul pledează, din perspectiva unei abordări globale și cuprinzătoare, pentru propuneri mai radicale și măsuri suplimentare în legătură cu anumite aspecte, cel puțin în faza de lansare (cf. infra, punctul 1.5 și următoarele). Comitetul se ghidează mai ales după principiile „credibilității”, „clarității” și „încrederii”. acestea cuprind, de asemenea, și aspectele de securitate și protecție pentru toate părțile implicate în proces.

1.5.

În primul rând, Comitetul salută atenția acordată aspectelor legate de riscurile aferente operațiunilor și piețelor de finanțare participativă, însă consideră în același timp că – cel puțin într-o primă fază – aceste aspecte legate de riscuri trebuie să beneficieze de și mai multă atenție, pentru a fi mai bine identificate sau reduse, atunci când este posibil. Aceste aspecte se referă, printre altele, la:

1.5.1.

Transparența și protecția investitorilor. Comitetul consideră că evaluarea riscurilor pentru proiecte specifice de pe platformele de finanțare participativă este lăsată prea mult pe seama piețelor și a investitorilor. Comitetul consideră că se recomandă măsuri adecvate pentru a identifica mai bine toate riscurile, atât cele financiare, cât și cele nefinanciare, sau pentru a le reduce. În cele din urmă, este vorba de protecția investitorilor. Abordarea MiFID ar putea fi sprijinită în acest sens. În plus, există riscul unor condiții de concurență neechitabile cu furnizorii tradiționali, precum instituțiile financiare care trebuie să aplice norme stricte de protecție în relațiile cu clienții lor.

1.5.2.

Posibile zone de tensiune în statutul furnizorilor și al serviciilor pe care le oferă. Posibilitatea ca furnizorii să încheie cu investitorii contracte prin care își exercită „puterea discreționară” pentru a obține cel mai bun rezultat pentru acești investitori poate genera situații delicate pentru furnizori, care trebuie să funcționeze în primul rând ca „intermediari neutri”.

1.5.3.

Supravegherea. Misiunea ESMA pare clară, dar nu se poate spune același lucru despre rolul autorităților naționale de supraveghere. Comitetul consideră că este nevoie de mai multă claritate în această privință. De asemenea, CESE se întreabă dacă nu ar trebui să se atribuie un rol substanțial autorităților naționale de supraveghere, întrucât acestea sunt mai aproape de piețele naționale și pot aprecia mai bine situațiile de pe plan local. În plus și în orice caz, Comitetul consideră că este important ca administrațiile publice și autoritățile de supraveghere de la nivel național și european să se consulte și să coopereze în mod permanent și consecvent, atât pentru o mai bună armonizare și integrare în Uniune, cât și pentru succesul propunerilor actuale.

1.6.

Ulterior, având în vedere că, din cauza alegerilor făcute, al 29-lea regim și regimurile naționale vor coexista în paralel, părțile interesate se vor putea confrunta, în același moment și pe aceeași piață, cu legislații și condiții diferite, precum și cu niveluri de protecție inegale, ceea ce ar putea duce la confuzie și neclarități. Se recomandă, în acest caz, măsuri suplimentare pentru mai multă claritate:

1.6.1.

În opinia Comitetului, ar trebui ca administrațiilor publice și autorităților de supraveghere să le revină și obligația de a pune la dispoziția tuturor utilizatorilor informații corecte, ușor accesibile și care să ofere siguranță, redactate în propria lor limbă.

1.6.2.

Platformelor de finanțare participativă li se poate impune obligația de a menționa în mod clar și explicit „eticheta UE” în toate cazurile în care se adresează publicului și în toate comunicările lor externe.

1.7.

În plus, Comitetul consideră că dispozițiile privind combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului rămân limitate și în mare parte indirecte. Dispozițiile referitoare la respectarea acestor reguli de către platformele de finanțare participativă trebuie extinse și consolidate. În opinia Comitetului, nu se poate ca această posibilitate să existe o singură dată și ca numai Comisia să aibă competența de a propune respectarea acestor reguli. De asemenea, trebuie prevăzute criterii și condiții clare pentru o astfel de decizie.

1.8.

Este de remarcat și că nu sunt abordate tratamentul fiscal al veniturilor provenite din finanțarea participativă și obligațiile fiscale pentru debitori, deși este rezonabil ca fiscalitatea să fie considerată un element decisiv pentru succesul acestei inițiative. De aceea, Comitetul solicită ca și aceste aspecte să fie luate în considerare. Dacă este necesar, dispozițiile trebuie adaptate la nivelul potrivit.

1.9.

Întrucât este o chestiune legată de piață, Comitetul consideră că este extrem de important ca toată lumea să se mobilizeze în aceeași direcție, pentru transpunerea cu succes a acestor propuneri. Este indispensabil ca întreprinderile și investitorii să utilizeze al 29-lea regim în mod eficient și pe scară largă. Din perspectiva pieței, se pune problema dacă limitarea la 1 milion EUR per proiect nu va reprezenta un impediment.

1.10.

În concluzie, pentru a asigura viitorul și succesul durabil al platformelor de finanțare participativă, Comitetul consideră că trebuie prevăzute monitorizarea, evaluarea și măsurarea rezultatelor acestui al 29-lea regim. Consultarea și dialogul cu părțile interesate sunt la fel de importante.

2.   Context

2.1.

De la începutul mandatului său, în 2014, Comisia Juncker a elaborat un „plan de investiții pentru Europa” în vederea realizării priorităților sale absolute, și anume creștere economică, locuri de muncă și investiții (2). Unul din cele mai importante obiective din cadrul acestuia este realizarea progresivă a unei uniuni a piețelor de capital, alături de o piață unică digitală și o uniune energetică. Scopul este realizarea unei uniuni a piețelor de capital pe deplin funcționale și integrate, care să cuprindă toate statele membre.

2.2.

Cu „Planul de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital (3)”, Comisia s-a angajat să furnizeze toate elementele de bază în acest scop până în 2019. În total, au fost prevăzute mai mult de 33 de inițiative.

2.3.

După ce s-au solicitat progrese rapide (4), (5), în 2017 s-a realizat deja o evaluare la jumătatea perioadei a Planului de acțiune. Aceasta a generat un număr de noi acțiuni prioritare, pentru a se ține seama de provocările variate și de schimbări, printre care „Brexitul”. Este, de asemenea, important să se înregistreze progrese reale în realizarea uniunii bancare și a uniunii piețelor de capital. În centrul acestui deziderat se află coordonarea și coerența.

2.4.

În plus, cu această ocazie Comisia a declarat, de asemenea, că „trebuie să ne sporim nivelul de ambiție, să abordăm obstacolele și, mai important, să profităm de aceste noi oportunități (6)” În acest context, Comisia a publicat la 8 martie 2018 o comunicare cu două planuri de acțiune (7).

2.5.

Planul de acțiune pentru tehnologie financiară (FinTech) exprimă ambiția de a face din Europa un hub FinTech mondial, în care firmele și investitorii din UE să beneficieze cât mai mult posibil de avantajele pieței unice în acest sector cu evoluție rapidă (8).

2.6.

Stimularea finanțării participative și a împrumuturilor inter pares constituie una dintre acțiunile-cheie ale Planului de acțiune. Accentul se pune atât pe dezvoltarea de noi servicii și etichete, cât și pe integrarea piețelor de capital.

2.7.

Mai concret, ideile Comisiei sunt dezvoltate în:

2.7.1.

„Propunerea de Regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind furnizorii europeni de servicii de finanțare participativă (ECSP) pentru întreprinderi” (9) și

2.7.2.

„Propunerea de Directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/65/UE privind piețele instrumentelor financiare” (10).

2.8.

Aceste propuneri urmăresc crearea unei etichete europene pentru platformele de finanțare participativă care să faciliteze activitatea transfrontalieră. Acest lucru trebuie să permită serviciilor de finanțare participativă să își extindă operațiunile și să le dezvolte la nivelul UE și, în același timp, să ofere antreprenorilor și întreprinderilor – mai ales celor mici, nou-înființate și inovatoare – un acces mai larg la finanțare. Propunerile se aplică numai în cazul valorilor mobiliare transferabile pentru servicii de finanțare participativă bazate pe investiții.

2.9.

În același timp, este necesar ca aceste platforme să fie supuse unor reglementări și supravegheri adaptate și adecvate. Acest lucru ar trebui nu numai să permită menținerea stabilității economice și financiare în Uniune, ci – mai important – și să sporească încrederea investitorilor, în special într-un context transfrontalier.

3.   Observații și comentarii

Aspecte generale – o inițiativă binevenită

3.1.

CESE salută cu satisfacție aceste propuneri de a institui un al 29-lea regim privind finanțarea participativă și insistă să se depună imediat toate eforturile pentru a se obține rapid rezultate bune.

3.2.

În primul rând, aceste propuneri contribuie la un număr de obiective mai ample care se află în atenția Comitetului și pentru care acesta a pledat deja în trecut (11). În acest context, pot fi menționate:

3.2.1.

Edificarea uniunii piețelor de capital, care trebuie însoțită de o mai mare convergență economică și socială și de integrarea financiară și economică, trebuie să genereze, prin lărgirea și diversificarea surselor de finanțare a economiei, mai multă securitate, stabilitate și reziliență a sistemului financiar și economic. Realizarea rapidă a acesteia trebuie să rămână o prioritate importantă.

3.2.2.

O etichetă UE unică pentru platformele de finanțare participativă stimulează operațiunile de finanțare transfrontaliere și, prin urmare, și partajarea privată a riscurilor. Acest lucru este important pentru prevenirea șocurilor asimetrice în caz de criză sau pentru limitarea impactului acesteia. Se contribuie astfel într-o măsură semnificativă la creșterea convergentă dintre statele membre ale Uniunii Europene. Astfel, economiilor mai puțin competitive li se permite să se alinieze mai rapid la economiile mai performante.

3.2.3.

De asemenea, uniunea piețelor de capital este de o importanță fundamentală pentru aprofundarea și finalizarea uniunii economice și monetare, iar realizarea acesteia este indispensabilă. Alături de o uniune bancară deplină, uniunea piețelor de capital trebuie să ducă la o uniune financiară reală, care constituie unul dintre cei patru piloni fundamentali ai UEM.

3.2.4.

Întrucât finanțarea participativă este puțin dezvoltată în UE în comparație cu alte economii mari, se poate menționa și poziția UE față de restul lumii. UE trebuie să se plaseze pe o poziție puternică și să fie fermă, cu atât mai mult cu cât la nivel global au loc o serie de schimbări de forțe și de putere între Est și Vest.

3.3.

În avizele anterioare (12), Comitetul și-a expus motivele de îngrijorare și a adresat întrebări cu privire la relevanța și eficacitatea uniunii piețelor de capital pentru IMM-uri. Comitetul se bucură că o abordare relevantă începe să prindă formă. Finanțarea participativă se adresează în special unui anumit grup de IMM-uri și unei anumite părți a ciclului de finanțare. CESE apreciază prezentele propuneri care îmbunătățesc și facilitează finanțarea societăților mici, nou-înființate și inovatoare și, în același timp, creează oportunități mai multe și mai bune pentru investitori.

3.4.

În fine, se poate menționa caracterul prospectiv al propunerilor, ca parte a Planului de acțiune pentru tehnologie financiară (FinTech), care își propune să exprime ambiția de a face din Europa un hub FinTech mondial. Prin conceperea unor produse și soluții inovatoare, sprijinite de tehnologia modernă, această propunere se înscrie în mod unitar în crearea unei piețe unice digitale.

Propunerile – o bază bună, însă sunt necesare măsuri suplimentare de protecție

3.5.

Comitetul consideră că trebuie depuse toate eforturile pentru ca aceste propuneri să aibă succes. Este foarte important pentru Comitet ca noul regim să se caracterizeze prin „credibilitate”, „claritate” și „încredere”. Multifinanțarea (crowdfunding) trebuie propusă într-un cadru care să ofere siguranță și protecție tuturor părților implicate.

3.6.

Comitetul salută în mod deosebit alegerea celui de-al „29-lea regim” care, utilizând tehnologii noi și orientate spre viitor, pune bazele pentru realizarea unei piețe unice armonizate, cu aceleași reguli atât pentru tinerii antreprenori care caută finanțare transfrontalieră, cât și pentru investitorii care urmăresc oportunități suplimentare de investiții.

3.7.

Alegerea unui „regulament” pentru realizarea acestui obiectiv este cât se poate de oportună. Această propunere poate fi considerată drept exemplu de integrare și aprofundare eficientă a piețelor de capital.

3.8.

Fără a se aduce atingere celor prevăzute mai jos, Comitetul salută, de asemenea, faptul că de la bun început Comisia a acordat atenție aspectelor legate riscurile aferente operațiunilor și piețelor de finanțare participativă. CESE susține condițiile pe care trebuie să le îndeplinească platformele de finanțare participativă și serviciile pe care le oferă (13), precum și planurile în materie de supraveghere. Și investitorilor li se recomandă să își limiteze riscurile (14).

3.9.

În același timp, dintr-o perspectivă integratoare, Comitetul consideră – cel puțin într-o primă fază – că aceste aspecte legate de riscuri trebuie să beneficieze de și mai multă atenție. În opinia Comitetului, riscurile – atât cele financiare, cât și cele nefinanciare – trebuie mai bine identificate și, atunci când este posibil, reduse. De asemenea, este necesar să se acorde mai multă atenție altor factori de mediu, de care depinde succesul acestor propuneri.

3.10.

Alegerea politică în favoarea unei soluții complementare, bazată pe servicii (15), înseamnă că reglementările UE și cele naționale vor coexista și se vor aplica în paralel. Părțile interesate se vor confrunta, în același moment și pe aceeași piață, cu operatori cu statut diferit, precum furnizorii cu etichetă UE care își desfășoară activitatea la nivel transfrontalier, aceiași furnizori care își desfășoară activitatea la nivel local și furnizori care fac obiectul unor reglementări naționale (în vigoare) sau al unor autorizații existente (16). Acest lucru poate duce la legislații și condiții diferite, precum și la protecție inegală (17). Comitetul solicită să se acorde o mai mare atenție acestei situații, care ar putea conduce la confuzie și neclarități (18). Un număr de măsuri concrete sunt expuse mai jos.

Furnizorii de servicii de finanțare participativă

3.11.

Furnizorii de servicii de finanțare participativă își vor putea desfășura activitățile cu o singură autorizație pe întregul teritoriu al Uniunii Europene, ceea ce le permite extinderea activităților. Aceasta este o noutate importantă și un progres semnificativ în comparație cu situația actuală, în care este aproape imposibil să se desfășoare activități transfrontaliere.

3.12.

Fără a se aduce atingere celor prevăzute mai sus (19), CESE solicită mai multă atenție față de tensiunile ce pot apărea în ce privește statutul furnizorilor și serviciile pe care le oferă. Astfel, posibilitatea de a încheia contracte de „putere discreționară” cu investitorii poate duce la situații delicate. În calitate de intermediari, ei trebuie să funcționeze ca „intermediari neutri”, în timp ce, în baza contractului, au obligația de „a obține cel mai bun rezultat posibil pentru clienți” (20). În opinia Comitetului, obligativitatea neutralității nu trebuie afectată sub nicio formă. Se impun măsuri suplimentare. Platformele ar trebui să ofere servicii de înaltă calitate.

3.13.

Pentru toți utilizatorii potențiali, atât antreprenori, cât și investitori, este în orice moment indispensabil și deosebit de important să știe clar cu ce platformă lucrează. Acest lucru este cu atât mai important cu cât, după cum s-a menționat anterior, reglementările UE și cele naționale vor coexista și se vor aplica în mod paralel. (21) În acest context, registrele platformelor UE ținute de ESMA sunt considerate insuficiente ca instrument de publicitate. În opinia Comitetului, ar trebui ca administrațiilor publice și autorităților de supraveghere să le revină și obligația de a pune la dispoziția tuturor utilizatorilor informații corecte, ușor accesibile și care să ofere siguranță, redactate în propria lor limbă.

3.14.

În opinia Comitetului, și platformelor ar trebui să li se impună obligații în materie de publicitate. În mod concret, se poate prevedea ca platformele de finanțare participativă să menționeze în mod clar și explicit că dețin „eticheta UE”, în toate situațiile în care se adresează publicului sau părților interesate (22) și în toate comunicările lor externe (23).

3.15.

Rolul și responsabilitatea ESMA cu privire la supraveghere par clare, s-ar putea însă pune întrebarea dacă nu ar trebui să se atribuie un rol autorităților naționale de supraveghere, întrucât acestea sunt mai aproape de piețele naționale și pot aprecia mai bine situația locală. În orice caz, se pare că sunt necesare unele clarificări. Acest lucru este important și pentru alții, inclusiv pentru antreprenorii care doresc să apeleze la finanțarea participativă.

3.16.

În general, întrucât – după cum s-a menționat anterior – reglementările UE și cele naționale vor coexista și se vor aplica în paralel, Comitetul consideră, în orice caz (24), că este important ca diferitele administrații publice și autorități de supraveghere de la nivel național și european să se consulte și să coopereze în mod permanent și consecvent și pentru o mai bună armonizare și integrare în Uniune. În plus, acestea au un rol important și în „încrederea” indispensabilă pentru succesul finanțării participative.

3.17.

Atunci când ESMA, în cadrul misiunii sale de supraveghere, trebuie să impună sancțiuni, împotriva acestora, dacă este cazul, se face recurs la Curtea Europeană de Justiție. Pe lângă faptul că procedura este greoaie, se pune și întrebarea dacă acest lucru trebuie să facă parte din pachetul de sarcini al Curții de Justiție.

Pentru întreprinderile care apelează la finanțarea participativă

3.18.

Finanțarea participativă se adresează în primul rând întreprinderilor nou-înființate și întreprinderilor aflate în etapele inițiale de dezvoltare care au un acces mai redus la finanțarea bancară sau realizează proiecte mai riscante și inovatoare, în perioada inițială a activității lor, în special atunci când evoluează de la faza de întreprindere nou-înființată la cea de expansiune. Comitetul salută faptul că noile propuneri creează pentru acest tip de IMM-uri și întreprinderi oportunități suplimentare de finanțare, mai largi și mai ușor accesibile și, în plus, cu o dimensiune transfrontalieră.

3.19.

Mai mult, Comitetul poate fi de acord și cu părerea (25) potrivit căreia finanțarea participativă oferă și alte beneficii pe lângă cele deja amintite, cum ar fi faptul că se asigură o validare a conceptului și a ideii pentru titularul proiectului, accesul la un număr mare de persoane care îi furnizează antreprenorului opinii și informații și reprezintă un instrument de marketing în cazul în care o campanie de finanțare participativă se bucură de succes.

3.20.

Întreprinderilor li se oferă posibilitatea să își finanțeze proiectele cu o sumă de până la 1 milion EUR pe o perioadă de12 luni. Se pune întrebarea dacă acest prag nu este prea mic, mai ales când finanțarea participativă privește „participațiile la capitalul propriu (26)”. În astfel de cazuri, transferabilitatea obligatorie a valorilor mobiliare constituie o garanție importantă pentru investitorii care vor să iasă din proiect (27). Se pune întrebarea dacă pragul de 1 milion EUR prevăzut nu constituie un obstacol pentru constituirea și buna funcționare a piețelor pentru acest tip de valori mobiliare. În orice caz, în regimurile naționale par să fie posibile praguri mai ridicate (28).

Pentru (potențialii) investitori

3.21.

Comitetul salută deschiderea unui nou canal pentru investitori care, în plus, operează la nivel transfrontalier. Aceștia beneficiază de astfel de posibilități mai extinse și de opțiuni mai variate.

3.22.

Un aspect fără îndoială pozitiv este că se prevede o evaluare inițială a caracterului adecvat al unui potențial investitor, printr-un test al cunoștințelor la intrarea pe piață și o posibilitate de simulare a capacității de a suporta pierderi (29), în schimb nu se poate afirma același lucru cu privire la faptul că riscul (și evaluarea acestuia) este lăsat pe seama pieței și a potențialilor investitori.

3.23.

Într-adevăr, autoritățile naționale competente nu prevăd aprobarea ex ante (30) a „fișei cu informații esențiale privind investiția” sau nici măcar o obligație de notificare (31), iar acest aspect nu este în beneficiul potențialilor investitori. De asemenea, nu sunt în beneficiul acestora nici obligațiile limitate de traducere a documentelor importante (32). Această situație pare nesatisfăcătoare. În opinia Comitetului, cel puțin la demararea acestui regim, se recomandă măsuri adecvate pentru o identificare mai eficace a riscului sau pentru reducerea acestuia, atunci când este posibil, în beneficiul investitorilor. Același lucru este valabil și pentru informațiile pe care le primesc.

3.24.

Dacă se ține cont și de modalitatea mai tradițională de ofertare a valorilor mobiliare, în special prin canalul băncilor și al societăților cotate la bursă, protecția limitată a investitorilor prevăzută în prezentele propuneri riscă să creeze condiții de concurență neechitabile între diferiții furnizori (33). În opinia Comitetului, trebuie evitate diferențele prea mari din acest domeniu, care pot afecta încrederea în anumiți participanți la piață și pot duce la nesiguranță și la un arbitraj de reglementare. În final, ele ar putea afecta și stabilitatea financiară a UE.

Alte observații

3.25.

În ce privește combaterea spălării de bani și a finanțării terorismului, reglementările prevăzute par a fi insuficient de ferme, mai ales în condițiile în care ESMA a indicat anterior anumite riscuri și pericole în acest sens (34). Există întrebări cu privire la caracterul relativ limitat al reglementărilor prevăzute în acest context (35) și la competența acordată Comisiei de a supune, dacă este necesar, furnizorii de servicii de finanțare participativă normelor din acest domeniu (36). Se pune întrebarea dacă această decizie revine Comisiei. În caz afirmativ, ce criterii se aplică (37)? În plus, de ce această posibilitate de a supune furnizorii de servicii de finanțare participativă normelor din acest domeniu se prevede doar o singură dată (38)? În opinia Comitetului, această posibilitate trebuie să existe în orice moment și nu trebuie să fie exclusiv de competența Comisiei. În plus, trebuie stabilite în mod clar condițiile și criteriile în baza cărora acest lucru este posibil.

3.26.

Mai ales în lumina obiectivelor urmărite, este de remarcat că tratamentul fiscal al veniturilor provenite din finanțarea participativă și cel al obligațiilor pentru debitori (39) în acest domeniu nu sunt abordate și tratate în prezentele propuneri (40). Și aceasta, deși se poate considera în mod rezonabil că fiscalitatea este un element decisiv pentru succesul acestei inițiative. De aceea, Comitetul solicită ca și aceste aspecte să fie luate în considerare. Dacă este necesar, trebuie să se elaboreze un regim adecvat, pentru nivelul potrivit.

Prudență în faza de lansare, asigurarea credibilității și o privire spre viitor

3.27.

Pentru ca această propunere legată de piață să devină un real succes, este extrem de important ca toți participanții să-și orienteze eforturile în aceeași direcție. Acest lucru va fi posibil doar dacă întreprinderile și investitorii utilizează în mod eficient și într-o măsură semnificativă cadrul favorabil pus la dispoziție de prezentele propuneri. Doar atunci va lua naștere o piață reală, în care se întâlnesc cererea și oferta de credite. În opinia CESE, în faza inițială este important să se asigure credibilitatea și să se demareze cu grijă și prudență, acordându-se o atenție specială gestionării riscurilor și factorilor de mediu.

3.28.

În opinia Comitetului, pentru a asigura un viitor cert acestui al 29-lea regim, se recomandă cu fermitate să se prevadă monitorizarea și evaluarea, precum și măsurarea succesului acestuia. Celelalte regimuri de finanțare participativă existente în statele membre ar trebui și ele incluse în acest exercițiu. Este necesar să învățăm din cele mai bune practici de piață și să le integrăm în regimul european. Consultarea și dialogul cu părțile interesate sunt la fel de importante.

---

(1)  A se vedea punctele 3.1-3.4.

(2)  A se vedea pagina de internet a Comisiei Europene, http://ec.europa.eu/priorities/jobs-growth-investment/plan/index_ro.htm

(3)  Planul de acțiune din septembrie 2015. «Plan de acțiune privind edificarea unei Uniuni a piețelor de capital» – Comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, COM(2015) 468 final. A se vedea http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52015DC0468&from=RO

(4)  Astfel, Consiliul European a solicitat „progrese rapide și ferme” ale Planului, pentru „asigurarea unui acces mai ușor la finanțare pentru întreprinderi și sprijinirea investițiilor în economia reală.” A se vedea http://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2016/06/28/euco-conclusions/

(5)  De asemenea, Comisia a adoptat o comunicare în care se solicita accelerarea reformelor. A se vedea COM(2016) 601 final.

(6)  Cf. Comunicarea Comisiei intitulată «Finalizarea uniunii piețelor de capital până în 2019 – este timpul să accelerăm ritmul». A se vedea https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2018/RO/COM-2018-114-F1-RO-MAIN-PART-1.PDF

(7)  Alături de Planul de acțiune menționat la punctul 2.5, există și „Planul de acțiune privind finanțarea sustenabilă”.

(8)  Comunicatul de presă din 8 martie 2018„FinTech: Comisia ia măsuri pentru ca piața financiară să devină mai competitivă și mai inovatoare”. A se vedea http://europa.eu/rapid/press-release_IP-18-1403_ro.htm

(9)  A se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52018PC0113

(10)  A se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52018PC0099

(11)  Cf. avizul CESE pe tema „Uniunea piețelor de capital: revizuirea la jumătatea perioadei” (JO C 81, 2.3.2018, p. 117).

(12)  Cf. în special avizul CESE pe tema Plan de acțiune privind edificarea unei uniuni a piețelor de capital) (JO C 133, 14.4.2016, p. 17) și avizul CESE pe tema Uniunea piețelor de capital: evaluarea la jumătatea perioadei (JO C 81, 2.3.2018, p. 117).

(13)  Cf. expunerea de motive din proiectul de regulament și articolele 1-9 din acesta.

(14)  Cf. articolul 16 din proiectul de regulament. Fișa cu informații esențiale privind investiția, care trebuie pusă la dispoziția părților interesate, cuprinde, printre altele, următoarea recomandare: „… nu ar trebui să investiți mai mult de 10 % din patrimoniul dumneavoastră în proiecte de finanțare participativă.”

(15)  La evaluarea impactului, au existat 4 opțiuni de politică. Cf. capitolul 3 („Evaluarea impactului”) din propunerea de regulament.

(16)  Inclusiv cele bazate pe Directiva privind piețele instrumentelor financiare (MiFID II), Directiva privind serviciile de plată (DSP) și Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative (DAFIA).

(17)  În funcție de statutul de antreprenor sau investitor al părții interesate.

(18)  Acesta este unul din „factorii de mediu” pentru care se solicită atenție la punctul 3.9.

(19)  A se vedea punctul 3.8.

(20)  A se vedea considerentul 16 din proiectul de regulament.

(21)  Cf. punctul 3.10.

(22)  De exemplu pe pagina lor internet.

(23)  De exemplu în toate documentele destinate părților interesate.

(24)  Independent de regimul privind supravegherea și de chestiunea menționată la punctul 3.15.

(25)  Considerentul 4 din proiectul de regulament.

(26)  De exemplu, acțiuni sau valori mobiliare similare.

(27)  Cf. considerentul 11 din proiectul de regulament.

(28)  Regulamentul privind prospectele (care intră în vigoare în iulie 2018) nu cuprinde nicio excepție separată pentru finanțarea participativă. Multe state membre, inclusiv Belgia, au prevăzut un regim propriu de exceptare. Acest lucru este posibil pentru tranzacții mai mici de 8 milioane EUR, care nu au fost armonizate (la depășirea acestui prag, prezentarea unui prospect devine, în oricare din cazuri, obligatorie). Rezultatul este că acum fiecare stat membru își dezvoltă propriul regim pentru exceptările de la prospect, cu privire la finanțarea participativă, ceea ce duce la fragmentarea pieței. Astfel că platformele care doresc să fie active în mai multe state membre trebuie, de fiecare dată, să verifice și să respecte regimul național. Propunerea se limitează acum la tranzacții mai mici de 1 milion EUR, contribuind deci mai puțin la piața finanțării participative pentru tranzacțiile mai mari de 1 milion EUR.

(29)  Articolul 15 din proiectul de regulament.

(30)  Cf. articolul 16 din proiectul de regulament.

(31)  În special autoritățile naționale competente. Cf. articolul 16 alineatul (8) din proiectul de regulament.

(32)  Se prevede că „fișa cu informații esențiale privind investiția trebuie să fie redactată într-una dintre limbile oficiale ale statului membru în cauză sau într-o limbă uzuală în domeniul finanțelor internaționale”. Un investitor poate solicita unui furnizor „să asigure o traducere a fișei (menționate mai sus) într-o limbă aleasă de investitor”, însă respectivul furnizor nu pare să aibă o obligație absolută de a-i pune la dispoziție această traducere. Cf. articolul 16 din proiectul de regulament.

(33)  Băncile și societățile de bursă sunt supuse regimului MiFid, în timp ce platformele de finanțare participativă sunt scutite (conform proiectului de directivă). Acestea din urmă sunt supuse unui regim specific, așa cum se detaliază în proiectul de regulament.

(34)  ESMA a susținut că „finanțarea participativă bazată pe investiții prezintă un risc de abuz pentru finanțarea terorismului, mai ales atunci când platformele efectuează o procedură «due diligence» limitată sau nu efectuează deloc o astfel procedură cu privire la titularii de proiecte și la proiectele acestora, pentru a verifica dacă, în mod deschis sau în secret, se colectează fonduri pentru finanțarea teroriștilor” (ESMA, Questions and Answers Investment-based crowdfunding: money laundering/terrorist financing). Cf. https://www.esma.europa.eu/sites/default/files/library/2015/11/esma_2015_1005_qa_crowdfunding_money_laundering_and_terrorist_financing.pdf

(35)  Cf. proiectul de regulament. În special, articolul 9 impune ca plățile pentru tranzacțiile de finanțare participativă să aibă loc prin intermediul unor entități autorizate în conformitate cu Directiva privind serviciile de plată (DSP) și care, prin urmare, intră sub incidența celei de-a patra directive privind combaterea spălării banilor (DCSB), indiferent dacă plata este realizată de platformă sau de o parte terță. Articolul 9 prevede, de asemenea, că furnizorii de servicii de finanțare participativă trebuie să se asigure că titularii de proiecte acceptă oferte de finanțare participativă sau orice plată numai prin intermediul unei entități autorizate în temeiul DSP. Articolul 10 introduce cerințe privind „buna reputație” a membrilor personalului de conducere, printre care și absența condamnărilor în temeiul legislației privind combaterea spălării banilor. Articolul 13 le impune autorităților naționale competente, inclusiv autorităților naționale competente desemnate în temeiul prevederilor Directivei (UE) 2015/849, să informeze ESMA cu privire la orice aspect relevant în temeiul Directivei privind combaterea spălării banilor și care implică o platformă de finanțare participativă. ESMA poate proceda ulterior la retragerea licenței pe baza acestor informații.

(36)  Articolul 38 din proiectul de regulament.

(37)  Cf. articolul 38 din proiectul de regulament. Pe scurt, acesta prevede că, într-un termen ce urmează să fie stabilit (2 ani), Comisia trebuie să prezinte Parlamentului și Consiliului un raport cu privire la aplicarea Regulamentului. În acest raport trebuie să se evalueze necesitatea și proporționalitatea introducerii unei obligații pentru furnizorii de servicii de multifinanțare de a respecta dispozițiile actelor legislative naționale (în ceea ce privește spălarea banilor și finanțarea terorismului). Dacă este cazul, acest raport ar trebui să fie însoțit de o propunere legislativă.

(38)  Conform notei de subsol anterioare; pe baza articolului 38 menționat, acesta pare singurul moment în care s-ar putea decide asupra acestei supuneri.

(39)  Se face referire în special la obligațiile impuse debitorilor dobânzilor și dividendelor (printre altele), pe baza obligațiilor de transparență, inclusiv a obligațiilor privind reținerea și raportarea.

(40)  Acesta este un alt „factor de mediu” pentru care se solicită atenție la punctul 3.9.