22.12.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 376/74

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei – Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană

COM(2010) 573 final

2011/C 376/14

Raportor: dna Gabriele BISCHOFF

Coraportor: dl Cristian PÎRVULESCU

La 19 octombrie 2010, în conformitate cu articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

Comunicarea Comisiei – Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană

COM(2010) 573 final.

Secțiunea pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și cetățenie, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 31 august 2011.

În cea de-a 474-a sesiune plenară, care a avut loc la 21 și 22 septembrie 2011 (ședința din 21 septembrie), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 158 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

CESE:

1.1

consideră că Comisia trebuie să consolideze cultura drepturilor fundamentale la nivelul UE, în special prin verificarea faptului că propunerile sale legislative, întregul proces legislativ și actele pe care le adoptă respectă carta și că se ține seama de ele în statele membre. Având în vedere că au existat cazuri de încălcare gravă a cartei, se impune elaborarea de urgență a unei strategii de monitorizare și de reacție rapidă;

1.2

subliniază obligația juridică de a promova drepturile fundamentale, care trebuie să devină unul dintre elementele fundamentale ale strategiei de implementare, printre altele prin intermediul unor noi inițiative, precis orientate; subliniază caracterul dinamic al drepturilor fundamentale, care constituie piatra de temelie a societăților noastre și trăsătura caracteristică a Uniunii Europene (1);

1.3	consideră că drepturile sociale fundamentale nu pot fi despărțite de cele civile și politice, trebuind așadar să beneficieze de o atenție strategică specială; este de părere că dispozițiile conținute în documentele de referință existente sunt deja obligatorii și trebuie promovate;

1.4	subliniază nevoia garantării egalității, în special între bărbați și femei, precum și necesitatea abordării tuturor grupurilor vulnerabile, în funcție de specificul fiecăruia;

1.5	subliniază că, la nivelul UE, obligațiile cartei sunt valabile pentru fiecare instituție, agenție și organism;

1.6

solicită statelor membre să creeze o cultură a drepturilor fundamentale axată pe protejarea și promovarea acestora la toate nivelurile de guvernare și în toate domeniile legislative și de politică, precum și să analizeze și să identifice impactul specific al procesului de transpunere asupra drepturilor fundamentale;

1.7	este foarte preocupat de răspândirea anumitor atitudini politice care pot să determine, iar în anumite cazuri chiar determină un regres în promovarea și protejarea drepturilor fundamentale;

1.8	încurajează călduros Comisia să acționeze în virtutea rolului său de gardian al tratatelor și să folosească procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, fără să țină seama de anumite considerații politice;

1.9	propune măsuri suplimentare și activități de promovare, în vederea sporirii eficienței strategiei de implementare a drepturilor fundamentale;

1.10	solicită tuturor instituțiilor, agențiilor și organismelor UE, precum și statelor membre implicate în concretizarea drepturilor fundamentale, dar mai ales Comisiei, să pună un accent deosebit pe aspectul participativ al societății civile.

2.   Prezentare și context

2.1   Această comunicare urmărește să prezinte strategia Comisiei pentru punerea în aplicare a cartei în noul mediu juridic existent de la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona. Obiectivul politicii Comisiei este ca drepturile fundamentale conținute în cartă să fie aplicate în mod cât mai concret posibil.

2.2   Prima parte a comunicării se concentrează pe faptul că Uniunea Europeană se străduiește să fie ireproșabilă și să constituie un exemplu în aceste sens, carta trebuind așadar să constituie un ghid pentru politicile Uniunii și punerea acestora în aplicare de statele membre, în toate stadiile procedurii.

2.2.1   În primul rând, Comisia trebuie să consolideze cultura drepturilor fundamentale în cadrul serviciilor sale, în special prin verificarea faptului că propunerile sale legislative și actele pe care le adoptă sunt în conformitate cu carta. În al doilea rând, Comisia trebuie să se asigure că fiecare act aflat în proces legislativ respectă prevederile cartei. Aceasta înseamnă că orice amendament formulat de colegiuitor, precum și dialogul interinstituțional, trebuie să fie în conformitate cu carta.

2.2.2   În final, trebuie asigurată respectarea cartei de către statele membre, atunci când acestea pun în aplicare dreptul Uniunii.

2.3   Cea de a doua parte a comunicării analizează necesitatea unei mai bune informări a publicului. Pentru a îndeplini acest obiectiv, sunt necesare acțiuni de comunicare orientată și adaptată diverselor situații specifice.

2.4   A treia parte a documentului Comisiei se axează pe raportul anual privind aplicarea cartei, primul dintre acestea fiind adoptat de curând de Comisie (2). Raportul are două obiective: pe de o parte, să permită evaluarea progreselor realizate, în mod transparent, continuu și coerent, iar pe de altă parte, să ofere ocazia unui schimb de opinii anual cu Parlamentul European și Consiliul.

3.   Observații generale

3.1   CESE acordă o importanță majoră drepturilor fundamentale. Comitetul salută publicarea de către Comisie a comunicării intitulate „Strategie pentru punerea în aplicare efectivă a Cartei drepturilor fundamentale de către Uniunea Europeană”. CESE consideră că această abordare contribuie considerabil la înțelegerea conceptului de cetățenie europeană de către oricine trăiește în UE.

3.1.1   Principiile consacrate de strategie sunt extrem de importante, iar CESE atrage atenția în mod deosebit asupra principiilor eficienței, universalității și indivizibilității, precum și asupra vizibilității și predictabilității. Oricum, CESE consideră că anumite aspecte importante, care au fost neglijate sau nu au fost discutate destul de amănunțit, trebuie îmbunătățite.

3.1.2   Cu toate acestea, se impune și evidențierea altor câteva principii. După cum se afirmă în unele avize anterioare, „CESE vizează asigurarea coerenței globale și a protecției drepturilor fundamentale, precum și egalitatea de tratament și nediscriminarea, indiferent de categoria profesională din care fac parte lucrătorii imigranți” (3). De asemenea, „legislația UE nu trebuie … să cuprindă măsuri care ar afecta nivelul atins deja în punerea în practică a principiilor” (4). Trebuie luate în considerare toate măsurile posibile în scopul convingerii guvernelor din Polonia, din Regatul Unit și din Republica Cehă să renunțe la clauza de neparticipare și să opteze pentru aplicarea generală a cartei.

3.1.3   Comitetul salută numeroasele elemente suplimentare incluse în strategie, care se referă la actele legislative. CESE susține în special ideea de caracter „exemplar” al UE în domeniul drepturilor fundamentale, inclusiv sub aspectul politicii sale externe, dar mai ales comerciale. În general, UE trebuie să fie nu numai un exemplu, ci și un promotor activ al democrației și drepturilor omului (civile, politice, economice și sociale), utilizându-și ponderea internațională pentru a determina progrese în acest sens.

3.1.4   CESE salută angajamentul Comisiei și al celorlalte instituții europene în sensul revizuirii radicale a procedurilor lor legislative și de lucru, în special în ceea ce privește evaluarea de impact și organismele relevante, astfel încât rezultatul să fie în conformitate cu principiile și conținutul specific al cartei. Cu toate acestea, dacă se dorește asigurarea protecției și promovării efective a drepturilor fundamentale, este esențial ca accentul să fie pus pe aplicare și pe atitudinea proactivă a statelor membre. Sub aspectul clauzei sociale orizontale (articolul 9 din TFUE) și al drepturilor sociale fundamentale, evaluarea impactului este analizată mai detaliat într-un alt aviz al CESE (5).

3.2   Noi pericole: criza și deficiențele în materie de securitate

3.2.1   Strategia Comisiei nu oferă soluții la amenințările care planează asupra punerii efective în aplicare a drepturilor fundamentale, amenințări apărute ca rezultat al unor noi și grave pericole. Așadar, strategia trebuie să ia în considerare aceste evoluții și să elaboreze soluții coerente și cuprinzătoare.

3.2.2   În acest sens, CESE a subliniat deja că „în contextul crizei financiare și economice este importantă întărirea legăturilor de solidaritate dintre state, actorii economici și cetățeni și tratarea celor din urmă într-un mod care să nu le lezeze demnitatea umană și drepturile” (6). „Pe de altă parte, CESE își exprimă îndoiala, în această perioadă de criză, cu privire la resursele bugetare disponibile ale statelor membre ale UE și la sumele pe care acestea le pot aloca, atât la nivel național, cât și comunitar, pentru a fi în măsură să asigure protecția drepturilor omului” (7).

3.2.3   În recentul său aviz privind politica UE de combatere a terorismului, domeniu politic care are legătură cu numeroase drepturi fundamentale (demnitatea umană, interzicerea torturii, protecția datelor, principul nereturnării), CESE a identificat dificultățile practice pe care le implică integrarea dimensiunii „drepturi fundamentale” în procesul de configurare și elaborare a politicii. CESE salută faptul că respectarea drepturilor fundamentale a devenit o prioritate orizontală în acest domeniu foarte sensibil. Cu toate acestea, angajamentul Comisiei privind respectarea drepturilor fundamentale trebuie să fie dublat de un angajament similar al guvernelor naționale, în special atunci când se pune în aplicare legislația europeană. De asemenea, protejarea drepturilor fundamentale nu trebuie să se rezume la conceperea și la elaborarea instrumentelor, ci trebuie să includă și implementarea acestora (8).

3.3   O nouă dimensiune esențială: obligația juridică de a promova drepturile fundamentale

3.3.1   Comisia trebuie să se ocupe în prezent nu numai de modul în care poate proteja mai bine drepturile fundamentale pe parcursul activităților sale, ci și de maniera în care ar putea promova mai eficient drepturile fundamentale prin noi inițiative specifice.

3.3.2   În articolul 51 alineatul (1) al cartei este stipulată de asemenea obligația promovării aplicării drepturilor fundamentale. În opinia CESE, acest element are o importanță primordială. Comitetul observă că, deși Comisia se referă într-o anumită măsură la promovarea drepturilor fundamentale, ea nu subliniază importanța strategică a obligativității acesteia. Strategia ar trebui să acorde acestui aspect cel puțin aceeași valoare de orientare strategică ca și obligației de a respecta drepturile fundamentale.

3.4   Drepturile sociale fundamentale nu pot fi separate de cele civile și politice, trebuind așadar să beneficieze de o atenție strategică specială.

3.4.1   CESE reamintește importanța caracterului indivizibil al drepturilor fundamentale, menționat în comunicare și evidențiat în mai multe avize (9), dar remarcă lipsa unei abordări strategice în ceea ce privește drepturile sociale fundamentale.

3.4.2   Ținând seama de importanța crucială a drepturilor sociale fundamentale (10), precum și de evoluțiile înregistrate de multă vreme în UE în acest domeniu, considerăm acest lucru inacceptabil. La elaborarea unei carte obligatorii din punct de vedere juridic, proces care a început cu Carta drepturilor sociale fundamentale ale lucrătorilor (1989) și a inclus contribuții ale CESE (11), s-a ținut seama și de Carta socială europeană (CSE), care a fost inclusă prin Tratatul de la Amsterdam în legislația primară a UE (12). Acest lucru arată că drepturile sociale fundamentale, mai ales așa cum apar în forma lor cea mai „inovatoare”, în capitolul „Solidaritate” al cartei (solidaritatea fiind recunoscută drept una dintre valorile Uniunii), necesită o atenție specială sub aspect strategic.

3.4.3   CESE a subliniat deja rolul specific al serviciilor publice în asigurarea aplicării efective a drepturilor fundamentale (13). De asemenea, Comitetul subliniază importanța unei „a treia generații” de drepturi și principii incluse în cartă, în special legate de protecția mediului și a consumatorilor. Aceste drepturi și principii trebuie respectate și promovate în mod consecvent, inclusiv pe parcursul conceperii și aplicării politicii externe și a celei comerciale.

3.4.4   În ceea ce privește principiul valorii egale a drepturilor sociale fundamentale și a libertăților economice, CESE este de părere că această abordare trebuie garantată îndeosebi de legislația primară. CESE amintește că deja în cel de-al treilea considerent al preambulului și apoi în mod explicit în articolul 151 din TFUE este menționat obiectivul de îmbunătățire a condițiilor de trai și de muncă „permițând armonizarea acestora în condiții de progres”. Comitetul solicită ferm includerea în Tratate a unui protocol privind progresul social, pentru a consfinți principiul valorii egale a drepturilor fundamentale și a libertăților economice, pentru a clarifica astfel faptul că nici libertățile economice, nici regulile concurenței nu pot avea prioritate față de drepturile sociale fundamentale și pentru a defini clar impactul obiectivului Uniunii ce constă în realizarea acestui progres (14).

3.5   Trebuie garantată egalitatea, în special între bărbați și femei, și trebuie abordate toate grupurile vulnerabile, în funcție de specificul fiecăruia.

3.5.1   După cum toate drepturile (sociale) fundamentale trebuie abordate individual, este la fel de important ca aplicarea și promovarea lor să fie analizate și asigurate cu respectarea nediscriminării și a egalității. Acest aspect este deosebit de important în ceea ce privește egalitatea dintre femei și bărbați, care se numără deja printre obiectivele Uniunii și figurează la articolul 23 din cartă. În plus, principiul egalității între femei și bărbați trebuie integrat în toate domeniile.

3.5.2   Protejarea drepturilor fundamentale trebuie să aibă în vedere în mod special grupurile vulnerabile. CESE atrage atenția asupra celui mai recent aviz al său pe această temă (15) și subliniază nevoia protejării drepturilor profesionale și sociale, în special a dreptului la grevă (16). De asemenea, Comitetul subliniază importanța Forumului european pentru integrare.

3.5.3   CESE consideră că drepturile omului, ca drepturi universale și indivizibile, trebuie protejate și garantate tuturor persoanelor, nu numai cetățenilor Uniunii. Noțiunea de „Europă a drepturilor și a justiției” nu poate fi limitată numai la persoanele care dețin cetățenia unui stat membru, ci trebuie să se aplice oricărei persoane care trăiește pe teritoriul Uniunii. În caz contrar, înțeles în funcție de persoane, spațiul de libertate, securitate și justiție al UE ar fi incompatibil cu valorile și principiile care constituie fundamentul Uniunii Europene (nediscriminarea, tratamentul egal și solidaritatea) (17). UE trebuie să se asigure că acționează proactiv în ceea ce privește menținerea drepturilor fundamentale ale fiecărei persoane, indiferent de naționalitate.

3.5.4   Ar trebui să fie afirmat caracterul dinamic al drepturilor fundamentale, iar drepturile ar trebui să beneficieze de mijloace de protecție noi, în pas cu evoluția socială. După cum a recunoscut deja, CESE consideră, de pildă, că, deși se încadrează în continuare la articolul 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale (CEDO–) și la articolele 7 și 8 din cartă, societatea digitală are nevoie de o protecție specifică ce ar putea fi asigurată prin texte noi (18).

3.5.5   Minoritățile etnice, în special romii, sunt din ce în ce mai des ținta acțiunilor guvernamentale și polițienești. După cum s-a subliniat în raportul pe 2010, reacția Comisiei la măsurile adoptate de anumite state membre ale UE a fost promptă, dar în final ineficientă. Grupuri de romi au fost expulzate, deși carta interzice în mod expres expulzările colective. UE trebuie să garanteze faptul că statele membre nu vor mai aplica astfel de politici.

3.6   Trebuie sporită importanța strategică a actelor fără caracter legislativ.

3.6.1   Comunicarea conține foarte puține trimiteri la actele fără caracter legislativ. Ținând seama de sfera extinsă de intervenție a activităților politice și financiare ale UE, în special în cazul Comisiei, acest aspect important reclamă o abordare strategică, astfel încât obligațiile impuse de cartă în aceste domenii, inclusiv în ceea ce privește domenii de politică sensibile, precum comerțul cu țările terțe, să fie respectate. Strategia ar trebui de asemenea să aibă în vedere situațiile de omisiune și de încălcare a dispozițiilor.

3.7   La nivelul UE, obligațiile cartei sunt valabile pentru fiecare instituție, agenție și organism, fiecare având propria sa sferă de competențe.

3.7.1   CESE salută faptul că în comunicare se face trimitere în mai multe rânduri la instituțiile Uniunii. Totuși, acest aspect nu este luat sistematic în considerare. Trebuie remarcat că, la articolul 13 alineatul (1) din TUE, conform definiției cadrului instituțional al Uniunii, acesta „vizează promovarea valorilor sale, urmărirea obiectivelor sale, susținerea intereselor sale, ale cetățenilor săi și ale statelor membre, precum și asigurarea coerenței, a eficacității și a continuității politicilor și a acțiunilor sale”. În calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia trebuie să asigure o abordare coerentă și eficientă. Pe de altă parte, CESE consideră că rolul său în ceea ce privește protejarea drepturilor fundamentale este cel de gardian al valorilor Uniunii.

3.7.2   Comisiei îi revine sarcina specială de a verifica și de a se asigura că toate agențiile și organismele care îi sunt subordonate respectă și promovează drepturile fundamentale. Acest lucru se confirmă în special în cazurile OLAF, FRONTEX etc. În avizele sale recente, CESE și-a exprimat preocuparea în legătură cu cel din urmă. Comitetul a semnalat cu îngrijorare o serie de practici ale guvernelor statelor membre și ale Agenției FRONTEX legate de expulzarea unor persoane care ar putea avea nevoie de protecție internațională (19). Aceste operațiuni, care au crescut ca frecvență și amploare, trebuie să se desfășoare în condiții de deplină transparență și cu responsabilitate. Comitetul recomandă ca FRONTEX să colaboreze cu Biroul European de Sprijin pentru Azil, pentru prevenirea încălcării drepturilor omului. Expulzarea persoanelor în țări/zone unde securitatea lor se află în pericol este o încălcare clară a principiului nereturnării (non-refoulement). De asemenea, CESE a propus ca personalul FRONTEX să beneficieze de o pregătire specială, astfel încât să se asigure un standard ridicat de protecție a drepturilor fundamentale (20).

3.7.3   Rămâne ca o parte importantă a activității tuturor celorlalte instituții să fie destinată dezvoltării unei strategii coerente și eficiente care vizează respectarea și promovarea drepturilor fundamentale și să fie luată în considerare îmbunătățirea textelor deja adoptate (21), în conformitate cu acest aviz. Mai ales Consiliul trebuie să-și asume cu seriozitate rolul specific de platformă a statelor membre consacrată protejării și promovării drepturilor fundamentale.

3.8   La nivelul statelor membre

3.8.1   Având în vedere că respectarea drepturilor fundamentale reprezintă premisa și angajamentul esențial inerente statutului de membru al UE, statelor membre le revine un rol important în concretizarea drepturilor fundamentale. Prin urmare, CESE salută intenția Comisiei de a aplica o strategie de prevenire, asigurându-se în același timp că statele membre respectă carta atunci când pun în aplicare legislația Uniunii. Ar fi necesar să se creeze o cultură a drepturilor fundamentale axată pe protejarea și promovarea acestora la toate nivelurile de guvernare și în toate domeniile legislative și de politică, precum și să se analizeze și să se identifice impactul specific al procesului de transpunere asupra drepturilor fundamentale. Cu toate acestea, pentru a se evita apariția unor false speranțe, ar trebui subliniat că statele membre – deși supuse altminteri în continuare obligației de a respecta principalele acorduri internaționale de apărare a drepturilor, ratificate într-un grad variabil – sunt obligate să protejeze și să promoveze drepturile și principiile cartei doar în măsura în care ele pun în aplicare legislația UE.

3.8.2   CESE încurajează călduros Comisia să acționeze efectiv în virtutea rolului său de gardian al tratatelor și să folosească procedura în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, fără să țină seama de anumite considerații politice. În ceea ce privește protejarea drepturilor fundamentale, procedura actuală se dovedește prea lentă și absolut necorespunzătoare. Având în vedere importanța domeniului și posibilele amenințări la adresa vieții, securității, bunăstării și demnității persoanelor, acțiunea UE trebuie să fie rapidă, oportună și decisivă, cu utilizarea fără întârziere a tuturor puterilor instituționale.

3.8.3   CESE recomandă insistent Comisiei să nu acorde prioritate procedurilor în constatarea neîndeplinirii obligațiilor în cazurile care pun probleme de principiu sau care au un impact negativ extrem de pronunțat asupra cetățenilor UE. Toate drepturile incluse în cartă, mai ales drepturile sociale, au o importanță egală și nicio instituție, inclusiv Comisia Europeană, nu are dreptul sau puterea de a acorda prioritate anumitor drepturi.

3.8.4   În opinia CESE, clauza de neparticipare a statelor membre este inacceptabilă, deoarece astfel de exceptări ar putea duce la situații în care protejarea drepturilor cetățenilor și lucrătorilor incluse în Carta drepturilor fundamentale a UE sau punerea în aplicare a acestor drepturi în Uniunea Europeană ar putea fi serios afectată. Atât Comisia, cât și toate celelalte instituții ale UE, ar trebui să analizeze posibilitatea încurajării acelor state care optează pentru neparticiparea la aplicarea cartei să accepte în totalitate obligațiile care decurg din acest instrument al drepturilor fundamentale, precum și să raporteze anual cu privire la măsurile adoptate în acest sens, precum și la măsurile luate de statele membre respective în vederea aplicării efective a drepturilor fundamentale înscrise în cartă.

3.9   Rolul celorlalte obligații internaționale este subestimat.

3.9.1   Comunicarea conține o serie de referințe la celelalte obligații internaționale. Încă o dată, acest lucru nu s-a făcut în mod exhaustiv, motiv pentru care și aici se resimte nevoia unei abordări strategice. Acest lucru decurge în special din articolul 53 al Cartei UE, în vederea asigurării unui nivel minim de protecție, în conformitate cu convențiile ONU, Carta socială europeană (revizuită) și, nu în ultimul rând, cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului, după cum se subliniază la articolul 52 alineatul (3). În principiu, acest lucru este valabil și în cazul jurisprudenței celorlalte organisme internaționale, în special al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului, sub aspectul nivelului minim de protecție.

3.10   Măsuri suplimentare

3.10.1   CESE a evidențiat importanța unor măsuri eficiente de punere în aplicare (22). Rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) trebuie întărit în ceea ce privește controlul aplicării drepturilor menționate în cartă, precum și în ceea ce privește protocoalele relevante. În special jurisprudența trebuie făcută publică, inclusiv în raport cu protocoalele relevante.

3.10.2   În vederea protecției efective a drepturilor omului, toate standardele statului de drept ar trebui pe deplin respectate în toate statele membre și ar trebui incluse în raportarea periodică. Acestea includ, în special, puterea tribunalelor de a prezenta normele juridice și măsurile administrației de stat unei instanțe judecătorești superioare, care să verifice dacă acestea încalcă drepturile fundamentale și drepturile omului. În mod similar, ar trebui garantat dreptul cetățenilor de a sesiza tribunalele naționale și europene competente cu privire la violări ale drepturilor fundamentale.

3.10.3   Structurilor relevante trebuie să li se aloce toate resursele necesare. Acest lucru este valabil în primul rând chiar în cazul CESE, al Comisiei și al tuturor celorlalte instituții ale UE. Comisia nu face precizări în privința măsurilor specifice de consolidare a capacității instituționale. Procesul prin care acțiunile UE asigură protejarea drepturilor fundamentale și intensifică evoluțiile legislative și politice reclamă timp și resurse considerabile (de exemplu pentru formarea personalului). Comunicarea arată că, în această etapă, nu există niciun plan concret de tranziție. CESE atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unui angajament clar și serios de consolidare a capacităților, majoritatea obiectivelor acestei politici vor fi serios amenințate, cel puțin pe termen scurt. Acest lucru este valabil atât în cazul Comisiei înseși (23), cât și, de exemplu, în cazul Agenției pentru Drepturi Fundamentale (ADF) (24). Așadar, mai ales ADF va trebui consolidată și inclusă în toate măsurile de sinergie. De asemenea, va trebui prevăzută o implicare activă a comisiilor naționale pentru drepturile omului, a ombudsmanilor și a tuturor celorlalți apărători ai drepturilor omului.

3.11   Activități de promovare

3.11.1   Uniunea ar trebui să vizeze consolidarea cadrului juridic al drepturilor sociale fundamentale. Aceasta va presupune ratificarea de către UE a Cartei sociale europene revizuite și a protocoalelor acesteia. În ceea ce privește statele membre, Uniunea ar trebui să recomande ratificarea tuturor instrumentelor relevante legate de drepturile (sociale) fundamentale (inclusiv a protocoalelor adiționale/opționale și de modificare). Acolo unde ratificarea de către UE nu este posibilă, ar trebui analizate și utilizate toate posibilitățile de a face conținutul acestora obligatoriu din punct de vedere juridic.

3.11.2   Integrarea dimensiunii „drepturi fundamentale” va însemna că fiecare unitate administrativă va trebui nu doar să verifice activitățile obișnuite (în special legislative), ci și să prezinte una sau două măsuri concrete de promovare pe an. De asemenea, lista de control (Check-list) privind drepturile fundamentale trebuie mai bine detaliată, cu acordarea unei atenții speciale obligației privind promovarea, integrării principiului egalității între femei și bărbați, precum și dezvoltării durabile.

3.11.3   Comisia ar trebui să inițieze mai multe proiecte, care să se ocupe și de protejarea celor care activează în apărarea drepturilor omului. Trebuie îmbunătățită atât cooperarea internă, cât și cea externă. CESE face trimitere la avizul său în care „solicită ca politicile Uniunii Europene să acorde mai multă importanță drepturilor economice, sociale și culturale, prin folosirea instrumentelor geografice și tematice de care dispun, dintre acestea evidențiindu-se, ca instrument complementar, Instrumentul european pentru democrație și drepturile omului” (25), care a asigurat recunoașterea dialogului social ca prioritate. De asemenea, Comisia ar trebui să solicite celorlalte organizații internaționale consiliere în ceea ce privește protejarea și promovarea drepturilor omului.

3.11.4   CESE este preocupat de nivelul redus de cunoaștere a cartei și a drepturilor fundamentale de către public. Este necesar un efort considerabil de creștere a vizibilității. Carta reprezintă un document esențial, al cărui conținut trebuie popularizat, astfel încât să constituie un punct de referință pentru imensa majoritate a europenilor. CESE recomandă Comisiei să își intensifice eforturile în abordarea acestei provocări. În acest sens, comunicarea cu publicul ar trebui să se axeze nu atât pe diseminarea de rapoarte, ci mai degrabă pe adoptarea de măsuri practice care să garanteze transformarea cartei într-un document de referință pentru fiecare cetățean al UE.

3.11.5   Deși CESE este de acord cu toate activitățile ce vizează pregătirea specifică a tuturor grupurilor interesate, în special a personalului din domeniul juridic (inclusiv cu activitățile desfășurate de către statele membre), precum și mai buna informare a cetățenilor, acestea reprezintă doar un aspect al strategiei de comunicare necesare. Este esențial să se poată comunica direct cu cetățenii. Acest lucru se confirmă cu atât mai bine din perspectiva experienței SOLVIT, situație în care Comisia caută activ informații, inclusiv de la actorii relevanți. Aceeași abordare trebuie asumată în raport cu drepturile fundamentale în general și cu cele sociale în particular.

3.12   Simulările de criză

3.12.1   Respectarea efectivă a drepturilor omului trebuie demonstrată practic, în special în perioade de criză economică sau în condițiile unor puternice presiuni politice. CESE este preocupat în special de răspândirea anumitor atitudini politice care pot să determine, iar în anumite cazuri chiar determină serioase încălcări ale drepturilor fundamentale, precum și un regres în promovarea și protejarea lor.

3.12.2   CJUE s-a ocupat deja de chestiuni importante legate de drepturile fundamentale, anulând anumite dispoziții din legislația secundară, referitoare de exemplu la nediscriminare (26) și protecția datelor (27) sau opunându-se legislației naționale care prevede aplicarea unei pedepse cu închisoarea unui „resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală” (28).

3.12.3   De asemenea, CESE ia notă cu îngrijorare de expulzarea în masă a persoanelor de etnie romă, de tratamentul aplicat persoanelor fără forme legale din Africa de Nord, de restrângerea libertății de expresie, mai ales în media etc. Orice act normativ care permite excepții sau restricții sub aspectul drepturilor (sociale) fundamentale (de exemplu dreptul de limitare a numărului maxim de ore de lucru) va trebui să facă obiectul unei atenții specifice.

3.12.4   Criza economică și financiară creează o presiune însemnată asupra drepturilor sociale fundamentale. Toate pactele, planurile de redresare și alte măsuri luate la nivelul UE și/sau al statelor membre nu trebuie să încalce nicidecum aceste drepturi, de exemplu, dreptul la informare și consultare, la negociere și la acțiune colectivă (în condiții de autonomie deplină a partenerilor sociali) și la servicii publice și sociale, ci dimpotrivă, să le respecte și să le promoveze.

3.13   Societatea civilă: se impune consolidarea puternică a aspectului participativ

3.13.1   În general, strategia se referă la nevoia de a se ține seama de opinia părților interesate. CESE a evidențiat în numeroase avize acest aspect important în domeniul drepturilor fundamentale (29). Expresia „părțile interesate” pare a fi destul de generală încât să cuprindă toate entitățile. Din perspectiva CESE este însă extrem de important ca rolul său de organism consultativ să fie luat în considerare în mod explicit. Aceleași considerații se aplică partenerilor sociali de la nivelul UE (articolul 152 din TFUE).

3.13.2   Fiecare persoană în particular și societatea civilă în general sunt interesate în cea mai mare măsură de implementarea drepturilor fundamentale. Părților implicate trebuie să le revină un rol vizibil. Așadar, ei trebuie implicați în mod sistematic, pe deplin și efectiv în acest proces.

3.13.3   CESE mai ales ar trebui implicat și consultat regulat și în timp util, mai ales în ceea ce privește raportul anual elaborat de Comisie. În calitate de gardian al valorilor UE și de reprezentant al societății civile organizate, Comitetul este cel mai bine plasat pentru a acționa ca intermediar în relația cu societatea civilă.

3.13.4   CESE va elabora anual un aviz privind punerea în aplicare a Cartei drepturilor fundamentale (acordând o atenție specială drepturilor fundamentale sociale), a clauzelor sociale orizontale (articolele 8, 9, 10 TFUE) și a altor dispoziții privind politica socială din Tratatul de la Lisabona (în special articolele 145-166 și 168 TFUE), precum și a legislației secundare și a celorlalte măsuri juridice și politice, din punctul de vedere al respectării și promovării obiectivelor stabilite. Comitetul va examina și va evalua în ce măsură acestea contribuie la dezvoltarea drepturilor fundamentale și a politicii sociale în UE. Avizul va conține eventual și recomandări privind măsuri concrete de îmbunătățire a realizării acestor obiective.

Pe lângă partenerii sociali și reprezentanții diverselor interese, și alte organizații mari, reprezentative ale societății civile din domeniul social își vor putea prezenta avizele și rapoartele lor specifice în cadrul unei audieri care se va organiza înaintea adoptării avizului. Acest aviz anual al CESE va fi comunicat și explicat reprezentanților instituțiilor europene, în special Consiliului European, Consiliului, Parlamentului European, Comisiei, CEJ și BCE.

În plus, se vor organiza conferințe privind monitorizarea punerii în aplicare eficiente a Cartei. Cu ajutorul acestora trebuie consolidate contactele cu Agenția pentru Drepturile Fundamentale.

3.13.5   Raportul anual reprezintă un instrument util de evaluare a progresului politicii. El ar trebui să fie ușor accesibil. CESE încurajează Comisia și ADF să profite de ocazie pentru a implica societatea civilă în elaborarea raportului, și să își manifeste disponibilitatea pentru analize independente referitoare la protejarea drepturilor fundamentale la nivelul UE și dincolo de granițele acesteia. În calitatea sa de reprezentant al societății civile organizate, Comitetul este pregătit să faciliteze acest proces și să contribuie la analiza anuală. Raportul anual trebuie să analizeze situațiile care, din diferite motive, nu fac obiectul unor petiții sau al unor acțiuni în instanță. Astfel, raportul ar trebui să întâmpine favorabil (și să se bazeze pe) contribuțiile diverselor organizații active în domeniul drepturilor fundamentale.

3.13.6   Deși CESE recunoaște importanța raportului anual, este de părere că în primul raport de acest gen nu se pune un accent constant pe toate drepturile fundamentale cuprinse în cartă. În capitolul referitor la cele mai importante evoluții, raportul abordează un număr de domenii-cheie, dar criteriile de selecție ale acestora sunt neclare. Această abordare selectivă nu ajută la identificarea lacunelor în implementare și, fapt chiar mai îngrijorător, poate da de înțeles că anumitor drepturi fundamentale li se acordă mai multă atenție decât altora.

---

(1)  Avizul CESE pe tema „Relațiile transatlantice și promovarea internațională a modelului social european”, JO C 51/20, 17.2.2011.

(2)  COM(2011) 160 final, adoptată la 30.3.2011.

(3)  Avizul CESE privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație, JO C 128, 18.5.2010, p. 29, pct. 4.2.3.

(4)  Avizul CESE „Către o Cartă UE a drepturilor fundamentale”, JO C 367, 20.12.2000, p. 26, pct. 3.1.3.

(5)  Avizul CESE privind consolidarea coeziunii și coordonării UE în domeniul social (încă nepublicat în JO).

(6)  Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 4.2.4.2.

(7)  Avizul CESE privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație, JO C 128, 18.5.2010, p. 29, pct. 4.3.4.

(8)  Avizul CESE privind politica UE de combatere a terorismului (JO C 218 din 23.7.2011, p. 91) – SOC/388, punctele 4.5.1 și 4.5.2.

(9)  Avizul CESE „Către o Cartă UE a drepturilor fundamentale”, JO C 367, 20.12.2000, p. 26, pct. 3.1.1, Avizul CESE privind Agenția pentru Drepturi Fundamentale, JO C 88, 11.4.2006, p. 37, pct. 2.1 și Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 3.5.

(10)  Avizul CESE „Către o Cartă UE a drepturilor fundamentale”, JO C 367, 20.12.2000, p. 26, pct. 3.1.3.

(11)  Avizul CESE privind drepturile sociale fundamentale comunitare, JO C 126, 23.5.1989, p. 4.

(12)  Considerentul 5 din TUE și articolul 151 alineatul (1) din TFUE.

(13)  Avizul CESE privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație, JO C 128, 18.5.2010, p. 29, pct. 4.3.4.

(14)  Avizele CESE privind „Agenda socială”, JO C 182, 4.8.2009, p. 65, și „Dimensiunea socială a pieței interne”, JO C 44, 11.2.2011, p. 90.

(15)  Avizul CESE privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație, JO C 128, 18.5.2010, p. 29.

(16)  Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 4.1.9.

(17)  Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 3.5.

(18)  Avizul CESE pe tema Creșterea nivelului de alfabetizare digitală, a competențelor digitale și a e incluziunii, JO C 318, 29.10.2011, p. 9, pct. 7.

(19)  Avizul CESE privind valoarea adăugată a unui regim european comun de azil, JO C 44, 11.2.2011, p. 17, pct. 4.19.

(20)  Avizul CESE privind standardele minime cu privire la procedurile din statele membre de acordare și retragere a protecției internaționale, JO C 18, 19.1.2011, p. 85, pct. 4.2.1.9.

(21)  Rezoluția Parlamentului European din 15 decembrie 2010 și concluziile Consiliului European din 24 și 25 februarie 2011.

(22)  Avizul CESE „Către o Cartă UE a drepturilor fundamentale”, JO C 367, 20.12.2000, p. 26, pct. 3.1.4. și 3.3.3.

(23)  Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 1.4 și Avizul CESE privind respectarea drepturilor fundamentale în legislația și politicile europene în materie de imigrație, JO C 128, 18.5.2010, p. 29, pct. 2.15.

(24)  Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 3.7 și Avizul CESE privind Agenția pentru Drepturi Fundamentale, JO C 88, 11.4.2006, p. 37.

(25)  Avizul CESE privind instrumentul european pentru democrație și drepturile omului (IEDDO) (aviz din proprie inițiativă), pct. 1.1 și 1.2.

(26)  Hotărârea Curții (Marea Cameră), 1 martie 2011 - Cauza C-236/09 - Association belge des Consommateurs Test-Achats ASBL (luarea n considerare a criteriului sexului ca factor de evaluare a riscurilor în materie de asigurări).

(27)  Hotărârea Curții (Marea Cameră), 9 noiembrie 2010 - Cauzele C-92/09 și C-93/09 - Volker und Markus Schecke (prelucrarea datelor cu caracter personal sub aspectul publicării informațiilor referitoare la beneficiarii ajutoarelor agricole).

(28)  Hotărârea Curții (Camera întâi), 28 April 2011 - Cauza C-61/11 PPU - El Dridi (legislația „care prevede aplicarea unei pedepse cu închisoarea unui resortisant al unei țări terțe aflat în situație de ședere ilegală pentru simplul motiv că, încălcând un ordin de a părăsi teritoriul acestui stat într-un termen determinat, acesta rămâne pe teritoriul respectiv făr motive justificate”).

(29)  Avizul CESE „Către o Cartă UE a drepturilor fundamentale”, JO C 367, 20.12.2000, p. 26, pct. 3.4 și Avizul CESE pe tema „Un spațiu de libertate, securitate și justiție în serviciul cetățenilor”, JO C 128, 18.5.2010, p. 80, pct. 4.3.

---