21.5.2016   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 132/99

(1)

Măsurile luate de Uniune în sectorul transportului maritim ar trebui să urmărească îmbunătățirea siguranței maritime, protejarea mediului marin și facilitarea traficului maritim internațional.

(2)

Comitetul de facilitare al OMI (FAL), reunit cu ocazia celei de a 39-a sesiuni, a aprobat modificările aduse Convenției din 1965 privind facilitarea traficului maritim internațional (Convenția FAL). Se preconizează că aceste modificări vor fi adoptate cu ocazia celei de a 40-a sesiuni a FAL din luna aprilie 2016.

(3)

Comitetul pentru protecția mediului marin (MEPC) al OMI, reunit în cadrul celei de a 68-a sesiuni (MEPC 68), a convenit că au fost primite suficiente notificări în temeiul regulii 13 din anexa IV la Convenția internațională pentru prevenirea poluării de către nave (anexa IV la Convenția MARPOL) pentru ca o parte a Mării Baltice să fie desemnată zonă specială. În consecință, ar putea fi stabilite, pentru zona specială în cauză, date efective de la care respectiva desemnare prevăzută în regula 11.3 din anexa IV la Convenția MARPOL să producă efecte. MEPC 68 a concluzionat că este nevoie de modificări ale regulilor 1 și 11 din anexa IV la Convenția MARPOL pentru ca desemnarea părții respective ca zonă specială să producă efecte și că, în acest sens, ar trebui propuse modificări la anexa IV la Convenția MARPOL. Se preconizează că aceste modificări vor fi adoptate în cadrul celei de a 69-a sesiuni a MEPC din luna aprilie 2016.

(4)

Comitetul pentru siguranță maritimă (MSC) al OMI, reunit în cadrul celei de a 95-a sesiuni, a aprobat modificările regulilor II-2/13 și II-2/18 din Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare (SOLAS), ale Codului internațional de sisteme de rezistență la incendiu (Codul FSS), precum și ale Codului privind programul de inspecții intensificate din 2011 (Codul ESP din 2011). Se preconizează că aceste modificări vor fi adoptate în cadrul celei de a 96-a sesiuni a MSC din luna mai 2016.

(5)

Revizuirea generală a Convenției FAL modernizează dispozițiile acesteia, luând în considerare evoluțiile din domeniul transmiterii de informații și de date prin mijloace electronice și prin conceptul interfeței unice. Aceasta introduce, în special, măsuri relevante pentru Uniune referitoare la introducerea numerelor de viză pe listele pasagerilor, dar nu și pe listele echipajului, precum și dreptul autorităților de a introduce obligativitatea depunerii formularelor în format electronic. Articolele 5 și 7 din Directiva 2010/65/UE a Parlamentului European și a Consiliului (1) prevăd că formalitățile de raportare pentru nave la sosirea în porturile statelor membre și la plecarea din acestea se acceptă, începând cu 1 iunie 2015, exclusiv în format electronic printr-o interfață unică și că statele membre acceptă, până la data respectivă, formularele FAL în format de hârtie în vederea îndeplinirii formalităților de raportare. Directiva 2010/65/UE prevede, de asemenea, că informațiile solicitate în conformitate cu un act legislativ al Uniunii trebuie furnizate în format electronic începând cu 1 iunie 2015. Cerința de a include un număr de viză, dacă este cazul, pe listele echipajului și ale pasagerilor este prevăzută în anexa VI punctul 3.1.2 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului (2).

(6)

Articolul VIII din Convenția FAL impune părților contractante la Convenția FAL care consideră că este imposibil să se conformeze oricărui standard din Convenția FAL sau care apreciază, din motive speciale, ca fiind necesară adoptarea unor cerințe documentare și proceduri ce diferă de cele prevăzute de acel standard să notifice secretarului general diferențele în cauză. Unele cerințe prevăzute în Directiva 2010/65/UE și în Regulamentul (CE) nr. 562/2006 impun obligații mai stricte decât normele relevante prevăzute în Convenția FAL și, prin urmare, reprezintă o diferență în sensul articolului VIII din convenția respectivă, diferență care trebuie notificată.

(7)

Modificările aduse anexei IV la Convenția MARPOL sunt menite să asigure cadrul juridic pentru implementarea acordului de către MEPC 68, potrivit căruia au fost primite suficiente notificări cu privire la disponibilitatea instalațiilor portuare de preluare pentru a permite prevederilor privind zona specială a Mării Baltice să intre în vigoare și, prin urmare, ar putea fi stabilite datele efective ale desemnării părții Mării Baltice ca zonă specială, în conformitate cu notificările respective. Articolul 4 din Directiva 2000/59/CE a Parlamentului European și a Consiliului (3) prevede disponibilitatea instalațiilor portuare de preluare, aspect la care se referă și regula 12bis a Rezoluției MEPC.200(62) a OMI, în scopul reducerii deversării în mare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură, în special a deversărilor ilegale, provenite de la navele care utilizează porturi din Uniune.

(8)

Modificările regulii II-2/13 din Convenția SOLAS vor stabili cerințele pentru evaluarea rutelor de evacuare printr-o analiză privind evacuarea în cadrul procesului de proiectare, care urmează să fie aplicate noilor nave de pasageri ro-ro și altor nave de pasageri care transportă peste 36 de pasageri. Directiva 2009/45/CE a Parlamentului European și a Consiliului (4) se aplică navelor de pasageri și ambarcațiunilor de mare viteză pentru pasageri angajate în curse interne. Articolul 6 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din directiva respectivă prevede că navele noi de pasageri din clasa A urmează să respecte integral cerințele Convenției SOLAS din 1974, cu modificările ulterioare. Mai mult, Directiva 2009/45/CE stabilește norme detaliate cu privire la rutele de evacuare ale navelor de pasageri ro-ro pentru navele din clasele B, C și D, astfel cum se prevede în anexa I capitolul II partea B punctul 6-1.

(9)

Modificările regulii II-2/18 din Convenția SOLAS privind zonele de aterizare cu elicoptere pe noile nave de pasageri ro-ro vor prevedea obligativitatea dispozițiilor din Circulara MSC.1/Circ.1431 a OMI din 31 mai 2012 privind Orientările pentru aprobarea mijloacelor de stingere a incendiilor cu spumă pentru dotarea elicopterelor. Regula 18 partea B capitolul II-2 din anexa I la Directiva 2009/45/CE prevede că navele dotate cu punți de aterizare pentru elicoptere urmează să respecte cerințele regulii din Convenția SOLAS conform revizuirii din 1 ianuarie 2003, care, în prezent, se așteaptă să fie modificate.

(10)

Capitolul 8 revizuit al Codului FSS va prevedea acordarea unei atenții speciale specificației privind calitatea apei furnizate de producătorul sistemului pentru a preveni coroziunea și blocarea interne ale aspersoarelor. Articolul 6 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Directiva 2009/45/CE prevede că navele noi de pasageri din clasa A trebuie să respecte integral cerințele Convenției SOLAS din 1974, cu modificările ulterioare, inclusiv Codul FSS devenit obligatoriu în temeiul Convenției SOLAS prin Rezoluția MSC.99(73) a OMI. În plus, Directiva 2009/45/CE stabilește norme detaliate cu privire la stingerea incendiilor pentru navele din clasele B, C și D, astfel cum prevede anexa I capitolul II-2 partea A punctele 4.5 și 4.8.

(11)

Noul capitol 17 din Codul FSS va descrie în detaliu specificațiile privind mijloacele de stingere a incendiilor cu spumă pentru protecția amenajărilor destinate elicopterelor, astfel cum prevede capitolul II-2 din Convenția SOLAS. Articolul 6 alineatul (2) litera (a) punctul (i) din Directiva 2009/45/CE prevede că navele noi de pasageri din clasa A trebuie să respecte integral cerințele Convenției SOLAS din 1974, cu modificările ulterioare, inclusiv Codul FSS devenit obligatoriu în temeiul Convenției SOLAS prin Rezoluția MSC.99(73) a OMI. Mai mult, Directiva 2009/45/CE stabilește norme detaliate cu privire la cerințele speciale pentru amenajările destinate elicopterelor pentru navele din clasele B, C și D, astfel cum se prevede în anexa I capitolul II partea B punctul 18.

(12)

În măsura în care modificările aduse regulii II-2/13 din Convenția SOLAS, regulii II-2/18 din Convenția SOLAS, capitolului 8 din Codul FSS și noului capitol 17 din Codul FSS pot afecta dispozițiile Directivei 2009/45/CE privind navele de pasageri și ambarcațiunile de pasageri de mare viteză angajate în curse interne, respectivele modificări intră în sfera competenței exclusive a Uniunii.

(13)

Modificările Codului ESP din 2011 sunt menite să armonizeze utilizarea termenilor privind organizațiile recunoscute. Conform articolelor 5 și 6 din Regulamentul (UE) nr. 530/2012 al Parlamentului European și al Consiliului (5), aplicarea Schemei de evaluare a stării navei (CAS) a OMI este obligatorie pentru petrolierele cu cocă simplă mai vechi de 15 ani. Programul de inspecții intensificate efectuate cu ocazia inspecțiilor la vrachiere și petroliere sau programul de inspecții intensificate (ESP) specifică modul în care trebuie realizată această evaluare intensificată. Deoarece CAS utilizează ESP ca instrument pentru a-și atinge scopul, orice modificare a inspecțiilor ESP va fi aplicabilă automat prin Regulamentul (UE) nr. 530/2012.

(14)

Uniunea nu este nici membră a OMI, nici parte contractantă la convențiile și codurile relevante. Prin urmare, este necesară autorizarea statelor membre de către Consiliu să exprime poziția Uniunii și să își exprime acordul în sensul respectării respectivelor modificări, în măsura în care acestea intră în sfera competenței exclusive a Uniunii,

—

regulii II-2/13 din Convenția SOLAS, astfel cum sunt prevăzute în anexa 14 la documentul MSC 95/22/add.2 al OMI;

—

regulii II-2/18 din Convenția SOLAS, astfel cum sunt prevăzute în anexa 2 la documentul SSE 2/20 al OMI;

—

capitolului 8 din Codul FSS, astfel cum sunt prevăzute în anexa 18 punctul 1 din documentul 95/22/add.2 al OMI;

—

capitolului 17 din Codul FSS, astfel cum sunt prevăzute în anexa 18 punctul 2 din documentul 95/22/add.2 al OMI;

—

Codului ESP din 2011, astfel cum sunt prevăzute în anexa 15 din documentul 95/22/add.2 al OMI.