11.5.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 124/1

(1)

Prin Regulamentul (CE) nr. 435/2004 (2), Consiliul a impus, în urma unei anchete antidumping, instituirea unei taxe antidumping definitive asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC” sau „țara în cauză”) și din Indonezia (denumită în continuare „ancheta inițială”). Ca urmare a unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Consiliul, prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 (3), a impus o taxă antidumping definitivă pentru o perioadă suplimentară de cinci ani. Măsurile au fost stabilite în funcție de nivelul de dumping și au constat în taxe antidumping specifice. Nivelul taxei fixe pentru RPC se încadrează între 0 și 0,11 EUR/kg pentru producătorii chinezi desemnați individual, nivelul taxei reziduale aplicabile importurilor de la alți producători ridicându-se la 0,26 EUR/kg (denumite în continuare „taxele actuale”).

(2)

S-a înaintat o cerere de reexaminare intermediară parțială (denumită în continuare „prezenta reexaminare”), în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, de către Productos Aditivos S.A., singurul producător-exportator din Uniune de ciclamat de sodiu și reclamantul în cadrul anchetei inițiale (denumit în continuare „reclamantul”). Cererea a fost limitată la dumping și la Golden Time Enterprise (Shenzhen) Co., Ltd. (denumită în continuare „GT Enterprise” sau „societatea în cauză”), membru al grupului Rainbow Rich (denumit în continuare „grupul de societăți în cauză” sau „grupul Rainbow” sau „Rainbow”), care a fost, de asemenea, unul dintre producătorii chinezi identificați nominal în cadrul anchetei inițiale. Taxa antidumping aplicabilă importurilor de produse fabricate de GT Enterprise este de 0,11 EUR/kg, iar taxa aplicabilă importurilor de la alte societăți de producție din cadrul grupului de societăți în cauză este de 0,26 EUR/kg (adică nivelului taxei reziduale).

(3)

Reclamantul a furnizat elemente de probă prima facie care indică faptul că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul.

(4)

În urma consultării comitetului consultativ și după ce a constatat că există suficiente elemente de probă prima facie care să justifice deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, Comisia a anunțat, printr-un aviz de deschidere publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (4) la 17 februarie 2011, deschiderea unei reexaminări intermediare parțiale, în conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, limitată la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise.

(5)

Produsul care face obiectul reexaminării este ciclamatul de sodiu, originar din Republica Populară Chineză, încadrată în prezent la codul NC ex 2929 90 00 (denumit în continuare „produsul în cauză”).

(6)

Ca și anchetele anterioare, prezenta ancheta a demonstrat că produsul în cauză fabricat în RPC și vândut în Uniune prezintă aceleași caracteristici fizice și chimice și este destinat acelorași utilizări ca produsul fabricat și vândut pe piața internă din Indonezia, care a servit drept țară analoagă în cadrul prezentei reexaminări. Prin urmare, s-a concluzionat că produsele vândute pe piața internă din Indonezia și vândute de către grupul de societăți în cauză pe piața Uniunii sunt produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(7)

Comisia a informat în mod oficial reclamantul, societatea în cauză și reprezentanții țării în cauză cu privire la deschiderea actualei reexaminări. Comisia i-a informat, de asemenea, pe producătorii din Indonezia în legătură cu deschiderea procedurilor, Indonezia fiind considerată o posibilă țară analoagă.

(8)

Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere în termenul-limită stabilit în avizul de deschidere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat aceasta și care au demonstrat că există motive speciale care să justifice audierea.

(9)

Pentru a obține informațiile pe care le consideră necesare pentru ancheta sa, Comisia a trimis un chestionar societății în cauză și a primit răspuns în termenul limită stabilit în acest scop din partea a cinci societăți din cadrul grupului Rainbow. [Deoarece grupul Rainbow este format în prezent din două societăți de producție (una dintre ele fiind GT Enterprise), o societate de aprovizionare cu materii prime, o societate care avea legătură în trecut cu produsul în cauză, dar în prezent inactivă, și un comerciant din Hong Kong, reexaminarea a cuprins activitățile întregului grup.] De asemenea, Comisia a trimis chestionare producătorilor din Indonezia. Un producător indonezian și-a manifestat disponibilitatea de a furniza informații în cadrul actualei reexaminări și a furnizat un răspuns parțial la chestionar.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a analiza oportunitatea acordării tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață și a tratamentului individual, precum și pentru determinarea dumpingului. Comisia a efectuat vizite de verificare la sediile următorilor membri ai grupului de societăți în cauză:

(11)

Ancheta privind dumpingul s-a referit la perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2010 și 31 decembrie 2010 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(12)

În cazul anchetelor antidumping privind importurile originare din Republica Populară Chineză, valoarea normală se determină în conformitate cu articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază pentru acei producători despre care s-a constatat că îndeplinesc criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din respectivul regulament. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, criteriile enumerate la articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază pe care societățile solicitante trebuie să le îndeplinească sunt prezentate în rezumat în cele ce urmează:

(13)

Grupul de societăți în cauză a solicitat TEP, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și a trimis formulare de cerere pentru patru producători, cu sediul în Republica Populară Chineză. Comisia a căutat și a verificat la sediul societăților toate informațiile considerate necesare, prezentate în cererile societăților.

(14)

Reexaminarea actuală a arătat că situația societății în cauză s-a schimbat de la ancheta inițială. S-a constatat că GT Enterprise nu mai îndeplinește toate criteriile pentru acordarea TEP. În plus, în comparație cu ancheta inițială, grupul Rainbow s-a mărit și a fost restructurat. Celelalte societăți din cadrul grupului care au transmis formulare de solicitare nu au putut demonstra că îndeplinesc toate criteriile pentru acordarea TEP.

(15)

Cu privire la criteriul 1 privind deciziile comerciale și intervenția statului, s-a constatat că guvernul local are autoritatea de a interveni în angajarea și concedierea personalului la o societate în cadrul grupului. În plus, administrația locală este un acționar important la societatea care produce materii prime. Au fost identificate indicii ale unei intervenții semnificative din partea statului în aprovizionarea cu materii prime a societății (electricitate și apă) și de către societate a societăților sale afiliate, în costurile cu forța de muncă și în operațiunile și deciziile acestei societăți. De exemplu, statul, în calitatea sa de acționar, a externalizat personal în beneficiul producătorului de materii prime în condiții pe care societatea nu le-a putut specifica. În plus, societatea a generat în mod continuu pierderi din cauza vânzării de materii prime la prețuri anormal de mici către societățile sale afiliate și fără nicio altă compensare, de exemplu, sub forma distribuirii profitului. Prin acumularea acestor pierderi, producătorul de materii prime deținut de stat a influențat deciziile societăților afiliate în ceea ce privește achiziționarea de materii prime în vederea producerii de ciclamat de sodiu. În sfârșit, au putut fi detectate interferențe și acțiuni de influențare ale unei agenții a guvernului local în finanțarea și deciziile de investiții ale unei alte societăți din cadrul grupului.

(16)

În ceea ce privește criteriul 2 privind contabilitatea, ancheta a arătat că documentele contabile ale tuturor membrilor grupului de societăți în cauză nu erau în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, constatându-se o serie de deficiențe și erori contabile importante care nu au fost raportate către auditori.

(17)

În ceea ce privește criteriul 3, s-a constatat faptul că distorsiunile au fost preluate de la sistemul de economie planificată, prin furnizarea de investiții gratuite în infrastructură pentru una din societățile grupului. Aceeași societate a beneficiat de condiții favorabile de închiriere pentru terenul pe care îl utilizează. Celelalte societăți din grup nu au putut demonstra că aceștia și-au dobândit drepturile de utilizare a terenurilor în schimbul unei sume și/sau că această sumă a reflectat o valoare de piață. În cele din urmă o societate nu a fost în măsură să demonstreze că transferarea către ea a unor active s-a efectuat în schimbul unor sume de bani sau a altor valori la prețuri care să reflecte valorile de piață.

(18)

În cele din urmă, în ceea ce privește criteriile 4 și 5, s-a constatat că societățile au îndeplinit criteriile, deoarece se supuneau legilor privind falimentul și proprietatea, ceea ce garanta securitatea juridică și stabilitatea. Schimbul valutar a fost efectuat la cursul oficial publicat de banca Chinei sau la un curs determinat de acesta.

(19)

Grupul de societăți în cauză și reclamantul au avut posibilitatea de a-și prezenta observațiile cu privire la constatările anterioare. Reclamantul nu a avut observații, dar grupul de societăți în cauză a obiectat în legătură cu mai multe aspecte. Unele dintre aceste observații au fost reiterate după divulgarea finală a faptelor și considerațiilor pe baza cărora s-a propus impunerea măsurilor definitive. Cele mai importante observații primite sunt descrise în considerentele de mai jos.

(20)

Inițial, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a impus ilegal obligația de recalificare pentru TEP, deoarece grupului i-a fost acordat TEP în cadrul anchetei inițiale, iar reexaminarea efectuată în perspectiva expirării și, prin urmare, obligația legală de a aplica aceeași metodologie de reexaminare ca în ancheta inițială a fost încălcată. Grupul a susținut că Comisia nu a demonstrat că circumstanțele acestei societăți s-au modificat într-un mod care ar justifica o metodă diferită de cea utilizată în ancheta inițială. Potrivit afirmațiilor reclamantului, mai multe din problemele identificate de Comisie existau deja la momentul anchetei inițiale și, prin urmare, noile constatări ale Comisiei nu se referă la condiții noi, ci sunt doar o interpretare diferită a acelorași circumstanțe.

(21)

Ar trebui să se remarce faptul că, în mod contrar declarației solicitantului, aceeași metodă a fost aplicată atât în ancheta inițială, cât și în reexaminarea actuală, în timp ce s-a ținut seama în mod corespunzător de faptul că anumite circumstanțe s-au modificat de la ancheta inițială. Chiar dacă argumentația reclamantului ar fi corectă în legătură cu anumite fapte care au fost, într-adevăr, identice, atât în cadrul anchetei inițiale, cât și în timpul anchetelor actuale, și anume în ceea ce privește acordul privind dreptul de folosire a terenului de către GT Enterprise, pot fi menționate următoarele. Actuala reexaminare a stabilit alte elemente suplimentare care - deși existau deja în cursul anchetei inițiale - nu au fost prezentate în acel moment de către GT Enterprise, de exemplu, autoritatea administrației locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său. În cele din urmă, circumstanțele în care se afla societatea s-au schimbat, de asemenea, de la ancheta inițială în ceea ce privește criteriul 2. Aceasta deoarece s-a stabilit în prezenta reexaminare că, pe parcursul PAR, GT Enterprise nu a avut un set clar de registre contabile care să fie auditate de către un auditor independent, în conformitate cu standardele de contabilitate internaționale și aplicate în toate situațiile.

(22)

Solicitantul a explicat ulterior că, în opinia sa, a comunicat posibilitatea autorității publice locale de a aproba angajarea și concedierea personalului său, oferind în ancheta inițială același statut al societății ca și în actuala reexaminare. Cu toate acestea, traducerea acestui document furnizată de către solicitant atât în ancheta inițială, cât și în ancheta actuală a fost incompletă, deoarece nu divulga abilitările acordate de statutul societății administrației locale.

(23)

Grupul Rainbow a adăugat că regimul TEP a fost introdus pentru țările cu o economie în tranziție, și anume de la precedentul sistem de economie planificată spre o economie de piață. Prin urmare, ar fi ilogic să se ceară unei companii care anterior se calificase pentru TEP să prezinte încă o dată dovezi suficiente privind calificarea sa pentru acordarea TEP în cadrul unei reexaminări intermediare. În acest sens, ar trebui menționat că nu există nici o dispoziție din regulamentul de bază, care ar susține o asemenea interpretare și care să împiedice aplicarea articolului 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază în reexaminări deschise în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(24)

Grupul Rainbow a invocat, de asemenea, în legătură cu cerințele procedurale de la articolul 2 alineatul (7) litera (c), că decizia privind acordarea sau neacordarea TEP se ia în termen de trei luni de la deschiderea anchetei. Grupul Rainbow însuși recunoaște că acest termen reprezintă în sine un motiv insuficient pentru a contesta rezultatele anchetei, dar a subliniat faptul că serviciile Comisiei aveau deja toate informațiile necesare pentru calcularea marjei de dumping la dispoziția lor când au fost divulgate constatările privind TEP. În argumentația sa, grupul Rainbow ignoră totuși faptul că, deși Comisia, pentru creșterea eficienței administrative, a solicitat și a verificat toate informațiile necesare de la grupul de societăți în cauză în același timp, ea nu a dispus de informații privind țara analoagă care ar fi făcut posibilă determinarea marjei de dumping în cazul respingerii TEP. Într-adevăr, informațiile privind valoarea normală din țara analoagă au fost puse la dispoziția Comisiei ulterior comunicării constatărilor referitoare la TEP către grupul Rainbow. Prin urmare, momentul determinării TEP nu a putut avea niciun impact asupra conținutului acestuia. Pe baza concluziilor de mai sus, cererea a fost respinsă, ca fiind nefondată.

(25)

În ceea ce privește criteriul 1, s-a prezentat observația generală că, teoretic, posibilitatea în sine ca statul să își exercite controlul sau influența nu înseamnă în mod automat că există o intervenție semnificativă a statului în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (c). Grupul Rainbow a citat în mod repetat o decizie a Tribunalului (5) pentru a susține că exercitarea controlului de către stat nu este sinonimă cu o intervenție efectivă și semnificativă din partea statului, deoarece acest lucru ar „duce la excluderea, în principiu, a societăților de stat de la acordarea statutului de economie de piață, indiferent de contextul real faptic, juridic și economic în care acestea funcționează”. Grupul Rainbow susține, de asemenea, că aceasta ar însemna o sarcină de furnizare de dovezi excesivă pentru solicitanții TEP în cazul în care aceștia ar trebui să demonstreze că nu există nicio posibilitate ca statul să intervină în deciziile comerciale. În plus, grupul Rainbow susține că, în urma acțiunilor statului, deciziile societății ar trebui să devină incompatibile cu criteriile de piață și, prin urmare, neconforme cu criteriul 1.

(26)

Contrar afirmațiilor de mai sus ale grupului Rainbow, ancheta actuală a stabilit intervenții specifice și semnificative din partea statului în operațiunile mai multor societăți din cadrul grupului. În cazul societății din cadrul grupului în care angajările și concedierile de personal erau supuse aprobării administrației locale, însuși regulamentul intern de funcționare al societății, adică statutul său, acordă în mod clar statului autoritatea de a interveni în deciziile sale comerciale. În cazul unei alte societăți din cadrul grupului, s-a dovedit că statul, în calitate de asociat, a avut o influență în cadrul societății într-o manieră incompatibilă cu condițiile de piață. În primul rând, statul partener a avut cea mai mare cotă de participare la capitalul societății, fără ca acest fapt să se reflecte în cota din societate pe care acesta o deține. În al doilea rând, operațiunile societății au provocat întotdeauna pierderi ceea ce a fost în mare parte în detrimentul statului partener, având în vedere capitalul investit. În al treilea rând, statul partener însuși a suportat pierderi continue, deoarece a furnizat utilități, precum apă și electricitate, societății din cadrul grupului la prețuri inferioare prețului pieței și fără a i se plăti în mod corespunzător.

(27)

În ceea ce privește concluzia privind intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții ale unui alt membru al grupului de societăți în cauză, s-a susținut că faptele constatate de către Comisie în legătură cu un împrumut și condițiile acestuia au fost incorecte. Cu toate acestea, Comisia deține elemente de probă colectate în cursul verificării, arătând că societatea era însărcinată de o agenție a administrației locale să contracteze un împrumut care nu era legat de operațiunile sale comerciale. Societatea a invocat faptul că deciziile de finanțare au fost adoptate ca o favoare făcută acestei agenții a administrației publice și nu ca o obligație, iar tranzacția în cauză a fost fără risc suplimentar pentru societate, deoarece ar fi avut posibilitatea de a solicita despăgubiri prin neplata facturilor utilităților emise către societate de către agenție. Elementele de probă colectate de Comisie arată că dreptul societății de folosire a terenului este indirect utilizat ca garanție în cadrul tranzacției financiare relevante; prin urmare, societatea își asumă riscuri semnificative. Dreptul de folosire a terenului a fost obținut prin aceeași agenție căreia societatea afirmă că i-ar fi făcut numai o favoare. Afirmația că prin neplata utilităților ar fi fost posibilă o compensație demonstrează o lipsă de înțelegere fundamentală a standardelor contabile de bază (compensare) și contrazice o altă afirmație a societății, potrivit căreia influența asupra operațiunilor financiare ca atare, nu reprezintă o influență asupra „deciziilor societăților privind prețurile, costurile și inputurile”, în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c). Mai mult, deciziile de investiții sunt în mod clar și semnificativ influențate de către agenția guvernamentală, deoarece există cerințe specifice pentru această societate în acordul de folosire a terenului în ceea ce privește investițiile care să fie efectuate, iar cerințele respective depășesc domeniul legislației locale privind zonarea, contrar celor sugerate de către societate. Prin urmare, afirmația că intervenția statului în deciziile de finanțare și de investiții nu constituie o influență în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (c) este respinsă.

(28)

În ceea ce privește grupul de societăți care produce una din materiile prime utilizate în producția de ciclamat de sodiu, s-a afirmat că orice neajunsuri cu privire la situația financiară și decizională a societății ar avea un impact foarte limitat, deoarece materiile prime produse de această societate reprezintă doar aproximativ 10 % din costul de producție al ciclamatului de sodiu. Deoarece Comisia a fost în măsură să calculeze diferența între prețul de vânzare profitabil și prețul de vânzare real al materiei prime, societatea indică faptul că ar fi mai adecvat să se ajusteze costurile materiilor prime la prețuri scăzute, mai degrabă decât să se respingă TEP. Totuși, obiectivul evaluării cu privire la TEP este stabilirea reflectării de către inputuri a valorilor pieței, precum și a faptului că deciziile comerciale sunt luate ca reacție la semnalele pieței. Trebuie notat faptul că articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că costurile principalelor inputuri reflectă în mod substanțial valoarea de piață pentru îndeplinirea condițiilor pentru TEP fără a face trimitere la posibilitatea de adaptare a costurilor denaturate ale principalelor inputuri. Prin urmare, această cerere trebuie să fie respinsă.

(29)

Afirmația societății cu privire la prețurile anormal de mici plătite pentru apă și energie electrică, precum și costul mic forței de muncă – prin care ea a susținut că acestea nu sunt inputuri principale, reprezentând în total numai aproximativ 14 % din costul total de producție a materiei prime – a trebuit să fie respinsă, având în vedere că acestea sunt considerate, atât individual, cât și în mod cumulativ, un factor de cost destul de semnificativ pentru a avea un impact asupra costurilor totale ale societății. În cazul costului forței de muncă se observă, de asemenea, faptul că nu a fost posibil să se verifice integral aceste elemente, deoarece societatea nu a fost în măsură să ofere contracte sau alte documente. Prin urmare, nu a putut fi stabilit dacă aceste costuri reflectau valorile pieței.

(30)

Cu privire la criteriul 2, s-a afirmat că Comisia a ignorat principiul de materialitate în temeiul căruia omisiunile sau înregistrările eronate ale elementelor sunt semnificative numai în cazul în care acestea ar putea să influențeze deciziile economice luate de utilizatori pe baza situațiilor financiare și că acest tip de deficiențe nesemnificative nu ar trebui să fie raportate nici de auditor.

(31)

Contrar afirmației grupului, au existat deficiențe grave în contabilitatea societăților în ceea ce privește principiile contabile fundamentale (a se vedea, pentru mai multe detalii, următorul considerent). În al doilea rând, obiectivul de a avea un set clar de evidențe contabile în scopul acordării TEP nu este destinat unui un utilizator care ia decizii economice, ci pentru a asigura furnizarea de către situațiile financiare a unei imagini reale și fidele a veniturilor, cheltuielilor etc. Obiectivul anchetei TEP este de a stabili dacă evidențele contabile sunt întocmite și auditate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate.

(32)

Grupul Rainbow a contestat faptul că societățile sale ar fi încălcat elemente ale normelor și practicilor contabile IAS menționate în evaluarea pentru acordarea TEP, cum ar fi principiul contabilității de angajamente, principiul reprezentării fidele și principiul compensării, principiul continuității activității, clasificarea corectă a elementelor bilanțului contabil, recunoașterea pierderilor, prezența exclusivă în evidențele contabile a tranzacțiilor legate activitatea comercială, clasificarea corectă și amortizarea cheltuielilor, respectarea normelor IAS și/sau a celor GAAP din China privind recunoașterea valorii și amortizarea activelor. Din informațiile furnizate de grup în formularul de solicitare a acordării TEP au fost identificate încălcări ale normelor IAS menționate anterior și toate problemele au făcut obiectul unor verificări la sediile societăților. Argumentele prezentate de societăți cu privire la aceste aspecte în urma comunicării constatărilor referitoare la TEP nu au fost de natură să justifice o modificare a concluziei că, în ceea ce privește aceste aspecte, societățile acesta nu îndeplineau cel de-al doilea criteriu.

(33)

Cu privire la criteriul 3, grupul Rainbow afirmă că asigurarea investițiilor în infrastructură pentru una dintre societăți cu titlu gratuit, este o activitate normală care are loc și în economiile de piață pentru a atrage investiții și că impactul subvenționării asupra situației financiare a societății în cursul PAR ar fi neglijabil. Totuși, faptul că o societate poate evita plățile pentru dezvoltarea de infrastructuri și, în același timp, beneficiază de prețuri de închiriere foarte scăzute pentru același teren nu reflectă o situație normală dintr-o economie de piață. Pe de altă parte, acest avantaj a avut un impact direct asupra situației financiare a societății de producție și asupra capacității sale de a lua decizii ca reacție la semnalele pieței.

(34)

Comisia a acceptat argumentele reclamantului privind dreptul de utilizare a terenului al GT Enterprise, astfel cum se explică în considerentul 21. Cu toate acestea, argumentele prezentate în ceea ce privește dreptul de folosire a terenului de către alte societăți nu au fost de natură a răsturna constatările, societatea însăși recunoscând că, într-unul din cazuri, nu a achitat suma convenită pentru dreptul de utilizare a terenului. În cazul altui drept de utilizare a terenului, grupul Rainbow afirmă că prețurile terenului în acea regiune au crescut considerabil și, deci, este normal ca terenul să fie evaluat la un preț semnificativ mai ridicat la câțiva ani după data achiziției. Cu toate acestea, elementele de probă furnizate de societate se refereau la creșterea prețurilor pentru proprietățile rezidențiale în regiune și sunt, prin urmare, irelevante. Grupul Rainbow a afirmat în cele din urmă că abordarea Comisiei de a solicita dovezi concludente că o societate a plătit un preț care reflectă valoarea de piață, impune o sarcină de furnizare a dovezilor excesivă. Totuși, articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază prevede, în mod explicit, că o cerere de acordare a tratamentului de societate care funcționează conform principiilor economiei de piață trebuie să „conțină probe suficiente că producătorul își desfășoară activitatea în condițiile unei economii de piață”. Prin urmare, argumentul a trebuit să fie respins.

(35)

Grupul Rainbow contestă constatarea privind activele transferate către o societate fără plată în bani sau de alt tip la prețuri care reflectă valorile de piață, pe baza faptului că această societate a încetat producția în cursul PAR. Într-adevăr societatea și-a încetat producția. Totuși, societatea continua să își vândă produsele fabricate anterior pe piața internă. Astfel, o evaluare a TEP a trebuit să fie efectuată pentru această societate, precum și pentru a se asigura că nu au existat distorsiuni semnificative moștenite de la sistemul anterior de economie planificată, care ar putea afecta prețurile.

(36)

Se consideră, prin urmare, că GT Enterprise nu a îndeplinit primul și al doilea criteriu pentru acordarea TEP, Jintian industrial (Nanjing) Ltd. nu a îndeplinit criteriile doi și trei, Golden Time Chemical (Jiangsu) Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei pentru acordarea TEP, iar Nanjing Jinzhang Industrial Ltd. nu a îndeplinit criteriile unu, doi și trei. Dacă o societate afiliată asociată cu producerea și cu vânzarea produsului în cauză nu se califică pentru TEP, TEP nu poate fi acordat grupului sau societăților afiliate. Prin urmare, deoarece niciuna dintre societățile evaluate pentru TEP în mod individual nu îndeplinește criteriile relevante, se concluzionează că grupului Rainbow nu i se poate acorda TEP. În aceste condiții, după consultarea comitetului consultativ, a fost respinsă acordarea TEP pentru grupul de societăți în cauză.

(37)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, se stabilește o taxă la nivel de țară, dacă este cazul, pentru țările care intră sub incidența articolului menționat, cu excepția cazurilor în care societățile pot să demonstreze că îndeplinesc toate criteriile stabilite la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază pentru acordarea TI. Pe scurt și numai în scopul facilitării referirilor, aceste criterii sunt descrise în continuare:

(38)

Cei doi producători-exportatori din grup care au exportat ciclamat de sodiu în timpul PAR au solicitat acordarea TI. Nu a fost necesar să se facă o evaluare privind TI pentru alte societăți din grupul Rainbow, având în vedere faptul că acestea nu sunt exportatori ai produsului în cauză. Pe baza informațiilor disponibile și verificate în cursul vizitelor de verificare, s-a constatat că acești doi producători-exportatori îndeplineau cerințele prevăzute la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și, prin urmare, li s-a putut acorda TI.

(39)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii-exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să se stabilească pe baza prețului sau a valorii construite dintr-o țară terță cu economie de piață (țară analoagă).

(40)

În avizul de deschidere, Comisia și-a exprimat intenția de a utiliza Indonezia (țara analoagă în ancheta inițială) ca țară analoagă adecvată pentru stabilirea valorii normale și a invitat părțile interesate să își prezinte observațiile în această privință.

(41)

Comisia nu a primit observații cu privire la alegerea țării analoage.

(42)

Comisia a solicitat cooperarea producătorilor din Indonezia. Au fost trimise scrisori și chestionare relevante către toate societățile cunoscute. Dintre societățile contactate, un singur producător a trimis parțial informațiile necesare pentru stabilirea valorii normale și a acceptat să coopereze la anchetă. Deoarece societatea nu a putut accepta o vizită de verificare la sediile sale, Comisia a verificat dacă informațiile furnizate sunt complete și coerente. Informațiile au fost considerate suficiente și fiabile pentru determinarea valorii normale și, ori de câte ori a fost necesar, producătorul indonezian a furnizat clarificări solicitate de Comisie. Informațiile utilizate au fost comparate cu informațiile furnizate în cererea de reexaminare.

(43)

Ancheta a stabilit că Indonezia are o piață concurențială pentru produsul similar.

(44)

În continuare, ancheta a arătat că volumul de producție al producătorului indonezian cooperant constituie cu mult mai mult de 5 % din volumul exporturilor chineze ale produsului în cauză către Uniune și, prin urmare, producția era reprezentativă ca volum. În ceea ce privește calitatea, specificațiile și standardele tehnice ale produsului similar din Indonezia, nu s-au constatat diferențe generale majore prin comparație cu produsele chineze. Prin urmare, piața din Indonezia a fost considerată suficient de reprezentativă pentru determinarea valorii normale.

(45)

Se observă că, din informațiile deținute de Comisie, nu există alte facilități de producție în altă parte în lume, pe lângă producătorii cunoscuți din Spania, RPC și Indonezia.

(46)

Ținând cont de toate cele de mai sus, s-a concluzionat că Indonezia constituie o țară analoagă adecvată, în sensul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază.

(47)

În temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală a fost stabilită pe baza informațiilor primite de la producătorul din țara analoagă, după cum se arată mai jos. Se remarcă faptul că producătorul indonezian a fost examinat într-o anchetă anterioară privind importurile de ciclamat de sodiu din Indonezia (6). Datele furnizate de societate în răspunsul la chestionarul actual s-au dovedit a fi fiabile și o bază solidă pentru a stabili valoarea normală în sensul prezentei anchete. Într-adevăr, prețurile de vânzare medii, precum și costul mediu de producție au urmat o tendință similară, în conformitate cu evoluția costului mediu al materiilor prime. În plus, această tendință a putut fi confirmată de o evoluție similară a costului materiilor prime medii observată pe piața Uniunii.

(48)

S-a constatat că vânzările interne ale produsului similar, realizate de către producătorul din Indonezia, erau reprezentative în ceea ce privește volumul comparativ cu produsul în cauză exportat în Uniune de grupul de societăți în cauză din RPC.

(49)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute de către producătorul din țara analoagă pe piața internă și care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export în Uniune. S-a constatat că tipul standard de produs al producătorul indonezian era direct comparabil.

(50)

Pentru tipul de produs standard vândut de producătorul din țara analoagă societate pe piața sa internă și despre care s-a constatat a fi direct comparabil cu tipul de produs vândut la export către Uniune, s-a stabilit dacă vânzările interne erau suficient de reprezentative în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările interne de un anumit tip de ciclamat de sodiu au fost considerate suficient de reprezentative atunci când, pentru perioada de anchetă, volumul total al vânzărilor interne din tipul în cauză reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor din tipul comparabil exportate către Uniune de grupul de societăți în cauză.

(51)

S-a analizat, de asemenea, dacă vânzările interne puteau fi considerate ca fiind efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale, stabilind, pentru fiecare tip de produs standard, proporția de vânzări profitabile către clienți independenți de pe piața internă în cursul perioadei de anchetă. Dat fiind că volumul vânzărilor profitabile ale produsului similar per tip de produs a reprezentat peste 80 % din volumul total al vânzărilor pentru tipul de produs respectiv, iar prețul mediu ponderat pentru tipul de produs respectiv era egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real, calculat ca medie ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne de produs din tipul respectiv în cursul PA, indiferent dacă aceste vânzări au generat profit sau nu.

(52)

La determinarea valorii normale pentru tipul de produs care nu a fost vândut pe piața internă de către producătorul din țara analoagă, a fost utilizat prețul de vânzare mediu ponderat al tuturor vânzărilor de tip standard de produs, după ce s-a adaptat pentru diferențe prin comparare cu două tipuri de produs.

(53)

Toți producătorii-exportatori din cadrul grupului de societăți în cauză a realizat vânzări la export către Uniune prin societăți comerciale afiliate situate în afara Uniunii. Prețul de export a fost stabilit pe baza prețurilor produsului în momentul vânzării efectuate de societatea comercială afiliată pe piața Uniunii, și anume către un cumpărător independent, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, pe baza prețurilor plătite efectiv sau care urmează a fi plătite.

(54)

Valoarea normală și prețul de export au fost comparate pe bază franco fabrică. Pentru a asigura o comparație echitabilă între valoarea normală și prețul de export, s-a ținut seama în mod corespunzător, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea acestora, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Prin urmare, s-au făcut ajustări în cazul diferențelor dintre costurile de transport, asigurare, manipulare, încărcare și auxiliare, precum și în cazul costurilor de creditare, după caz și în cazul în care existau date verificate în acest sens.

(55)

Marja de dumping a fost stabilită pe baza unei comparații între o medie ponderată a valorii normale și o medie ponderată a prețurilor de export ale tuturor producătorilor exportatori, în conformitate cu articolul 2 alineatul (11) din regulamentul de bază.

(56)

Această comparație a arătat că marja de dumping, exprimată ca procent al prețului CIF la frontieră, înainte de vămuire, este de 14,2 %.

(57)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (3) din regulamentul de bază, s-a verificat dacă circumstanțele pe care s-a bazat marja de dumping actuală s-au modificat și dacă această modificare a fost de durată.

(58)

Actualele constatări se bazează pe respingerea cererii de acordare a statutului de economie de piață pentru grupul de societăți în cauză în cursul reexaminării actuale, întrucât unui membru al grupului de societăți supus anchetei inițiale (GT Enterprise) i s-a acordat TEP. Circumstanțele care au condus la o concluzie diferită se datorează în primul rând faptului că în actuala reexaminare au fost anchetate patru societăți din grup, în comparație cu ancheta inițială, când a fost anchetată numai GT Enterprise. Grupul a fost extins și reorganizat recent, cu investiții substanțiale și nu există niciun indiciu conform căruia această situație se va schimba în viitorul previzibil. În al doilea rând, în ceea ce privește GT Enterprise, s-a constatat că practica societății de a nu ține un set clar de documente contabile care să facă obiectul unui audit în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate este o practică consacrată și nimic nu indică faptul că respectiva situație se va modifica în viitor. De asemenea, statutul său care permitea influența statului a fost în vigoare pe o perioadă de timp mai îndelungată și nu au existat indicii de modificare a acestuia în viitor. În aceste condiții, se consideră că statutul de societate care nu funcționează conform principiilor economiei de piață al grupului are un caracter durabil.

(59)

În plus, în ceea ce privește prețul de export, ancheta a arătat o anumită stabilitate a politicilor de preț în cadrul grupului de societăți în cauză pe o perioadă mai lungă, având în vedere că prețul produsului în cauză facturat către Uniune și către alte țări terțe nu diferă semnificativ și a urmat aceeași tendință în perioada cuprinsă între 2007 și PAR. Această observație susține concluzia că noua marjă de dumping calculată este posibil să fie de durată.

(60)

Prin urmare, s-a considerat că ancheta a arătat că era improbabil ca structura și comportamentul economic al grupului de societăți în cauză, inclusiv circumstanțele care au dus la deschiderea prezentei reexaminări, să se schimbe în viitorul previzibil, într-un mod care să afecteze constatările prezentei reexaminări. În consecință, s-a concluzionat că circumstanțele modificate sunt de durată și că aplicarea măsurii la nivelul său actual nu mai este suficientă pentru a contrabalansa dumpingul.

(61)

Ținând seama de constatările privind dumpingul în creștere, precum și caracterul durabil al circumstanțelor modificate, se consideră că măsurile existente nu mai sunt suficiente pentru a contracara dumpingul care cauzează prejudiciul. Măsurile instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010 asupra importurilor de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză ar trebui, prin urmare, să fie modificate în ceea ce privește GT Enterprise și aceeași taxă ar trebui instituită pentru celălalt producător-exportator din cadrul grupului prin modificarea corespunzătoare a respectivului regulament.

(62)

Nu se poate stabili o marjă individuală de prejudiciu în cadrul reexaminării actuale, întrucât aceasta se limitează la examinarea dumpingului în ceea ce privește GT Enterprise și societățile sale afiliate din interiorul grupului. Prin urmare, marja de dumping stabilită în prezenta reexaminare a fost comparată cu marja de prejudiciu stabilită în ancheta inițială. Întrucât aceasta din urmă era superioară marjei de dumping constatate în prezenta reexaminare, se consideră că trebuie impusă grupului de societăți în cauză o taxă antidumping definitivă la nivelul marjei de dumping constatate în cursul prezentei reexaminări.

(63)

În ceea ce privește forma măsurii, s-a considerat că taxa antidumping modificată ar trebui să ia aceeași formă ca taxele impuse prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010. Pentru a asigura eficacitatea măsurilor și pentru a descuraja orice manipulare a prețurilor, ar trebui instituită taxa sub forma unei valori specifice pe kilogram. Ca urmare, taxa antidumping care urmează a fi instituită asupra importurilor de produs în cauză fabricat și vândut la export în Uniune de către grupul de societăți în cauză, calculată pe baza marjei de dumping astfel cum a fost stabilită în prezenta reexaminare și exprimată sub forma unei sume specifice pe kilogram, ar trebui să fie de 0,23 EUR pe kilogram.

(64)

Grupul de societăți în cauză și celelalte părți în cauză au fost informate cu privire la faptele și considerentele esențiale pe baza cărora se intenționa să se propună modificarea măsurilor antidumping în vigoare.

(65)

Grupul Rainbow a prezentat observații asupra concluziilor finale. Aceste observații se refereau în special la retragerea plângerii în ancheta în curs referitoare asupra importurilor importurile de ciclamat de sodiu originar din Republica Populară Chineză, limitate la doi producători-exportatori chinezi, Fang Da Food Additive (Shen Zhen) Limited și Fang Da Food Additive (Yang Quan) Limited (denumit în continuare „grupul Fang Da”) (denumită în continuare „procedura paralelă”) (7). Grupul Rainbow a afirmat că retragerea plângerii în procedura paralelă ar trebui, în mod logic și legal, să aibă ca rezultat, de asemenea, abrogarea măsurilor antidumping împotriva altor producători din RPC sau, cel puțin, să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow.

(66)

El solicită încetarea măsurilor antidumping instituite prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 492/2010, argumentând că, în lipsa oricărei constatări potrivit căreia importurile grupului Fang Da nu au făcut obiectul unui dumping și/sau că importurile grupului Fang Da nu produc prejudicii, principiul nediscriminării prevăzut la articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază de creează condițiile pentru încetarea măsurilor antidumping instituite. În sprijinul acestui argument, grupul Rainbow a făcut referire la regulamente anterioare ale Consiliului, în care reexaminările intermediare simultane privind importurile din anumite țări au fost încheiate fără impunerea de măsuri ca urmare a neinstituirii de măsuri în cazul anchetelor antidumping privind importurile de aceleași produse din alte țări (LAECs (8), produse laminate plate din fier sau oțel nealiat (9)). Totuși, trebuie remarcat că aceste cazuri se referă la anchete în cazul în care mai multe țări au fost în cauză, iar principiul nediscriminării a fost aplicat în raport cu importurile originare din diferite țări. În al doilea rând, în aceste cazuri, motivul pentru anularea măsurilor privind unele țări a fost că nu au fost impuse măsuri privind alte țări, deoarece Consiliul nu a adoptat propunerea în termenele legale (LAECs, produse laminate plate din fier sau oțel nealiat). Prin urmare, chiar dacă în realitate s-a constatat că este necesar să se încheie procedurile de instituire a unor măsuri antidumping în cadrul procedurilor simultane în cazurile citate, în scopul de a respecta principiul nediscriminării, acestea nu au nicio relevanță pentru reexaminarea actuală. O altă mențiune la abordarea adoptată în cazul glutamatului de monosodiu (10) se referă la cazul în care reclamantul intenționa să își retragă plângerea privind importurile din Brazilia, chiar dacă se constatase că acestea au făcut obiectul unor acțiuni de dumping. În acest caz, s-a luat în considerare posibilitatea de a nu accepta retragerea plângerii, deoarece s-a concluzionat că luarea de măsuri împotriva altor țări în absența măsurilor împotriva Braziliei ar fi fost discriminatoriu.

(67)

În plus, cele două situații sunt destul de diferite. În procedura paralelă, plângerea a fost retrasă și s-a concluzionat că încheierea nu a fost contrară interesului Uniunii. În reexaminarea actuală, cererea a fost menținută și s-a constatat că dumpingul realizat de grupul Rainbow a fost de amploare mai mare. Prin urmare, creșterea taxei pentru grupul respectiv nu constituie o discriminare.

(68)

Grupul Rainbow a solicitat, de asemenea, ca retragerea plângerii să ducă la încheierea actualei reexaminări cu privire la grupul Rainbow, deoarece cele două proceduri au fost deschise pe baza aceluiași document procedural, acoperă aceeași perioadă de anchetă și în plângerea sa, reclamantul ține seamă de Fang Da și de grupul Rainbow împreună, pentru toate scopurile practice.

(69)

În al doilea rând, grupul Rainbow a afirmat că, în pofida faptului că ancheta împotriva grupului Fang Da a fost deschisă în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, ancheta privind importurile grupului Fang Da și reexaminarea intermediară cu privire la importurile provenind de la grupul Rainbow sunt în esență, din punct de vedere juridic și practic, aceeași procedură. În final, grupul Rainbow a afirmat că, potrivit articolului 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, diferențierea între procedură și anchetă, înseamnă că, deși grupul Fang Da grup a fost supus unei taxe cu valoare zero în ancheta inițială, el a făcut în continuare obiectul procedurii. Din acest motiv, retragerea plângerii privind importurile provenind de la grupul Fang Da ar trebui, prin urmare, în viziunea grupului Rainbow în cauză, să aibă ca rezultat încheierea actualei reexaminări.

(70)

În acest sens ar trebui remarcat faptul că documentul prezentat de reclamant a reprezentat atât plângerea pentru ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază, cât și cererea vizând actuala reexaminare intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază. De asemenea, reclamantul a prezentat probe suficiente pentru a justifica declanșarea ambelor proceduri în mod individual. Într-adevăr, Comisia a deschis ancheta în temeiul articolului 5 și reexaminarea intermediară prin două avize de deschidere separate. Astfel, ancheta antidumping în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază și reexaminarea intermediară în temeiul articolului 11 alineatul (3) din regulamentul de bază sunt două proceduri diferite.

(71)

Grupul Rainbow, a prezentat argumente suplimentare, speculând pe marginea posibilelor motive pentru retragerea plângerii. Deoarece aceste argumente sunt pur ipotetice sau irelevante, acestea nu pot fi abordate și sunt, deci, respinse.

(72)

În cele din urmă, grupul Rainbow a afirmat că Comisia a încălcat în mod manifest dreptul său de a dispune de zece zile pentru a-și prezenta observațiile cu privire la concluziile finale comunicate, având în vedere că o versiune neconfidențială a scrisorii de retragere i-a fost comunicată cu 7 zile înainte de termenul limită pentru prezentarea observațiilor.

(73)

Astfel cum se explică în considerentul 70, ancheta în temeiul articolului 5, în cadrul căreia grupul Rainbow a primit o scrisoare de informare cu privire la retragerea plângerii, este o procedură separată de actuala reexaminare. Grupul Rainbow a fost parte interesată în cadrul reexaminării în temeiul articolului 5 și doar din acest motiv a fost notificat în legătură cu retragerea plângerii. Această scrisoare de notificare nu a fost parte a comunicării finale în cadrul prezentei reexaminări. Grupul Rainbow a avut la dispoziție 30 de zile pentru a prezenta observații cu privire la concluziile finale comunicate în cadrul procedurii actuale. Prin urmare, dreptul său de a dispune de suficient timp pentru prezentarea de observații nu a fost încălcat.

(74)

În concluzie, observațiile primite nu au fost de natură să modifice concluzia formulată mai sus,