This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 32008D0163
2008/163/EC: Commission Decision of 20 December 2007 concerning the technical specification of interoperability relating to safety in railway tunnels in the trans-European conventional and high-speed rail system (notified under document number C(2007) 6450) (Text with EEA relevance)
2008/163/CE: Decizia Comisiei din 20 decembrie 2007 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la siguranța în tunelurile feroviare din sistemul feroviar transeuropean convențional și de mare viteză [notificată cu numărul C(2007) 6450] (Text cu relevanță pentru SEE)
2008/163/CE: Decizia Comisiei din 20 decembrie 2007 privind specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la siguranța în tunelurile feroviare din sistemul feroviar transeuropean convențional și de mare viteză [notificată cu numărul C(2007) 6450] (Text cu relevanță pentru SEE)
JO L 64, 7.3.2008, p. 1–71
(BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(HR)
No longer in force, Date of end of validity: 31/12/2014; abrogat prin 32014R1303
Relation | Act | Comment | Subdivision concerned | From | To |
---|---|---|---|---|---|
Modified by | 32011D0291 | înlocuire | p. 4.2.5.4 | 01/06/2011 | |
Modified by | 32011D0291 | înlocuire | p. 4.2.5.7 | 01/06/2011 | |
Modified by | 32011D0291 | înlocuire | p. 4.2.5.8 | 01/06/2011 | |
Modified by | 32011D0291 | înlocuire | p. 4.2.5.11.1 | 01/06/2011 | |
Addition | 32011D0291 | TXT | p. 4.2.5.1 | 01/06/2011 | |
Modified by | 32012D0464 | modificare | anexă | 24/01/2013 | |
Repealed by | 32014R1303 |
7.3.2008 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
L 64/1 |
DECIZIA COMISIEI
din 20 decembrie 2007
privind specificaţia tehnică de interoperabilitate referitoare la „siguranţa în tunelurile feroviare” din sistemul feroviar transeuropean convenţional şi de mare viteză
[notificată cu numărul C(2007) 6450]
(Text cu relevanţă pentru SEE)
(2008/163/CE)
COMISIA COMUNITĂŢILOR EUROPENE,
având în vedere Tratatul de instituire a Comunităţii Europene,
Având în vedere Directiva 2001/16/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 martie 2001 privind interoperabilitatea sistemului feroviar convenţional (1), în special articolul 6 alineatul (1),
având în vedere Directiva 96/48/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 privind interoperabilitatea sistemului feroviar de mare viteză (2), în special articolul 6 alineatul (1),
întrucât:
(1) |
În conformitate cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE şi cu articolul 5 alineatul (1) din Directiva 96/48/CE, fiecare subsistem este reglementat de o STI (specificaţie tehnică de interoperabilitate). Dacă este cazul, un subsistem poate fi reglementat de mai multe STI, iar o STI poate să reglementeze mai multe subsisteme. Decizia de elaborare sau/şi revizuire a unei STI şi selectarea domeniului său tehnic şi geografic de aplicare necesită un mandat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE şi cu articolul 6 alineatul (1) din 96/48/CE. |
(2) |
Primul pas în stabilirea unei STI noi este elaborarea unui proiect de STI de către Asociaţia Europeană pentru Interoperabilitate Feroviară (AEIF), care a fost desemnată organism reprezentativ comun. |
(3) |
AEIF a primit sarcina de a elabora un proiect de STI pentru „siguranţa în tunelurile feroviare” în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE. |
(4) |
Proiectul de STI a fost examinat de comitetul instituit prin Directiva 96/48/CE privind interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean de mare viteză şi menţionat la articolul 21 din Directiva 2001/16/CE. |
(5) |
Directivele 2001/16/CE şi 96/48/CE şi STI se aplică în cazul reînnoirii, dar nu şi înlocuirilor în cadrul procesului de întreţinere. Cu toate acestea, statele membre sunt invitate să aplice STI înlocuirilor în cadrul procesului de întreţinere, atunci când acest lucru este posibil şi justificat de amploarea lucrărilor de întreţinere. |
(6) |
În versiunea sa actuală, STI nu tratează în mod exhaustiv toate aspectele privind cerinţele esenţiale. În conformitate cu articolul 17 din Directiva 2001/16/CE şi cu articolul 17 din Directiva 96/48/CE, aspectele tehnice care nu sunt reglementate sunt clasificate drept „Puncte deschise” în anexa C la această STI. |
(7) |
În conformitate cu articolul 17 din Directiva 2001/16/CE şi cu articolul 17 din directiva 96/48/CE, fiecare stat membru trebuie să informeze celelalte state membre şi Comisia în legătură cu normele tehnice naţionale relevante utilizate pentru punerea în aplicare a cerinţelor esenţiale privind aceste „puncte deschise”, precum şi în legătură cu organismele desemnate de statul respectiv pentru efectuarea procedurii de evaluare a conformităţii sau a caracterului adecvat pentru utilizare, cât şi pentru îndeplinirea procedurii utilizate pentru verificarea interoperabilităţii subsistemelor, în înţelesul articolului 16 alineatul (2) din Directiva 2001/16/CE. În acest sens, statele membre aplică, în măsura posibilităţilor, principiile şi criteriile prevăzute de Directivele 2001/16/CE şi 96/48/CE. În măsura posibilităţilor, statele membre trebuie să apeleze la organismele notificate în temeiul articolului 20 din Directiva 2001/16/CE şi al articolului 20 din Directiva 96/48/CE. Comisia trebuie să efectueze o analiză a informaţiilor transmise de statele membre privind normele de drept intern, procedurile, organismele responsabile de punerea în aplicare a procedurilor şi durata acestor proceduri şi, după caz, trebuie să discute cu comitetul despre necesitatea adoptării unor măsuri. |
(8) |
STI în cauză nu impune utilizarea unor tehnologii sau a unor soluţii tehnice specifice, cu excepţia cazului în care acest lucru este strict necesar pentru interoperabilitatea sistemului feroviar transeuropean convenţional. |
(9) |
La baza prezentei STI stau cele mai bune cunoştinţe de specialitate disponibile în momentul pregătirii proiectului acesteia. Evoluţia cerinţelor tehnologice, de exploatare, de siguranţă sau sociale poate impune modificarea sau completarea prezentei STI. După caz, se iniţiază o procedură de revizuire sau de actualizare în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE sau cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 96/48/CE. |
(10) |
Pentru stimularea inovaţiei şi pentru a lua în considerare experienţa acumulată, STI anexată trebuie să facă obiectul unei revizuiri periodice la intervale regulate. |
(11) |
În cazul în care se propun soluţii inovatoare, producătorul sau entitatea contractantă trebuie să declare abaterea de la secţiunea relevantă a STI. Agenţia Feroviară Europeană finalizează specificaţiile funcţionale şi de interfaţă corespunzătoare ale soluţiei şi elaborează metodele de evaluare. |
(12) |
În cadrul mandatului s-a solicitat ca prevenirea şi reducerea numărului accidentelor şi incidentelor în tuneluri, în special cele având la origine incendii, să facă obiectul STI „siguranţa tunelurilor feroviare”. În acest context, urmau să fie analizate toate riscurile potenţiale relevante, inclusiv cele legate de deraieri, coliziuni, incendii şi emisii de substanţe periculoase. Cu toate acestea, aceste obiective şi riscuri trebuie luate în considerare numai în măsura în care au un impact asupra subsistemelor, astfel cum este menţionat în directive şi dacă specificaţiile rezultante pot fi asociate cu cerinţele esenţiale relevante. O serie de subsisteme au fost prevăzute pentru a fi luate în considerare, în principal: infrastructură, material rulant, exploatare şi management al traficului, întreţinere, descrise în anexa II la directive. |
(13) |
În perioada 2000-2003, experţi în domeniul tunelurilor feroviare din cadrul Uniunii Internaţionale a Căilor Ferate şi din cadrul Comisiei Economice pentru Europa a Naţiunilor Unite (UNECE) au evaluat şi compilat cele mai bune măsuri aplicate în prezent în Europa pentru asigurarea siguranţei în tunelurile noi şi în cele existente. Experţii din partea administratorilor infrastructurii, a întreprinderilor feroviare, a producătorilor de material rulant şi oameni de ştiinţă reuniţi în cadrul grupului de lucru privind STI în perioada 2003-2005 au început selecţia prin luarea în considerare a acestor recomandări privind cele mai bune practici. La fel ca experţii din cadrul UIC şi UNECE, cei din cadrul AEIF au fost de părere că punctul forte al căilor ferate îl constituie prevenirea accidentelor. Măsurile preventive sunt în general mai rentabile decât măsurile de reducere sau salvare. O combinaţie de măsuri cu caracter preventiv şi de reducere completate cu măsuri de autosalvare şi salvare vor servi cel mai bine scopului unei siguranţe optime la costuri rezonabile. |
(14) |
Interoperabilitatea constituie obiectivul principal al Directivelor de bază 96/48/CE şi 2001/16/CE. Scopul a fost armonizarea măsurilor de siguranţă şi a normelor tehnice practicate în prezent, pentru a favoriza interoperabilitatea şi pentru a oferi o abordare similară a siguranţei şi a măsurilor de siguranţă pentru pasageri pe întreg teritoriul Europei. În plus, un tren care se conformează prezentei STI (şi STI pentru material rulant) ar trebui să fie acceptat, în general, în toate tunelurile din reţeaua transeuropeană. |
(15) |
Nivelurile de siguranţă din sistemul feroviar comunitar sunt în general ridicate, în special în comparaţie cu transportul rutier. Tunelurile sunt chiar mai sigure, din punct de vedere statistic, decât restul reţelei Este important, cu toate acestea, ca siguranţa să fie cel puţin menţinută în cursul etapei actuale de restructurare a căilor ferate, care va separa funcţiile întreprinderilor feroviare anterior integrate şi care va deplasa sectorul feroviar de la autoreglementare la reglementare publică. Aceasta este principala justificare a Directivei 2004/49/CE privind siguranţa căilor ferate comunitare şi de modificare a Directivei 95/18/CE a Consiliului privind acordarea de licenţe întreprinderilor feroviare şi a Directivei 2001/14/CE privind repartizarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi perceperea de tarife pentru utilizarea infrastructurii feroviare şi certificarea siguranţei (Directiva privind siguranţa feroviară (3); siguranţa trebuie să fie în continuare ameliorată, în cazul în care acest lucru se poate realiza în mod rezonabil şi ţinându-se seama de competitivitatea modului de transport feroviar. |
(16) |
Obiectivul prezentei STI a fost orientarea progresului tehnologic în domeniul siguranţei în tuneluri în direcţia unor măsuri armonizate şi rentabile. Acestea trebuie să fie practicabile într-un mod rezonabil în întreaga Europă. |
(17) |
Prezenta STI se aplică tunelurilor din zonele rurale, cu un volum mic al traficului, ca şi celor din centrul zonelor urbane, cu un număr mare de trenuri şi pasageri. Prezenta STI prescrie numai cerinţele minime: conformitatea cu STI nu constituie în sine o garanţie de punere în funcţiune şi exploatare în siguranţă. Toate părţile implicate în activitatea privind siguranţa trebuie să coopereze pentru a se atinge nivelul de siguranţă adecvat pentru tunelul în cauză, în conformitate cu prevederile prezentei STI şi ale directivelor privind interoperabilitatea. Statele membre sunt invitate să verifice, de fiecare dată când deschid un nou tunel, sau cînd trenuri interoperabile se deplasează prin tuneluri existente, dacă condiţiile locale (inclusiv tipul şi densitatea traficului) necesită măsuri suplimentare celor specificate în prezenta STI. Statele membre pot face acest lucru prin intermediul unei analize de risc sau orice altă metodologie de ultimă oră. Aceste verificări fac de asemenea parte din procesele de certificare şi autorizare de siguranţă menţionate în articolele 10 şi 11 din Directiva privind siguranţa feroviară. |
(18) |
Unele state membre au aplicat deja măsuri de siguranţă care necesită un nivel mai mare de siguranţă decât cel mandatat de prezenta STI. Asemenea norme deja existente vor fi analizate în contextul articolului 8 din Directiva privind siguranţa feroviară. În plus, în conformitate cu articolul 4 din aceeaşi directivă, statele membre se asigură că siguranţa căilor ferate este în general menţinută şi, când este rezonabil din punct de vedere practic, îmbunătăţită în mod continuu, ţinând seama de evoluţia legislaţiei comunitare şi de progresul tehnic şi ştiinţific şi acordând prioritate prevenirii accidentelor grave. |
(19) |
Statele membre pot cere măsuri mai stringente pentru situaţii specifice, atât timp cât aceste măsuri nu afectează interoperabilitatea. Articolul 8 din Directiva privind siguranţa feroviară şi clauza 1.1.6 din prezenta STI permit această posibilitate. Astfel de cerinţe superioare pot avea ca temei o analiză de scenariu şi o analiză de risc şi se pot referi la subsistemele „infrastructură”, „energie” şi „exploatare”. Se aşteaptă ca statele membre să analizeze astfel de cerinţe superioare, având în vedere viabilitatea economică a căilor ferate şi după consultarea administratorilor infrastructurii în cauză, a întreprinderilor feroviare şi a serviciilor de salvare implicate. |
(20) |
Pentru a defini măsurile care trebuie luate pentru tunel şi pentru tren, a fost definit numai un număr restrâns de tipuri de accidente. Au fost identificate măsurile relevante, iar acestea vor elimina sau reduce semnificativ riscurile implicate de aceste tipuri de accidente. Măsurile au fost elaborate în cadrul categoriilor prevenire/reducere/evacuare/salvare. Anexa D la prezenta STI arată relaţia cantitativă între tipurile de accidente şi măsuri, indicând măsurile care privesc fiecare clasă de tipuri de accidente. În consecinţă aplicarea prezentei STI nu garantează absenţa riscurilor de accidente mortale. |
(21) |
În ceea ce priveşte rolul şi responsabilitatea serviciilor de salvare, autorităţile naţionale au competenţa definirii acestora. Măsurile specificate în prezenta STI în domeniul salvării se bazează pe ipoteza că serviciile de salvare care intervin în cazul unui accident în tunel trebuie să protejeze vieţi, nu valori materiale, ca de exemplu vehicule sau structuri. În continuare, prezenta STI specifică sarcinile preconizate ale serviciilor de salvare pentru fiecare tip de accident. |
(22) |
Dispoziţiile din prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului înfiinţat în temeiul articolului 21 din Directiva 96/48/CE a Consiliului, |
ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:
Articolul 1
Prin prezenta decizie, Comisia adoptă un set de specificaţii tehnice de interoperabilitate („STI”) privind „siguranţa în tunelurile feroviare” în sistemul transeuropean convenţional menţionat la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 2001/16/CE şi în sistemul transeuropean de mare viteză menţionat la articolul 6 alineatul (1) din Directiva 96/48/CE.
Această STI figurează în anexa la prezenta decizie.
STI va fi integral aplicabilă sistemului feroviar transeuropean convenţional, astfel cum este definit în Anexa I la Directiva 2001/16/CE şi sistemului feroviar transeuropean de mare viteză, astfel cum este definit în Anexa I la Directiva 96/48/CE, ţinându-se seama de articolul 2 din prezenta decizie.
Articolul 2
1. În ceea ce priveşte acele probleme clasificate ca „Puncte deschise” în anexa C la STI, condiţiile care trebuie îndeplinite pentru verificarea interoperabilităţii în sensul articolului 16 alineatul (2) din Directiva 96/48/CE şi al articolului 16 alineatul (2) din Directiva 2001/16/CE sunt normele tehnice aplicabile în vigoare în statul membru care autorizează punerea în funcţiune a subsistemelor reglementate prin prezenta decizie.
2. Fiecare stat membru comunică celorlalte state membre şi Comisiei, în termen de şase luni de la data notificării prezentei decizii, următoarele:
(a) |
lista normelor tehnice în vigoare menţionate la alineatul (1); |
(b) |
procedurile de evaluare a conformităţii şi de verificare care urmează să fie utilizate în ceea ce priveşte aplicarea acestor norme; |
(c) |
organismele desemnate pentru efectuarea acestor proceduri de evaluare a conformităţii şi de verificare. |
Articolul 3
Prezenta decizie se aplică de la 1 iulie 2008.
Articolul 4
Prezenta decizie se adresează statelor membre.
Adoptată la Bruxelles, 20 decembrie 2007.
Pentru Comisie
Jacques BARROT
Vicepreşedinte al Comisiei
(1) JO L 110, 20.4.2001, p. 1. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/32/CE (JO L 141, 2.6.2007).
(2) JO L 235, 17.9.1996, p. 6. Directivă modificată ultima dată prin Directiva 2007/32/CE.
(3) JO L 164, 30.4.2004, p. 44.
ANEXA
DIRECTIVA 2001/16/CE – INTEROPERABILITATEA SISTEMULUI FEROVIAR TRANSEUROPEAN CONVENŢIONAL
DIRECTIVA 96/48/CE PRIVIND INTEROPERABILITATEA SISTEMULUI FEROVIAR TRANSEUROPEAN DE MARE VITEZĂ
PROIECT DE SPECIFICAŢIE TEHNICĂ DE INTEROPERABILITATE
Subsisteme: „Infrastructură”, „Energie”, „Exploatare şi management al traficului”, „Control-comandă şi semnalizare”, „Material rulant”
Aspect: „Siguranţa în tunelurile feroviare”
1. |
INTRODUCERE |
1.1. |
Domeniul tehnic de aplicare |
1.1.1. |
Siguranţa în tunel ca parte a siguranţei generale |
1.1.2. |
Lungimea tunelului |
1.1.3. |
Categorii de siguranţă împotriva incendiului a materialului rulant pentru transportul de pasageri |
1.1.3.1. |
Materialul rulant pentru tuneluri de până la 5 km lungime |
1.1.3.2. |
Materialul rulant pentru toate tunelurile |
1.1.3.3 |
Materialul rulant din tuneluri cu staţii subterane |
1.1.4. |
Staţii subterane |
1.1.5. |
Bunuri periculoase |
1.1.6. |
Cerinţe de siguranţă speciale în statele membre |
1.1.7. |
Sfera de risc, riscuri care nu sunt acoperite de prezenta STI |
1.2. |
Domeniul geografic de aplicare |
1.3. |
Cuprinsul prezentei STI |
2. |
DEFINIREA ASPECTULUI/DOMENIULUI DE APLICARE |
2.1. |
Generalităţi |
2.2. |
Scenariile de risc |
2.2.1. |
Accidente „fierbinţi”: incendiu, explozie urmată de incendiu, emisie de fum sau gaze toxice. |
2.2.2. |
Accidente „reci”: coliziune, deraiere |
2.2.3. |
Staţionarea prelungită |
2.2.4. |
Excepţii |
2.3. |
Rolul serviciilor de salvare |
3. |
CERINŢE ESENŢIALE |
3.1. |
Cerinţe esenţiale expuse în Directiva 2001/16CE |
3.2. |
Cerinţe esenţiale detaliate legate de siguranţa în tunel |
4. |
CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI |
4.1. |
Introducere |
4.2. |
Specificaţii tehnice şi funcţionale ale subsistemelor |
4.2.1. |
Prezentare generală a specificaţiilor |
4.2.2. |
Subsistemul Infrastructură |
4.2.2.1. |
Instalarea de macazuri şi pasaje de nivel |
4.2.2.2. |
Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipament |
4.2.2.3. |
Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri |
4.2.2.4. |
Cerinţe de siguranţă împotriva incendiului pentru materialul de construcţie |
4.2.2.5. |
Detectarea incendiului |
4.2.2.6. |
Facilităţi pentru auto-salvare, evacuare şi salvare în caz de accident |
4.2.2.6.1. |
Definirea zonei sigure |
4.2.2.6.2. |
Generalităţi |
4.2.2.6.3. |
Ieşiri de urgenţă la suprafaţă laterale şi/sau verticale |
4.2.2.6.4. |
Pasaje de trecere spre alt tunel |
4.2.2.6.5. |
Soluţii tehnice alternative |
4.2.2.7. |
Căi de evacuare |
4.2.2.8. |
Iluminatul de urgenţă pe căile de evacuare |
4.2.2.9. |
Semnalizarea căilor de evacuare |
4.2.2.10. |
Comunicarea în caz de urgenţă |
4.2.2.11. |
Accesul serviciilor de salvare |
4.2.2.12. |
Zone de salvare din afara tunelurilor |
4.2.2.13. |
Alimentarea cu apă |
4.2.3. |
Subsistemul Energie |
4.2.3.1. |
Segmentarea liniilor sau a şinelor de contact suspendate |
4.2.3.2. |
Împământarea liniei suspendate sau a şinei de contact |
4.2.3.3. |
Alimentarea cu energie electrică |
4.2.3.4. |
Cerinţe pentru cablurile electrice din tuneluri |
4.2.3.5. |
Fiabilitatea instalaţiilor electrice |
4.2.4. |
Subsistemul control-comandă şi semnalizare |
4.2.4.1. |
Detectoare de axă fierbinte |
4.2.5. |
Subsistemul material rulant |
4.2.5.1. |
Proprietăţile materiale ale materialului rulant |
4.2.5.2. |
Stingătoare pentru materialele rulante pentru transportul de pasageri |
4.2.5.3. |
Protecţia împotriva incendiului pentru trenurile de marfă |
4.2.5.3.1. |
Capacitate de funcţionare |
4.2.5.3.2. |
Protecţia mecanicului |
4.2.5.3.3. |
Protecţia împotriva incendiului pentru trenuri de pasageri şi marfă sau vehicule rutiere |
4.2.5.4. |
Bariere de incendiu pentru materialele rulante de pasageri |
4.2.5.5. |
Măsuri suplimentare pentru capacitatea de funcţionare a materialului rulant de pasageri cu un incendiu la bord: |
4.2.5.5.1. |
Obiective generale şi capacitatea de funcţionare necesară trenurilor de pasageri |
4.2.5.5.2. |
Cerinţe pentru frâne |
4.2.5.5.3. |
Cerinţă privind alimentarea prin conductor subteran |
4.2.5.6. |
Detectoare de incendiu la bord |
4.2.5.7. |
Mijloace de comunicare în trenuri |
4.2.5.8. |
Suprareglarea frânei de urgenţă |
4.2.5.9. |
Sistemul de iluminat de urgenţă în tren |
4.2.5.10. |
Întreruperea aerului condiţionat în tren. |
4.2.5.11. |
Proiectul de evacuare al materialului rulant pentru transportul pasagerilor |
4.2.5.11.1. |
Ieşiri de urgenţă pentru pasageri |
4.2.5.11.2. |
Uşi de acces pentru pasageri |
4.2.5.12. |
Informarea şi accesul serviciului de salvare |
4.3. |
Specificaţii tehnice şi funcţionale ale interfeţelor |
4.3.1. |
Generalităţi |
4.3.2. |
Interfeţe cu Subsistemul Infrastructură |
4.3.2.1. |
Căi de evacuare |
4.3.2.2. |
Inspectarea stării tunelului |
4.3.3. |
Interfeţe cu Subsistemul Energie |
4.3.3.1. |
Întreruperea alimentării prin conductor subteran |
4.3.4. |
Interfeţe cu Subsistemul Control-Comandă-Semnalizare |
4.3.5. |
Interfeţe cu Subsistemul Exploatare şi Management al Traficului |
4.3.5.1. |
Plan şi exerciţii de urgenţă în tunel |
4.3.5.2. |
Manual de parcurs |
4.3.5.3. |
Dispoziţii privind siguranţa la bordul trenului şi informaţiile de urgenţă pentru călători |
4.3.5.4. |
Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal |
4.3.6. |
Interfeţe cu Subsistemul Material rulant |
4.3.6.1. |
Proprietăţi ale materialelor pentru materialul rulant |
4.3.6.2. |
Specificaţiile tehnice ale altor materiale rulante |
4.3.7. |
Interfeţe cu Subsistemul PRM |
4.3.7.1. |
Căi de evacuare |
4.4. |
Norme de exploatare |
4.4.1. |
Verificarea stării trenurilor şi acţiunile corespunzătoare |
4.4.1.1. |
Înainte ca trenul să înceapă să funcţioneze |
4.4.1.2. |
În timp ce trenul funcţionează |
4.4.1.2.1. |
Echipament relevant pentru siguranţă |
4.4.1.2.2. |
Accidente de ax fierbinte |
4.4.2. |
Regulă de urgenţă |
4.4.3. |
Plan şi exerciţii de urgenţă în tunel |
4.4.3.1. |
Cuprins |
4.4.3.2. |
Identificare |
4.4.3.3. |
Exerciţii |
4.4.4. |
Proceduri de izolaţie şi împământare. |
4.4.5. |
Manual de parcurs |
4.4.6. |
Dispoziţie privind siguranţa la bordul trenului şi informaţiile pentru pasageri |
4.4.7. |
Coordonarea între centrele de control ale tunelului |
4.5. |
Norme de întreţinere |
4.5.1. |
Inspectarea stării tunelului |
4.5.2. |
Întreţinere materialului rulant |
4.5.2.1. |
Materialul rulant pentru transportul de pasageri |
4.5.2.2. |
Materialul rulant pentru transportul de marfă |
4.6. |
Calificările profesionale |
4.6.1. |
Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal |
4.7. |
Condiţii sanitare şi de siguranţă |
4.7.1. |
Dispozitiv de auto-salvare |
4.8. |
Registrele de infrastructură şi material rulant |
4.8.1. |
Registrul de infrastructură |
4.8.2. |
Registrul materialului rulant |
5. |
CONSTITUENŢII INTEROPERABILITĂŢII |
6. |
EVALUAREA CONFORAITĂŢII SAU/ŞI A FIABILITĂŢII CONSTITUENŢILOR ŞI VERIFICAREA SUBSISTEMULUI |
6.1. |
Elementele consititutive de interoperabilitate |
6.2. |
Subsisteme |
6.2.1. |
Evaluarea conformităţii (generalităţi) |
6.2.2. |
Proceduri de evaluare a conformităţii (module) |
6.2.3. |
Soluţii existente |
6.2.4. |
Soluţii inovatoare |
6.2.5. |
Evaluarea întreţinerii |
6.2.6. |
Evaluarea normelor de exploatare |
6.2.7. |
Cerinţe suplimentare pentru evaluarea specificaţiilor de competenţa AI |
6.2.7.1. |
Instalarea macazurilor şi pasajelor de nivel |
6.2.7.2. |
Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipament |
6.2.7.3. |
Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri |
6.2.7.4. |
Facilităţi pentru auto-salvare, salvare şi evacuare în caz de accident |
6.2.7.5. |
Accesul şi echipamentul serviciilor de salvare |
6.2.7.6. |
Fiabilitatea instalaţiilor electrice |
6.2.7.7. |
Detectoare de ax fierbinte |
6.2.8. |
Cerinţe suplimentare pentru evaluarea specificaţiilor de competenţa IF |
6.2.8.1. |
Informarea şi accesul serviciilor de salvare |
6.2.8.2. |
Dispozitivul de auto-salvare |
7. |
PUNERE ÎN APLICARE |
7.1. |
Aplicarea prezentei STI la subsistemele ce vor fi puse în funcţiune |
7.1.1. |
Generalităţi |
7.1.2. |
Materialul rulant nou construit după un model existent |
7.1.3. |
Materiale rulante existente menite să funcţioneze în tuneluri noi |
7.2. |
Aplicarea prezentei STI la subsisteme aflate deja în stare de funcţiune |
7.2.1. |
Introducere |
7.2.2. |
Măsuri de îmbunătăţire şi reînnoire a tunelurilor mai lungi de 1 km, subsistemele INS şi ENE |
7.2.2.1. |
INS |
7.2.2.2. |
ENE |
7.2.3. |
Măsuri de îmbunătăţire şi reînnoire pentru subsistemele CCS, OPE, RST |
7.2.3.1. |
CCS: nu este necesară nicio măsură |
7.2.3.2. |
OPE: |
7.2.3.3. |
RST (Material rulant pentru transportul de pasageri) |
7.2.4. |
Alte tuneluri existente |
7.3. |
Revizuirea STI |
7.4. |
Excepţii de la acordurile naţionale, bilaterale, multilaterale şi multinaţionale |
7.4.1. |
Acorduri existente |
7.4.2. |
Acorduri viitoare sau modificări ale acordurilor existente |
7.5. |
Cazuri specifice |
7.5.1. |
Introducere |
7.5.2. |
Listă de cazuri specifice |
ANEXA A – |
REGISTRUL INFRASTRUCTURII |
ANEXA B – |
REGISTRUL MATERIALULUI RULANT |
ANEXA C – |
PUNCTE DESCHISE |
ANEXA D – |
RELAŢIA DINTRE TIPURI DE ACCIDENT ŞI MĂSURI |
ANEXA E – |
EVALUAREA SUBSISTEMELOR |
ANEXA F – |
MODULE PENTRU VERIFICAREA CE A SUBSISTEMELOR |
ANEXA G – |
GLOSAR |
1. INTRODUCERE
1.1. Domeniul tehnic de aplicare
1.1.1. |
Siguranţa în tunel ca parte a siguranţei generale Prezenta STI se aplică subsistemelor noi, reînnoite sau îmbunătăţite. Ea priveşte următoarele subsisteme menţionate în anexa II la Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE, modificate prin Directiva 2004/50/CE: infrastructuri („INF”), energie („ENE”), control-comandă („CCS”), exploatare („OPE”) şi material rulant („RST”). Siguranţa în tuneluri este influenţată de măsurile de siguranţă generală a căilor ferate (cum ar semnalizarea), care nu sunt menţionate în prezenta STI. Aici sunt menţionate doar măsurile specifice proiectate pentru a reduce riscurile în tuneluri. Măsuri generale de siguranţă feroviară: Riscuri legate de simpla funcţionare a căilor ferate, cum ar fi deraierea şi coliziunea cu alte trenuri, sunt menţionate în măsurile generale de siguranţă feroviară. Influenţa mediului tunelului şi, de aici, câteva contramăsuri corespunzătoare sunt menţionate în prezenta STI în măsura în care influenţează siguranţa în tunelurile feroviare. Măsuri specifice pentru tuneluri: Scopul prezentei STI este de a elabora un set coerent de măsuri pentru infrastructură, subsistemele de energie, control-comandă şi semnalizare, material rulant şi exploatare şi management al traficului, oferind astfel un nivel optim de siguranţă în tuneluri în modul cel mai eficient din punctul de vedere al costului. Aceasta va permite libera circulaţie a trenurilor conforme prevederilor Directivelor 96/48/CE (privind liniile de mare viteză) şi 2001/16/CE (privind liniile convenţionale) în condiţiile de siguranţă armonizate pentru tunelurile feroviare din sistemul feroviar transeuropean. |
1.1.2. |
Lungimea tunelului
|
1.1.3. |
Categorii de siguranţă împotriva incendiului a materialului rulant pentru transportul de pasageri Materialele rulante admise în tuneluri vor aparţine următoarelor două categorii de siguranţă A şi B (următoarele definiţii sunt armonizate cu HR RST TSI 4.2.7.2.1 şi prEN45545 partea 1): |
1.1.3.1. |
Materialul rulant pentru tuneluri de până la 5 km lungime Materialul rulant care este proiectat şi construit să funcţioneze în secţiuni subterane şi tuneluri de nu mai mult de 5 km lungime, cu evacuare laterală disponibilă este definit drept categoria A. În cazul declanşării alarmei de incendiu, trenul va continua să înainteze spre o zonă sigură (vezi definiţia din 4.2.2.6.1), aflată la nu mai mult de 4 minute distanţă, presupunând că trenul poate rula cu viteza de 80 km/h. În zona sigură, pasagerii şi personalul pot evacua trenul. Dacă nu este posibil ca trenul să înainteze, acesta va fi evacuat folosindu-se facilităţile infrastructurii din tuneluri. |
1.1.3.2. |
Materialul rulant pentru toate tunelurile Materialul rulant care este proiectat şi construit pentru a funcţiona în toate tunelurile reţelei transeuropene este definit drept categoria B. Acesta este prevăzut cu bariere de incendiu care facilitează protejarea pasagerilor şi a personalului de efectele căldurii şi fumului la bordul unui tren în flăcări timp de 15 minute. Barierele de incendiu şi măsurile suplimentare pentru capacitatea de funcţionare ar permite unor astfel de trenuri să părăsească un tunel de 20 km şi să ajungă într-o zonă sigură, presupunând că trenul poate rula cu viteza de 80 km/h. Dacă nu este posibil ca trenul să părăsească tunelul, acesta va fi evacuat folosindu-se facilităţile infrastructurii cu care este dotat tunelul. |
1.1.3.3 |
Materialul rulant din tuneluri cu staţii subterane Dacă există staţii subterane, conform definiţiei din 1.1.4, care sunt menţionate în planul de urgenţă drept locaţii pentru evacuare şi dacă distanţele dintre staţii subterane consecutive şi staţia subterană cea mai apropiată de portalul tunelului sunt mai mici de 5 km, trenurile vor îndeplini cerinţele pentru categoria A. |
1.1.4. |
Staţii subterane În ceea ce priveşte subsistemele feroviare, staţiile care se află în tunel vor îndeplini specificaţiile aplicabile din prezenta STI. În plus, porţiunile din staţie deschise pentru public vor fi în conformitate cu regulile naţionale de siguranţă împotriva incendiului. Dacă aceste două condiţii sunt îndeplinite, atunci staţia subterană poate fi considerată zonă sigură, după cum se menţionează în 4.2.2.6.1. |
1.1.5. |
Bunuri periculoase Măsurile generale de siguranţă privind transportul bunurilor periculoase sunt descrise în OPE TSI şi RID. În prezenta STI nu este prevăzută nicio măsură specifică pentru tuneluri. Autoritatea naţională competentă poate prescrie măsuri specifice conform clauzei 1.1.6. |
1.1.6. |
Cerinţe de siguranţă speciale în statele membre În general, specificaţiile prezentei STI sunt cerinţe armonizate. Nivelul de siguranţă existent nu va fi redus într-o ţară după cum se stipulează în Directiva 2004/49/CE articolul 4.1. (Directiva privind Siguranţa). Statele membre pot reţine cerinţele mai stricte, atât timp cât aceste cerinţe nu împiedică funcţionarea trenurilor în conformitate cu Directiva 2001/16/CE, modificată prin Directiva 2004/50/CE. Ele pot prescrie cerinţe noi şi mai stricte în acord cu Directiva 2004/49/CE (Directiva privind Siguranţa) articolul 8; astfel de cerinţe vor fi transmise Comisiei înainte de a fi introduse. Aceste cerinţe mai stricte trebuie să se bazeze pe o analiză de risc şi trebuie să fie justificate de o anumită situaţie riscantă. Ele vor fi rezultatul consultării AI şi a autorităţilor de salvare competente şi vor face obiectul unei evaluări cost-beneficiu. |
1.1.7. |
Sfera de risc, riscuri care nu sunt acoperite de prezenta STI Prezenta STI cuprinde riscuri specifice pentru siguranţa pasagerilor şi a personalului în tuneluri pentru subsistemele de mai sus. Riscurile care nu sunt acoperite de prezenta STI sunt următoarele:
|
1.2. Domeniul geografic de aplicare
Domeniul geografic de aplicare al prezentei STI este sistemul feroviar convenţional transeuropean după cum este descris în anexa I la Directiva 2001/16/CE şi sistemul feroviar transeuropean de mare viteză după cum este descris în anexa I la Directiva 96/48/CE.
1.3. Cuprinsul prezentei STI
Conform articolului 5 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, prezenta STI:
(a) |
indică scopul urmărit (parte a reţelei sau a materialului rulant la care se face referire în anexa I la directivă; subsistem sau parte a subsistemului la care se face referire în anexa II ala directivă) – Capitolul 2; |
(b) |
expune cerinţele esenţiale pentru fiecare subsistem vizat şi interfeţele cu alte subsisteme – Capitolul 3; |
(c) |
stabileşte specificaţiile tehnice şi funcţionale care trebuie îndeplinite de fiecare subsistem şi interfeţele cu alte subsisteme. Dacă este necesar, aceste specificaţii pot varia în funcţie de utilizarea subsistemului, de exemplu în funcţie de categoriile de linie, bornă şi/sau material rulant prevăzute în anexa I la directivă – Capitolul 4; |
(d) |
stabileşte elementele constitutive de interoperabilitate şi interfeţele care sunt cuprinse în specificaţii europene, inclusiv standarde europene, care sunt necesare pentru a realiza interoperabilitatea în sistemul feroviar convenţional transeuropean – Capitolul 5; |
(e) |
stabileşte, în fiecare caz luat în considerare, procedurile pentru evaluarea conformităţii sau a adecvării pentru uz. Aceasta include în mod special modulele descrise în Decizia 93/465/CEE sau, acolo unde este necesar, procedurile specifice care trebuie folosite pentru a evalua fie conformitatea, fie adecvarea pentru uz a elementelor constitutive de interoperabilitate şi pentru verificarea CE a subsistemelor – Capitolul 6; |
(f) |
indică strategia de punere în practică a STI. În mod special, este necesară specificarea etapelor care trebuie realizate pentru a face o trecere treptată de la situaţia existentă la situaţia finală în care îndeplinirea STI va constitui standardul – Capitolul 7; |
(g) |
indică, pentru personalul implicat, calificările profesionale necesare pentru exploatarea subsistemului avut în vedere, ca şi pentru punerea în practică a STI – Capitolul 4. |
Mai mult, conform articolului 5 alineatul (5), pot fi elaborate dispoziţii pentru cazuri specifice pentru fiecare STI; acestea sunt indicate în Capitolul 7.
În sfârşit, prezenta STI mai cuprinde, după cum se detaliază în Capitolul 4, normele de exploatare şi întreţinere specifice domeniului de aplicare indicate în alineatele 1.1 şi 1.2. de mai sus.
2. DEFINIREA ASPECTULUI/DOMENIULUI DE APLICARE
2.1. Generalităţi
STI „Siguranţa în tunelurile feroviare” cuprinde toate părţile sistemului feroviar semnificative pentru siguranţa pasagerilor şi a personalului de la bord în tuneluri în timpul funcţionării. Subsistemele implicate au fost descrise în Secţiunea 1.1 Domeniul tehnic de aplicare; tot acolo se menţionează că doar măsurile de siguranţă specifice tunelului sunt incluse în prezenta STI. Capitolul 2.2 descrie scenariile de risc în tuneluri.
Linia de apărare pentru promovarea siguranţei în tuneluri cuprinde următoarele patru straturi succesive: prevenire, reducere, evacuare şi salvare. Cea mai mare contribuţie este în zona prevenirii, urmată de reducere şi aşa mai departe. O caracteristică importantă a căilor ferate este capacitatea lor fundamentală de a preveni accidentele prin dirijarea traficului, acesta fiind controlat şi reglat prin folosirea unui sistem de semnalizare. Straturile de siguranţă se combină pentru a forma un nivel scăzut de risc rezidual.
2.2. Scenariile de risc
Prezenta STI presupune că simplele „riscuri feroviare” sunt acoperite de măsuri corespunzătoare, care rezultă în general din standardele de siguranţă aplicate în industria feroviară şi consolidate de alte STI care sunt finalizate sau care vor fi înaintate spre autorizare către Agenţia Feroviară Europeană (AFE). În orice caz, prezenta STI va lua de asemenea în considerare măsuri care ar putea elimina sau reduce dificultatea evacuării sau a operaţiunilor de salvare care urmează unui accident feroviar.
S-au identificat măsuri relevante, care vor elimina sau reduce semnificativ riscurile ilustrate de aceste scenarii. Ele au fost elaborate în categoriile prevenire/reducere/evacuare/salvare; totuşi ele nu apar sub aceste titluri în prezenta STI ci sub titlurile subsistemelor implicate.
Măsurile indicate pot fi considerate drept o reacţie la următoarele trei tipuri de accidente:
2.2.1. |
Accidente „fierbinţi”: incendiu, explozie urmată de incendiu, emisie de fum sau gaze toxice. Principalul pericol este incendiul. Se presupune că incendiul izbucneşte într-un tren de pasageri sau într-o staţie de alimentare şi atinge intensitatea maximă la 15 minute după aprindere. Incendiul este descoperit şi alarma se declanşează în timpul acestor prime 15 minute. Oricând este posibil trenul părăseşte tunelul. Dacă trenul opreşte, pasagerii sunt evacuaţi, îndrumaţi de echipajul trenului sau prin auto-salvare spre o zonă sigură. |
2.2.2. |
Accidente „reci”: coliziune, deraiere Măsurile specifice tunelului se concentrează pe facilităţile de acces/ieşire pentru a înlesni evacuarea şi intervenţia serviciilor de salvare. Diferenţa faţă de scenariile „fierbinţi” este aceea că nu există o presiune temporală datorată prezenţei unui mediu ostil creat de incendiu. |
2.2.3. |
Staţionarea prelungită Staţionarea prelungită (o staţionare neprevăzută în tunel, fără incendiu la bord, timp de mai mult de 10 minute) nu este, în sine, o ameninţare pentru pasageri sau personal. Ea poate totuşi crea panică şi evacuare spontană, necontrolată, care expune persoanele la pericolele aflate în mediul tunelului. Vor fi luate măsuri pentru a menţine o asemenea situaţie sub control. |
2.2.4. |
Excepţii Scenariile care nu au fost prevăzute sunt enumerate în secţiunea 1.1.7. |
2.3. Rolul serviciilor de salvare
Descrierea rolului serviciilor de salvare intră în atribuţiile autorităţii naţionale competente. Măsurile de salvare menţionate în prezenta STI se bazează pe presupunerea că serviciile de salvare care intervin în caz de accidente în tunel vor avea ca prioritate protejarea vieţilor şi nu a valorilor materiale cum ar fi vehiculele sau structurile. Se presupune că ele vor acţiona pentru:
Într-un accident de tip „fierbinte”
— |
A încerca să salveze oamenii care nu pot ajunge în zona sigură |
— |
A oferi asistenţă medicală primară celor evacuaţi |
— |
A stinge un incendiu pentru a se proteja pe ei înşişi şi oamenii surprinşi de accident |
— |
A conduce evacuarea din zonele sigure din tunel spre aer liber |
Într-un accident de tip „rece”
— |
A oferi asistenţă primară persoanelor cu răni grave |
— |
A elibera persoanele blocate |
— |
A evacua persoanele |
În prezenta STI nu sunt incluse exigenţe privind cerinţele de timp sau performanţă. Având în vedere că accidentele în tuneluri feroviare cu pierderi multiple sunt rare, se subînţelege că ar putea exista evenimente, cu o probabilitate foarte scăzută, împotriva cărora chiar şi servicii de salvare bine echipate ar fi neputincioase, cum ar fi un incendiu major în care este implicat un tren de marfă.
Vor fi dezvoltate scenarii detaliate adaptate la condiţiile locale pentru planuri de urgenţă pentru a fi aprobate de autoritatea naţională competentă. Dacă aşteptările serviciilor de salvare exprimate în acele planuri întrec presupunerile descrise mai sus, atunci pot fi oferite măsuri suplimentare sau echipament corespunzător.
Anexa D arată relaţia calitativă între tipuri de accidente şi măsuri. În plus, Anexa D oferă o descriere completă a modului în care măsurile contribuie la cele patru straturi de apărare menţionate în 2.1: prevenire, reducere, evacuare şi salvare.
3. CERINŢE ESENŢIALE
Acest capitol expune cerinţele esenţiale din anexa III la directiva care se aplică subsistemului, părţii subsistemului sau aspectului implicat.
Pentru fiecare dintre aceste cerinţe esenţiale, sunt furnizate detalii despre modul în care sunt luate în considerare de STI, de exemplu printr-o specificaţie tehnică sau funcţională, o normă de exploatare sau o condiţie legată de nivelul de competenţă al personalului.
3.1. Cerinţe esenţiale expuse în directiva 2001/16/CE
Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE expune, în anexa III, următoarele cerinţe esenţiale de îndeplinit în sistemul convenţional transeuropean:
— |
Siguranţă |
— |
Fiabilitate şi Disponibilitate |
— |
Sănătate |
— |
Protecţia mediului |
— |
Compatibilitate tehnică. |
Siguranţa şi Compatibilitatea tehnică sunt considerate relevante pentru prezenta STI (Fiabilitatea şi Disponibilitatea pot fi considerate drept condiţii obligatorii pentru siguranţă şi nu trebuie diminuate ca urmare a dispoziţiilor prezentei STI. Sănătatea şi Protecţia mediului implică aceleaşi cerinţe esenţiale detaliate în anexa III la directivă).
3.2. Cerinţe esenţiale detaliate legate de siguranţa în tunel
Cerinţele esenţiale detaliate enumerate în anexa III la Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, care sunt relevante pentru siguranţa în tunel, sunt citate mai jos în caractere italice.
Secţiunea 1.1.1 din Anexa III (Generalităţi): 1.1.1. Proiectarea, construcţia sau asamblarea, întreţinerea şi supravegherea componentelor critice pentru siguranţă şi în special a elementelor implicate în circulaţia trenurilor trebuie să garanteze siguranţa la un nivel care să corespundă obiectivelor fixate pentru reţea, inclusiv pentru situaţii limită speciale.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale menţionate în secţiunile 4.2 Specificaţii tehnice şi funcţionale ale subsistemelor, 4.5 Norme de întreţinere
Secţiunea 1.1.4 din Anexa III (Generalităţi): 1.1.4. Proiectarea instalaţiilor fixe şi a materialului rulant, precum şi alegerea materialelor utilizate trebuie să urmărească limitarea producerii, propagării şi efectelor focului şi fumului în caz de incendiu.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunile 4.2.2.3 Cerinţe pentru protecţia împotriva incendiului a structurilor 4.2.2.4 Cerinţe pentru protecţia împotriva incendiului a materialului de construcţie şi 4.2.5.1 Proprietăţile materiale ale materialului rulant.
Secţiunea 2.1.1 din Anexa III (Infrastructură): Trebuie luate măsuri corespunzătoare pentru a împiedica accesul sau intruziunile nedorite la instalaţiilor.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunea 4.2.2.2 Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipamente.
Trebuie prevăzute dispoziţii adecvate care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile de mare lungime.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită de prezenta STI ca întreg; se aplică tunelurilor cu lungimea între 1 şi 20 km. Pentru tuneluri mai lungi de 20 km vezi 1.1.2
Secţiunea 2.2.1 din Anexa III (Energie): Funcţionarea sistemelor de alimentare cu energie nu trebuie să afecteze siguranţa trenurilor sau a persoanelor (utilizatori, personal de exploatare, riverani şi terţe părţi).
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunile 4.2.3.1 Segmentarea liniilor suspendate sau a şinelor de contact, 4.2.3.2 Împământarea liniei supendate sau a şinei de contact, 4.2.3.5 Fiabilitatea instalaţiilor electrice şi 4.2.3.4 Cerinţe pentru cablurile electrice din tuneluri
Secţiunea 2.4.1 din Anexa III (Materialul rulant) În caz de pericol, dispozitivele trebuie să permită pasagerilor să informeze mecanicul de locomotivă şi personalului însoţitor să-l contacteze.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunea 4.2.5.3 a HS RST TSI Alarma pasagerilor. Prezentul SRT TSI se referă la această cerinţă esenţială în secţiunile 4.2.5.7 Mijloace de comunicare în trenuri şi 4.2.5.8 Suprareglarea frânei de urgenţă.
Trebuie prevăzute şi semnalizate ieşiri de siguranţă.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunile 4.4.6 Asigurarea siguranţei la bordul trenului şi a informaţiilor de urgenţă pentru pasageri şi 4.2.5.11 Proiectul de evacuare pentru materialele rulante pentru transportul de pasageri.
Trebuie prevăzute dispoziţii adecvate care să ţină seama de condiţiile speciale de siguranţă în tunelurile cu lungimi marii.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunile 4.2.5.3 Protecţia împotriva incendiului pentru trenurile de marfă, 4.2.5.4 Bariere de incendiu pentru materialele rulante pentru transportul de pasageri 4.2.5.5 Măsuri suplimentare pentru capacitatea de funcţionare a materialului rulant pentru transportul de pasageri cu un incendiu la bord, 4.2.5.6 Detectoare de incendiu la bord.
La bordul trenurilor este obligatorie asigurarea unui sistem de iluminat de siguranţă cu o intensitate şi autonomie suficientă.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunea 4.2.5.9 Sistemul de iluminat de urgenţă din tren.
Trenurile trebuie să fie dotate cu un sistem de sonorizare care să permită transmiterea mesajelor către pasageri atât de către personalul de la bordul trenului cât şi de către personalul de control de la sol.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunea 4.2.5.7 Mijloace de comunicare pe trenuri.
Secţiunea 2.6.1 din Anexa III (Exploatare şi management al traficului): Realizarea coerenţei normelor de exploatare a reţelelor şi calificarea mecanicilor de locomotivă şi a personalului de bord trebuie să asigure o exploatare sigură, ţinând seama de diferite cerinţe ale serviciilor transfrontaliere şi interne.
Operaţiunile şi periodicitatea întreţinerii, formarea şi calificarea personalului de întreţinere şi al centrului de control şi sistemul de asigurare a calităţii introdus de operatorii interesaţi din centrele de control şi întreţinere trebuie să asigure un grad ridicat de siguranţă.
Această cerinţă esenţială este îndeplinită prin specificaţiile tehnice şi funcţionale din secţiunile 4.4.1 Verificarea stării trenurilor şi acţiuni corespunzătoare, 4.4.2 Regulă de urgenţă, 4.4.5 Manual de parcurs, 4.4.3 Plan şi exerciţii de evacuare din tunel şi 4.6.1 Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal.
4. CARACTERIZAREA SUBSISTEMULUI
4.1. Introducere
Sistemul feroviar convenţional transeuropean, la care se aplică Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE şi la care subsistemele sunt părţi, este un sistem integrat a cărui consecvenţă trebuie verificată. Această consecvenţă a fost verificată în legătură cu dezvoltarea specificaţiilor tehnice din prezenta STI, interfeţele lor în ceea ce priveşte sistemele în care sunt integrate şi de asemenea normele de exploatare şi întreţinere a căii ferate.
Ţinând seama de toate cerinţele esenţiale aplicabile, aspectul siguranţei în tunelurile feroviare al subsistemelor CR INS/ENE/CCS/OPE/RST este caracterizat de dispoziţiile capitolului 4.2.
Prezenta STI se aplică subsistemelor noi, reînnoite şi îmbunătăţite (infrastructură, energie, control-comandă şi semnalizare, exploatare, material rulant) în tuneluri. Condiţiile aplicării la subsistemele reînnoite şi îmbunătăţite sunt descrise în art. 14.3 din Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, iar o strategie de punere în aplicare este schiţată în capitolul 7. Cerinţele pentru îmbunătăţire sau reînnoire (descrise în capitolul 7) pot fi mai puţin extensive decât cele pentru subsistemele-ţintă (descrise în capitolul 4).
Specificaţiile tehnice şi funcţionale ale domeniului şi interfeţele sale, descrise în secţiunile 4.2 şi 4.3, nu vor impune folosirea anumitor tehnologii sau soluţii tehnice, exceptând cazul în care sunt strict necesare pentru interoperabilitatea reţelei feroviare de mare viteză transeuropene. Soluţii inovatoare, care nu îndeplinesc cerinţele menţionate în prezenta STI şi/sau care nu pot fi evaluate aşa cum se cere în prezenta STI, necesită noi specificaţii şi/sau metode de evaluare. Pentru a permite inovaţii tehnologice, aceste specificaţii şi metode de evaluare vor fi elaborate prin procesul descris în clauza 6.2.4.
4.2. Specificaţii tehnice şi funcţionale ale subsistemelor
În lumina cerinţelor esenţiale din Capitolul 3, specificaţiile tehnice şi funcţionale ale acelor aspecte specifice siguranţei în tunel în subsistemele sus-menţionate sunt după cum urmează:
4.2.1. |
Prezentare generală a specificaţiilor Subsistemul Infrastructură
Subsistemul Energie
Subsistemul control-comandă şi semnalizare Detectoare de ax fierbinte Subsistemul material rulant
Norme de exploatare
Norme de întreţinere
Calificări profesionale Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal Condiţii sanitare şi de siguranţă Dispozitiv de auto-salvare |
4.2.2. |
Subsistemul Infrastructură Pentru instalarea echipamentului de siguranţă în tuneluri, trebuie să se prevadă efectele acţiunilor aerodinamice produse de trecerea trenurilor. |
4.2.2.1. |
Instalarea de macazuri şi pasaje de nivel Administratorul infrastructurii se va asigura că este instalat doar un număr minim de dispuneri de macazuri şi pasaje de nivel conform proiectării şi cerinţelor de siguranţă şi operaţionale. |
4.2.2.2. |
Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipament Pentru compartimentele de echipament şi ieşirile de urgenţă, vor fi folosite sisteme fizice, de ex. încuietori, pentru a preveni accesul neautorizat din afară; va fi întotdeauna posibilă deschiderea uşilor pentru evacuare din interior. |
4.2.2.3. |
Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri Această cerinţă se aplică tuturor tunelurilor, indiferent de lungimea lor Integritatea structurii va fi menţinută, în caz de incendiu, pentru o perioadă de timp suficient de lungă pentru a permite auto-salvarea şi evacuarea pasagerilor şi personalului şi intervenţia serviciilor de salvare fără riscul prăbuşirii structurii. Trebuie evaluată rezistenţa la incendiu a suprafeţei finisate a tunelului, fie în rocă in situ sau tencuială de ciment. Aceasta va suporta temperatura focului pentru o perioadă determinată de timp. „Curba temperatură-timp” specificată (curba EUREKA) este reprezentată în figura următoare. Ea va fi utilizată doar pentru proiectarea structurilor de beton.
|
4.2.2.4. |
Cerinţe de siguranţă împotriva incendiului pentru materialul de construcţie Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor, indiferent de lungimea lor. Această specificaţie se aplică materialelor de construcţie şi instalaţiilor din interiorul tunelurilor, altele decât structuri, care sunt cuprinse în 4.2.2.3. Ele vor avea inflamabilitate scăzută, vor fi neinflamabile sau protejate, în funcţie de cerinţele proiectului. Materialul pentru substructura tunelului va îndeplini cerinţele de clasificare A2 a EN 13501-1:2002. Panourile nestructurale şi alte echipamente vor îndeplini cerinţele de clasificare B a EN 13501-1:2002. |
4.2.2.5. |
Detectarea incendiului Compartimentele tehnice sunt spaţii închise cu uşi de acces/ieşire înăuntru sau afară din tunel cu instalaţii de siguranţă care sunt necesare pentru următoarele funcţii: auto-salvare şi evacuare, comunicare în caz de urgenţă, salvare şi stingerea incendiului şi alimentarea cu energie electrică prin conductor subteran. Acestea vor fi dotate cu detectoare care alertează administratorul infrastructurii în caz de incendiu. |
4.2.2.6. |
Facilităţi pentru auto-salvare, evacuare şi salvare în caz de accident |
4.2.2.6.1. |
Definirea zonei sigure Definiţie: o zonă sigură este un loc în tunel sau în afara lui unde se aplică toate criteriile următoarele
|
4.2.2.6.2. |
Generalităţi Proiectarea unui tunel va ţine cont de necesitatea de a oferi facilităţi care să permită auto-salvarea şi evacuarea pasagerilor şi a personalului din tren şi să permită serviciilor de salvare să salveze oamenii în caz de accident într-un tunel. Soluţiile tehnice descrise în 4.2.2.6.3 la 4.2.2.6.5 îndeplinesc această cerinţă şi va fi aleasă una dintre ele. |
4.2.2.6.3. |
Ieşiri de urgenţă la suprafaţă laterale şi/sau verticale Aceste ieşiri vor fi prevăzute cel puţin la fiecare 1 000 m. Dimensiunile minime ale ieşirilor de siguranţă laterale sau verticale vor fi 1,50 m lăţime şi 2,25 m înălţime. Dimensiunile minime ale deschiderii uşilor vor fi 1,40 m lăţime × 2,00 m înălţime. Cerinţele pentru ieşiri care funcţionează ca rute principale de acces pentru serviciile de salvare sunt descrise în 4.2.2.11. Accesul serviciilor de salvare. Toate ieşirile vor fi dotate cu lumină şi semne. |
4.2.2.6.4. |
Pasaje de trecere spre alt tunel Pasajele de trecere între tuneluri independente adiacente permit ca tunelul adiacent să fie folosit ca zonă sigură. Ele trebuie să fie dotate cu lumini şi semne. Dimensiunile minime ale pasajelor de trecere sunt 2,25 m înălţime × 1,50 m lăţime. Dimensiunile minime ale deschiderii uşilor vor fi 2,00 m înălţime × 1,40 m lăţime. Vor fi asigurate pasaje de trecere conforme cu aceste cerinţe cel puţin la fiecare 500 m. |
4.2.2.6.5. |
Soluţii tehnice alternative Sunt permise soluţii tehnice alternative care să asigure o zonă sigură cu un nivel minim echivalent de siguranţă. Un studiu tehnic va fi aplicat pentru a justifica soluţia alternativă care trebuie aprobat de Autoritatea Naţională Competentă. |
4.2.2.7. |
Căi de evacuare Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor cu mai mult de 500 m lungime. Căile de evacuare vor fi construite într-un tunel cu o singură linie pe cel puţin o parte a tunelului, iar într-un tunel cu două linii, pe ambele părţi ale tunelului. În tuneluri mai largi, cu mai mult de două linii, accesul spre o cale de evacuare va fi posibil de la fiecare linie. Lăţimea căii de evacuare va fi de minim 0,75 m. Înălţimea minimă de gabarit deasupra căii de evacuare va fi de 2,25 m. Nivelul minim al căii de evacuare va fi la înălţimea liniei. Se vor evita blocările locale cu obstacole în zona sigură. Prezenţa obstacolelor nu va reduce lăţimea minimă la mai puţin de 0,7 m, iar lungimea obstacolului nu va depăşi 2 m. Se vor instala balustrade la o înălţime de aproximativ 1 m de la calea de evacuare care să indice ruta către zona sigură. Balustradele vor fi instalate în afara lăţimii de gabarit minime a căii de evacuare. Balustradele vor forma un unghi de 30o – 40o cu axa longitudinală a tunelului la intrarea sau ieşirea dinspre un obstacol. |
4.2.2.8. |
Iluminatul de urgenţă pe căile de evacuare Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor continue cu lungimea mai mare de 500 m. Va fi asigurat iluminatul de urgenţă pentru a ghida pasagerii şi personalul spre o zonă sigură în caz de urgenţă. Se acceptă iluminarea prin alte mijloace decât electricitate dacă acestea îndeplinesc funcţia intenţionată. Se cere iluminare după cum urmează: Tunel cu o singură linie: pe o parte (aceeaşi ca şi calea de evacuare) Tunel cu două linii: pe ambele părţi. Poziţia luminilor: deasupra căilor de evacuare, cât mai jos posibil, pentru a nu interveni în spaţiul pentru trecerea persoanelor, sau montate în balustrade. Luminozitatea va fi de cel puţin 1 lux la nivelul căii de evacuare. Autonomie şi disponibilitate: alimentare de urgenţă garantată sau alte cerinţe pentru a asigura disponibilitatea pentru cel puţin 90 minute. Dacă lumina de urgenţă este stinsă în condiţii de exploatare normală, trebuie ca aprinderea ei să fie posibilă prin ambele mijloace ce urmează:
|
4.2.2.9. |
Semnalizarea căilor de evacuare Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor cu lungimea mai mare de 100 m. Semnalizarea de evacuare indică ieşirile de urgenţă, distanţa şi direcţia spre o zonă sigură. Toate semnele vor fi proiectate conform cerinţelor Directivei 92/58/CE din 24 iunie 1992 referitoare la dotarea cu semne pentru sănătatea şi/sau siguranţa în serviciu şi ISO 3864-1. Vor fi montate semne de evacuare pe pereţii laterali. Distanţa maximă între semnele de evacuare va fi de 50 m. În tunel vor fi montate semne care să indice poziţia echipamentului de urgenţă, acolo unde există asemenea echipament. |
4.2.2.10. |
Comunicarea în caz de urgenţă Comunicarea prin radio între tren şi centrul de control în fiecare tunel prin GSM-R. Nu este nevoie de sisteme de comunicare suplimentare cum ar fi telefoanele pentru urgenţă. Va fi asigurată continuitatea comunicării prin radio pentru a permite echipelor de salvare să comunice cu centrele lor de comandă de la locul accidentului. Sistemul va permite serviciilor de salvare să utilizeze propriul echipament de comunicaţii. |
4.2.2.11. |
Accesul serviciilor de salvare Serviciile de salvare vor putea intra în tunel în caz de accident, prin portalurile tunelului şi/sau prin ieşirile de urgenţă corespunzătoare (vezi 4.2.2.6.3). Aceste rute de acces vor avea cel puţin 2,25 m lăţime şi 2,25 m înălţime. AI va descrie în planul de urgenţă acele facilităţi concepute drept rute de acces. Dacă accesul la un drum este prevăzut în planul de urgenţă, acesta va trebui să fie cât mai aproape de zona de salvare planificată. Mijloacele de acces suplimentare vor fi descrise în planul de urgenţă. |
4.2.2.12. |
Zone de salvare din afara tunelurilor Vor fi amenajate zone de salvare de minim 500 m2 în apropierea tunelului, la drumurile de acces. Drumurile existente pot fi considerate zone de salvare. Dacă drumul de acces nu este practicabil în măsură rezonabilă, vor fi oferite soluţii alternative cu avizul serviciilor de salvare. |
4.2.2.13. |
Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă va fi asigurată la punctele de acces în tunel cu avizul serviciilor de salvare. Volumul va fi de minim 800 litri pe minut timp de două ore. Sursa de apă poate fi un hidrant sau orice sursă de apă de minim 100 m3 cum ar fi un bazin, râu sau alte mijloace. Metoda de transportare a apei la locul accidentului trebuie descrisă în planul de urgenţă. |
4.2.3. |
Subsistemul Energie Această secţiune se aplică părţii de infrastructură a subsistemului Energie. |
4.2.3.1. |
Segmentarea liniilor sau a şinelor de contact suspendate Această specificaţie se aplică tunelurilor cu lungime mai mare de 5 km. Sistemul de alimentare cu energie a tracţiunii din tuneluri va fi împărţit în secţiuni, fiecare nedepăşind 5 km. Această specificaţie se aplică doar dacă sistemul de semnalizare permite prezenţa în tunel a mai mult de un tren pe fiecare linie simultan. Poziţia macazurilor va fi stabilită conform cerinţelor planului de urgenţă pentru tunel, astfel încât numărul de macazuri în tunel să fie redus la minimum. Se va asigura controlul de la distanţă şi operarea fiecărei „secţiuni de macaz”. La locul macazului va fi asigurat un mijloc de comunicare şi iluminarea pentru a permite operarea manuală şi întreţinerea echipamentului de macaz. |
4.2.3.2. |
Împământarea liniei suspendate sau a şinei de contact Vor fi asigurate dispozitive de împământare la punctele de acces în tunel şi în apropierea punctelor de separare între secţiuni (vezi 4.2.3.1). Acestea vor fi instalate manual sau instalaţii fixe controlate de la distanţă. Vor fi asigurate mijloace de comunicare şi de iluminare necesare operaţiunilor de împământare. Procedurile şi responsabilităţile pentru legarea la pământ vor fi stabilite între administratorul de infrastructură (AI) şi serviciile de salvare în planul de urgenţă (vezi 4.4.4 Proceduri de împământare). |
4.2.3.3. |
Alimentarea cu energie electrică Sistemul de distribuţie a energiei electrice în tunel va fi adecvat la echipamentul serviciilor de salvare conform planului de urgenţă pentru tunel. Unele servicii de salvare naţionale pot fi autonome din punctul de vedere al alimentării cu energie electrică. În acest caz, ar putea fi adecvată opţiunea de a nu prevedea facilităţi de alimentare cu energie electrică pentru uzul acestor grupuri. Totuşi o asemenea decizie trebuie descrisă în planul de urgenţă. |
4.2.3.4. |
Cerinţe pentru cablurile electrice din tuneluri În caz de incendiu, cablurile expuse vor avea caracteristici de inflamabilitate scăzută, răspândire scăzută a incendiului, toxicitate redusă şi densitate redusă a fumului. Aceste cerinţe sunt îndeplinite prin compatibilitatea cablurilor cu EN 50267-2-1 (1998), EN 50267-2-2 (1998) şi EN 50268-2 (1999). |
4.2.3.5. |
Fiabilitatea instalaţiilor electrice Instalaţiile electrice relevante pentru siguranţă (detectarea incendiului, iluminatul de urgenţă, comunicarea în caz de urgenţă şi alte sisteme identificate de administratorul infrastructurii sau entitatea contractantă drept vitale pentru siguranţa pasagerilor în tunel) vor fi protejate împotriva deteriorării datorate impactului mecanic, căldurii sau incendiului. Sistemul de distribuţie va fi proiectat pentru a permite sistemului să tolereze deteriorări inevitabile prin (de exemplu) alimentarea cu energie a legăturilor alternative. Alimentarea cu energie electrică va fi în stare de funcţionare maximă în caz de pierdere a oricărui element important. Luminile de urgenţă şi sistemele de comunicare vor fi prevăzute cu o rezervă de 90 de minute. |
4.2.4. |
Subsistemul control-comandă şi semnalizare Această secţiune se aplică părţii adiacente liniei a Subsistemului CCS. |
4.2.4.1. |
Detectoare de axă fierbinte Detectarea axului fierbinte de lângă linie sau echipamentele de predicţie vor fi instalate pe reţele cu tuneluri în puncte strategice, astfel încât să existe o probabilitate ridicată de a detecta un ax fierbinte înainte ca trenul să intre în tunel şi pentru a opri un tren defect înainte de tunel(uri). AI va indica detectori de ax fierbinte lângă linie şi poziţia lor în Registrul Infrastructurii. IF va include informaţii despre aceştia în Manualul de parcurs. |
4.2.5. |
Subsistemul material rulant |
4.2.5.1. |
Proprietăţile materiale ale materialului rulant Selecţia materialelor şi componentelor va avea în vedere proprietăţile de comportare la incendiu. Materialul rulant pentru transportul de pasageri: clauza 4.2.7.2.2 a HS RST TSI se aplică de asemenea materialului rulant CR. Materialul rulant pentru transportul de marfă: Vezi clauza 4.2.7.2.2.4 a CR RST TSI (vagoane de marfă, versiunea EN07 datată 5.1.2005) Cerere privind materialele. |
4.2.5.2. |
Stingătoare pentru materialele rulante pentru transportul de pasageri Dispoziţiile clauzei 4.2.7.2.3.2 a HS RST TSI se aplică de asemenea materialului rulant pentru transportul de pasageri CR. |
4.2.5.3. |
Protecţia împotriva incendiului pentru trenurile de marfă |
4.2.5.3.1. |
Capacitate de funcţionare Nu se cere o capacitate de funcţionare cu foc la bord specifică pentru vagoanele sau unităţile de marfă alimentate prin conductor subteran (în plus faţă de specificaţiile CR RST TSI pentru materialul rulant) deşi obiectul de scoatere a trenului din tunel se aplică de asemenea trenurilor de marfă. Vor fi specificate detectoare de incendiu la bordul unităţilor de marfă alimentate prin conductor subteran, ca şi pentru unităţile de pasageri alimentate cu energie electrică (4.2.5.6). |
4.2.5.3.2. |
Protecţia mecanicului Cerinţa minimă de protecţie împotriva incendiului a mecanicului: unităţile de tracţiune vor avea o barieră de incendiu pentru a proteja cabina mecanicului. Barierele de incendiu vor îndeplini cerinţele de integritate timp de minim 15 minute. Testul de comportare la incendiu va fi efectuat conform cerinţelor EN 1363-1 test partiţie. (Notă: protecţia mecanicului vezi de asemenea 4.7.1) |
4.2.5.3.3. |
Protecţia împotriva incendiului pentru trenuri de pasageri şi marfă sau vehicule rutiere În trenuri care transportă pasageri şi marfă sau vehicule rutiere, vagoanele de pasageri vor îndeplini indicaţiile relevante din capitolul 4.2.5 al prezentei STI. Legi naţionale pot specifica cerinţe suplimentare în domeniul operării, pentru a justifica riscul suplimentar a acestor trenuri, atât timp cât aceste cerinţe nu împiedică funcţionarea trenurilor conform Directivei 2004/50/CE. (Excepţiile pentru acordurile naţionale, bilaterale, multilaterale şi multinaţionale sunt enumerate în capitolul 7.4) Unităţile de tracţiune vor îndeplini cerinţele locomotivelor de pasageri. Pentru vagoanele de marfă, se aplică STI relevante. |
4.2.5.4. |
Bariere de incendiu pentru materialele rulante de pasageri Clauza 4.2.7.2.3.3 a HS RST TSI „Rezistenţa la incendiu” se aplică de asemenea materialului rulant CR. |
4.2.5.5. |
Măsuri suplimentare pentru capacitatea de funcţionare a materialului rulant de pasageri cu un incendiu la bord: |
4.2.5.5.1. |
Obiective generale şi capacitatea de funcţionare necesară trenurilor de pasageri Această secţiune include măsuri care vor fi luate pentru a îmbunătăţi probabilitatea că un tren de pasageri cu incendiu la bord vor continua să funcţioneze timp de:
Pentru tuneluri mai lungi de 20 km, va fi luată în considerare necesitatea de infrastructură suplimentară şi măsuri de siguranţă a operaţiunilor. Un tren din categoria de siguranţă B ce îndeplineşte cerinţele STI relevante nu va fi împiedicat să funcţioneze în tuneluri mai lungi de 20 km. |
4.2.5.5.2. |
Cerinţe pentru frâne Cerinţele pentru frâne din clauza 4.2.7.2.4 a HS RST TSI se va aplica de asemenea materialului rulant CR din categoriile de siguranţă A şi B. |
4.2.5.5.3. |
Cerinţă privind alimentarea prin conductor subteran Cerinţele privind alimentarea prin conductor subteran din clauza 4.2.7.2.4 a HS RST TSI se va aplica de asemenea materialului rulant CR din categoria de siguranţă B. |
4.2.5.6. |
Detectoare de incendiu la bord Cerinţele clauzei 4.2.7.2.3.1 a HS RST TSI se vor aplica de asemenea materialului rulant CR. |
4.2.5.7. |
Mijloace de comunicare în trenuri Cerinţele clauzei 4.2.5.1 a HS RST TSI se vor aplica de asemenea materialului rulant CR. |
4.2.5.8. |
Suprareglarea frânei de urgenţă Dispoziţiile din clauza 4.2.5.3 „Alarmarea pasagerilor” a HS RST TSI se vor aplica de asemenea materialului rulant CR. |
4.2.5.9. |
Sistemul de iluminat de urgenţă în tren Dispoziţiile din clauza 4.2.7.13 „Iluminatul de urgenţă” a HS RST TSI se vor aplica de asemenea materialului rulant pentru transportul de pasageri CR, cu excepţia faptului că se cere o autonomie de 90 de minute după căderea alimentării principale cu energie electrică. |
4.2.5.10. |
Întreruperea aerului condiţionat în tren. Dispoziţiile din clauza 4.2.7.12.1 a HS RST TSI „Zonele pentru pasageri şi echipaj dotate cu aer condiţionat” se aplică de asemenea se vor aplica de asemenea materialului rulant pentru transportul de pasageri CR. |
4.2.5.11. |
Proiectul de evacuare al materialului rulant pentru transportul pasagerilor |
4.2.5.11.1. |
Ieşiri de urgenţă pentru pasageri Plasarea, exploatarea si semnalarea ieşirilor de urgenţă din materialele rulante pentru pasageri vor îndeplini cerinţele clauzei 4.2.7.1.1 literele A – C din HS RST TSI. |
4.2.5.11.2. |
Uşi de acces pentru pasageri Uşile vor fi dotate cu dispozitiv individual de deschidere de urgenţă intern şi extern conform clauzei 4.2.2.4.2.1, litera g, a HS RST TSI. |
4.2.5.12. |
Informarea şi accesul serviciului de salvare Serviciile de salvare vor primi o descriere a materialului rulant pentru a le permite să intervină în caz de urgenţe. Se vor furniza în special informaţii privind modul de acces în interiorul materialului rulant. |
4.3. Specificaţii tehnice şi funcţionale ale interfeţelor
4.3.1. |
Generalităţi Fiind o STI transversală, SRT TSI specifică măsuri legate de alte câteva subsisteme în unul din următoarele moduri:
Lista de interfeţe este dată mai jos. Trimiterile la clauzele din alte STI trebuie luate în considerare drept recomandări pentru CR TSI-urile la care se face referire. |
4.3.2. |
Interfeţe cu Subsistemul Infrastructură
Trimiterile la interfeţele cu CR INS se vor menţiona într-o fază ulterioară, când va fi disponibil CR INS TSI. |
4.3.2.1. |
Căi de evacuare Definirea căilor de evacuare este descrisă în CR SRT TSI 4.2.2.7. HS INS TSI a menţionat această specificaţie. CR SRT TSI este responsabil pentru aceasta. |
4.3.2.2. |
Inspectarea stării tunelului Inspectarea stării tunelului se bazează pe specificaţiile tehnice generale ale planului de întreţinere din clauza 4.5.1 a HS TSI INS şi a viitoarei CR TSI INS cu cerinţele suplimentare descrise în clauza 4.5.1 a prezentei STI. |
4.3.3. |
Interfeţe cu Subsistemul Energie
Trimiterile la interfeţele cu CR ENE se vor menţiona într-o fază ulterioară, când este disponibil CR ENE TSI. |
4.3.3.1. |
Întreruperea alimentării prin conductor subteran Clauza SRT 4.2.3.1 Secţionarea liniilor suspendate sau a şinelor de contact şi clauza HS ENE TSI 4.2.7 se ocupă cu aceleaşi aspecte: secţionarea sistemului de linii de contact suspendate şi continuitatea funcţionării. Sunt legate. |
4.3.4. |
Interfeţe cu Subsistemul Control-Comandă-Semnalizare
Detectoarele de ax fierbinte trebuie să fie apte să detecteze un ax fierbinte. SRT TSI nu defineşte nicio specificaţie specifică, în afară poziţiei detectoarelor de ax fierbinte. |
4.3.5. |
Interfeţe cu Subsistemul Exploatare şi Management al Traficului
|
4.3.5.1. |
Plan şi exerciţii de urgenţă în tunel În plus faţă de cerinţele privind administrarea situaţiilor de urgenţă descrise în clauza 4.2.3.7 a CR OPE TSI, cerinţele specifice planului de urgenţă în tunel sunt descrise în clauza 4.4.3 a prezentei STI. |
4.3.5.2. |
Manual de parcurs Pe liniile cu tuneluri, Manualul de parcurs trebuie să specifice în plus faţă de cerinţele descrise în clauza 4.2.1.2.2 a CR OPE TSI, cerinţele descrise în clauza 4.4.5 a prezentei STI. |
4.3.5.3. |
Dispoziţii privind siguranţa la bordul trenului şi informaţiile de urgenţă pentru călători În plus faţă de cerinţele privind administrarea situaţiilor de urgenţă descrise în clauza 4.2.3.7 a CR OPE TSI, cerinţele specifice siguranţei în tunel sunt descrise în clauza 4.4.6 din prezenta STI. |
4.3.5.4. |
Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal În plus faţă de cerinţele CR OPE TSI 4.6 legate de competenţa lingvistică şi profesională şi procesul de evaluare solicitat pentru personal pentru a atinge această competenţă, clauza SRT TSI 4.6.1 menţionează competenţele solicitate pentru a controla situaţii grave în tuneluri. |
4.3.6. |
Interfeţe cu Subsistemul Material rulant
Trimiterile la interfeţele cu CR RST altele decât vagoane de marfă vor fi specificate într-o fază ulterioară, când va fi disponibil CR RST TSI aplicabil. |
4.3.6.1. |
Proprietăţi ale materialelor pentru materialul rulant Clauza 4.2.5.1 specifică proprietăţile de comportare la incendiu a materialelor şi componentelor. Ea prevede aceleaşi proprietăţi pentru materialul rulant pentru transportul de pasageri CR ca şi pentru materialul rulant HS şi deci se referă la clauza 4.2.7.2.2 a HS RST TSI. Pentru materialul rulant pentru transportul de marfă, proprietăţile relevante sunt definite în clauza 4.2.7.2.1 a CR WAG TSI. |
4.3.6.2. |
Specificaţiile tehnice ale altor materiale rulante Specificaţiile 4.2.5.2, 4.2.5.4 la 4.2.5.11 ale SRT TSI pentru materialul rulant CR sunt aceleaşi ca şi cele pentru materialul rulant HS. |
4.3.7. |
Interfeţe cu Subsistemul PRM
|
4.3.7.1. |
Căi de evacuare Dimensiunile căilor de evacuare sunt alese în funcţie de CR PRM TSI, în care se cere o lăţime de 0,75 m pentru folosirea scaunelor cu rotile. |
4.4. Norme de exploatare
Următoarele norme de exploatare nu constituie parte a evaluării subsistemelor.
În lumina cerinţelor esenţiale din Capitolul 3, normele de exploatare specifice siguranţei în tunel în subsistemele cuprinse în prezenta STI sunt după cum urmează:
4.4.1. |
Verificarea stării trenurilor şi acţiunile corespunzătoare Starea echipamentului relevant pentru siguranţă în tren va fi verificată:
Această cerinţă completează CR OPE TSI 4.2.2.7 |
4.4.1.1. |
Înainte ca trenul să înceapă să funcţioneze Cerinţa CR OPE TSI 4.2.3.3 este importantă pentru SRT. |
4.4.1.2. |
În timp ce trenul funcţionează Cerinţele CR OPE TSI 4.2.3.3.2, 4.2.3.6.3 şi 4.2.3.7 sunt importante pentru SRT. |
4.4.1.2.1. |
Echipament relevant pentru siguranţă Dacă unul dintre elementele de echipament este găsit defect în timp ce trenul funcţionează:
IF va avea planuri pentru continuarea operării în siguranţă a trenurilor în condiţiile grave rezultate sau pentru a opri. AI va fi informat imediat de către echipajul trenului. |
4.4.1.2.2. |
Accidente de ax fierbinte Dacă un ax fierbinte este detectat:
|
4.4.2. |
Regulă de urgenţă Normele de exploatare ale AI vor adopta şi dezvolta cu mai multe detalii, dacă e necesar, principiul ca în caz de accident (cu excepţia deraierii, care cere o oprire imediată)
În toate cazurile, AI va fi informat imediat de către echipajul trenului şi niciun tren programat nu va avea permisiunea de a intra în tunel. |
4.4.3. |
Plan şi exerciţii de urgenţă în tunel Va fi elaborat un plan de urgenţă sub conducerea administratorului infrastructurii, în cooperare, acolo unde este necesar, cu întreprinderile feroviare, serviciile de salvare şi autorităţile implicate pentru fiecare tunel. Acesta va îndeplini cerinţele CR OPE TSI 4.2.3.7 „Controlarea unei situaţii de urgenţă” şi va satisface următoarele specificaţii suplimentare. Dacă tunelurile de pe traseu sunt asemănătoare, planul de urgenţă poate fi generic. |
4.4.3.1. |
Cuprins Planul de urgenţă va fi concordant cu facilităţile de auto-salvare, evacuare şi salvare oferite. Planul de urgenţă va cuprinde cel puţin:
|
4.4.3.2. |
Identificare Toate uşile care duc spre ieşirile de urgenţă sau pasajele de trecere (vezi 4.2.2.6) vor fi proiectate individual şi marcate pe ambele părţi. Această identificare va fi descrisă în planul de urgenţă şi în Manualul de parcurs şi va fi folosită în toate comunicările dintre întreprinderile feroviare, administratorul infrastructurii şi serviciile de salvare. Orice schimbare legată de acest aspect va fi raportată imediat; planul de urgenţă trebuie adus la zi în mod corespunzător de către AI, iar Manualul de parcurs de către IF conform clauzei 4.2.1.2.2.2 CR OPE TSI. |
4.4.3.3. |
Exerciţii Înainte de deschiderea unui singur tunel sau a unei serii de tuneluri, va avea loc un exerciţiu pe scară largă cuprinzând proceduri de evacuare şi salvare, în care să fie implicate toate categoriile de personal descris în planul de urgenţă. Planul de urgenţă va menţiona modul în care toate organizaţiile implicate pot fi familiarizate cu infrastructura şi frecvenţa la care trebuie să aibă loc vizite ale tunelului şi ale părţii superioare a acestuia sau alte exerciţii. |
4.4.4. |
Proceduri de izolaţie şi împământare. Dacă serviciile de salvare solicită întreruperea alimentării cu electricitate prin conductor subteran, acestea vor primi garanţia că au fost întrerupte secţiunile corespunzătoare ale catenarei sau a şinelor de contact înainte de a intra în tunel sau într-o secţiune de tunel. Este responsabilitatea administratorului infrastructurii să întrerupă alimentarea cu electricitate prin conductor subteran. Responsabilitatea pentru împământare va fi descrisă în planul de urgenţă. Va luată măsura izolării secţiunii în care a avut loc accidentul. |
4.4.5. |
Manual de parcurs Manualul de parcurs definit în CR OPE TSI 4.2.1.2.2.1 va indica informaţiile legate de siguranţa în tuneluri. |
4.4.6. |
Dispoziţie privind siguranţa la bordul trenului şi informaţiile pentru pasageri După cum se specifică în CR OPE TSI 4.2.3.7, IF vor derula procese de informare a pasagerilor despre procedurile de urgenţă şi salvare de la bord specifice tunelurilor. Asemenea informaţii vor fi oferite cel puţin în limba ţării în care circulă trenul, plus în limba engleză. Pe cât posibil, vor fi folosite informaţii vizuale (pictograme). Cuprinsul principal şi cerinţa minimă pentru informaţii va fi:
|
4.4.7. |
Coordonarea între centrele de control ale tunelului Procedurile de coordonare între centrele de control importante implicate (de ex. energie, exploatare, instalaţii din tunel) vor fi conform cerinţelor din planul de urgenţă. |
4.5. Norme de întreţinere
În lumina cerinţelor esenţiale din Capitolul 3, normele de întreţinere specifice siguranţei în tunel în subsistemele ce privesc prezenta STI sunt după cum urmează:
4.5.1. |
Inspectarea stării tunelului Această specificaţie se aplică tuturor tunelurilor, indiferent de lungimea lor. În planul de întreţinere, stabilit de HS INS TSI 4.5.1 şi de viitoarele CR INS TSI, trebuie luate în considerare următoarele norme suplimentare de inspectare:
|
4.5.2. |
Întreţinere materialului rulant |
4.5.2.1. |
Materialul rulant pentru transportul de pasageri Planul de întreţinere a materialului rulant folosit pentru formarea unui tren de pasageri va include în mod deosebit verificarea următorului echipament de siguranţă:
|
4.5.2.2. |
Materialul rulant pentru transportul de marfă Planul de întreţinere a unităţilor de tracţiune folosite pentru a forma un tren de marfă va include în mod deosebit verificare prezenţei a cel puţin unui dispozitiv pe o unitate de tracţiune. |
4.6. Calificările profesionale
Calificările profesionale ale personalului, necesare pentru exploatarea specifică siguranţei în tunel în subsistemele ce privesc prezenta STI şi conform normelor de exploatare din clauza 4.4 a prezentei STI, sunt după cum urmează:
4.6.1. |
Competenţa specifică tunelului a echipajului trenului şi a altui gen de personal Întregul personal care conduce sau însoţeşte trenul, ca şi personalul care autorizează mişcările trenului, vor avea cunoştinţele şi capacitatea de a pune în practică acele cunoştinţe pentru a controla situaţii grave în caz de accident. Pentru personalul răspunzător de sarcinile de conducere şi/sau însoţire a trenului, cerinţele generale sunt menţionate în CR OPE TSI 4.6. „Calificări profesionale” şi anexele H (Elementele minime necesare pentru calificarea profesională pentru sarcina de a conduce un tren) şi J (Elemente minime necesare pentru calificarea profesională pentru sarcinile asociate cu însoţirea trenului). Întregul echipaj va avea cunoştinţe despre comportamentul de siguranţă corespunzător în tuneluri şi în special pentru a fi capabil să evacueze un tren într-un tunel. Aceasta implică instruirea pasagerilor să treacă în următorul vagon sau să coboare din tren şi conducerea pasagerilor afară din tren spre un loc sigur. Personal auxiliar al trenului (de ex. servire, curăţenie), care nu face parte din echipajul trenului aşa cum este descris mai jos, va fi instruit, în plus faţă de instruirea sa de bază, să sprijine acţiunile echipajului (1). Instruirea profesională a inginerilor şi administratorilor răspunzători pentru întreţinerea şi exploatarea subsistemelor va include subiectul siguranţei în tunelurile feroviare. |
4.7. Condiţii sanitare şi de siguranţă
Condiţiile sanitare şi de siguranţă ale personalului solicitat pentru operaţiile specifice siguranţei în tunel în subsistemele care privesc prezenta STI şi pentru punerea în practică a STI sunt după cum urmează:
4.7.1. |
Dispozitiv de auto-salvare Unităţile de tracţiune ale trenurilor de marfă operate manual vor fi dotate cu un dispozitiv de auto-salvare pentru mecanic şi alte persoane de la bord care să îndeplinească specificaţiile unuia dintre cele două standarde EN 402:2003 sau 403:2004. IF trebuie să aleagă una dintre cele două soluţii descrise în aceste standarde. |
4.8. Registrele de infrastructură şi material rulant
Conform articolului 24 alineatul (1) al Directivei 2001/16/CE, fiecare STI va indica exact informaţiile care trebuie incluse în registrele de infrastructură şi material rulant.
4.8.1. |
Registrul de infrastructură Vezi anexa A la prezenta STI |
4.8.2. |
Registrul materialului rulant Vezi anexa B la prezenta STI |
5. CONSTITUENŢII INTEROPERABILITĂŢII
Niciun element constitutiv de interoperabilitate nu este definit în SRT TSI.
6. EVALUAREA CONFORAITĂŢII SAU/ŞI A FIABILITĂŢII CONSTITUENŢILOR ŞI VERIFICAREA SUBSISTEMULUI
6.1. Elementele consititutive de interoperabilitate
Inaplicabil, de vreme ce nu a fost definit niciun element constitutiv de interoperabilitate în SRT TSI.
6.2. Subsisteme
6.2.1. |
Evaluarea conformităţii (generalităţi) Entitatea contractantă, cum ar fi o întreprindere feroviară, un administrator de infrastructură, un fabricant de materiale rulante sau un reprezentant autorizat stabilit în Comunitate va depune o cerere de evaluare a conformităţii Subsistemelor Material rulant sau Energie sau Control-Comandă şi Semnalizare sau Infrastructură la un organism notificat la alegerea sa. Acum trebuie făcută o distincţie:
Pentru prima situaţie, evaluarea prin comparaţie cu SRT TSI trebuie făcută în cadrul evaluării subsistemului relevant prin comparaţie cu STI a sa specifică. Pentru a doua situaţie (CR RST altele decât vagoane, CR INS şi CR ENE), evaluarea este descrisă fie în acest capitol, fie în capitolele respective ale HS TSI-urilor existente (RST, INS, ENE). În cazurile în care specificaţia din capitolul 4 al CR SRT TSI este aplicabilă, în acest capitol nu se oferă nicio altă informaţie pentru evaluare. Trimiterea se face în tabelul următor.
Acest organism notificat va fi autorizat:
Declaraţia(iile) CE de verificare conform articolului 18 alineatul (1) şi anexa IV la Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE cu privire de subsistemul(ele) avut(e) în vedere va(vor) fi elaborată(e) de solicitant(ţi). Declaraţia(iile) de verificare CE trebuie să obţină autorizaţia de punere în funcţiune a subsistemelor. Evaluarea de conformitate a subsistemului va fi efectuată conform unui modul sau unei combinaţii de module conform clauzei 6.2.2 şi anexei E la prezenta STI: Module pentru verificarea CE a subsistemelor (vezi Anexa F) Modulul SB: Examinarea tipului pentru fazele proiectării şi dezvoltării Modulul SD: Sistemul de gestiune a calităţii produsului pentru faza de producţie Modulul IF: Verificarea produsului pentru faza de producţie Modulul SG: Verificarea unităţii Modulul SH2: Sistemul de gestiune a calităţii globale cu examinarea proiectării pentru fazele proiectării, dezvoltării şi producţiei Procesul de aprobare şi cuprinsul evaluării vor fi definite în comun de solicitant şi organismul notificat conform cerinţelor definite în prezenta STI şi în conformitate cu normele menţionate în secţiunea 7 a prezentei STI. |
6.2.2. |
Proceduri de evaluare a conformităţii (module) Solicitantul va alege unul dintre modulele sau una dintre combinaţiile de module indicate în tabelul următor. Table Proceduri de evaluare
Caracteristicile subsistemului care va fi evaluat în timpul fazelor importante sunt indicate în anexa E. Solicitantul va confirma că fiecare subsistem produs se supune tiparului. Un „X” în coloana a 4-a a tabelului E din anexa E arată că trăsăturile importante vor fi verificate prin testarea fiecărui subsistem în parte. Evaluarea subsistemului de întreţinere este descrisă în clauza 6.2.5. |
6.2.3. |
Soluţii existente Dacă o soluţie existentă este deja evaluată pentru o cerere în condiţii comparabile şi funcţionează, atunci se aplică următorul proces: Solicitantul va demonstra că rezultatele testelor şi verificărilor pentru evaluarea anterioară a cererii sunt în conformitate cu cerinţele prezentei STI. În acest caz evaluarea anterioară a tipului caracteristicilor subsistemului va rămâne valabilă în noua aplicare. |
6.2.4. |
Soluţii inovatoare Dacă un subsistem include o soluţie inovatoare aşa cum este definită în secţiunea 4.1, producătorul sau entitatea contractantă va menţiona devierea de la clauza relevantă a STI şi o va transmite Agenţiei Feroviare Europene (AEF). AEF va produce şi finaliza specificaţiile funcţionale şi interfeţele corespunzătoare acestei soluţii şi va elabora metode de evaluare. Specificaţiile funcţionale şi ale interfeţelor corespunzătoare şi metodele de evaluare vor fi încorporate în STI prin procesul de revizuire. După intrarea în vigoare a deciziei Comisiei, luată conform articolului 21 alineatul (2) din Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, soluţia inovatoare primeşte permisiunea de a fi folosită înainte de a fi încorporată în STI. |
6.2.5. |
Evaluarea întreţinerii Conform articolului 18.3 din Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, organismul notificat va întocmi Dosarul Tehnic, care include Dosarul de Întreţinere. Aceasta înseamnă că, în special, organismul notificat va verifica:
dar nu trebuie să verifice corectitudinea conţinutului dosarului de întreţinere. Evaluarea conformităţii întreţinerii este responsabilitatea autorităţii naţionale competente. |
6.2.6. |
Evaluarea normelor de exploatare Serviciul feroviar sau administratorul infrastructurii va demonstra îndeplinirea cerinţelor prezentei STI. Aceasta se poate face ca parte a sistemului de gestiune a siguranţei descris în Directiva 2004/49/CE. Îndeplinirea normelor de exploatare a prezentei STI nu presupune evaluarea separată de către un organism notificat, decât dacă se cere de către OPE TSI. Autoritatea competentă relevantă va efectua o evaluare a oricărei proceduri sau proces operaţional nou sau amendat, înainte de punerea în practică, înaintea acordării unui certificat/unei autorizaţii nou(i)/revăzut(e). Această evaluare va face parte din procesul acordării autorizaţiei/certificatului de siguranţă. |
6.2.7. |
Cerinţe suplimentare pentru evaluarea specificaţiilor de competenţa AI |
6.2.7.1. |
Instalarea macazurilor şi pasajelor de nivel Organismul notificat va verifica existenţa în dosarul tehnic a unui studiu tehnic care justifică plasarea macazurilor şi pasajelor de nivel în tunel şi care confirmă că s-a instalat doar un număr minim de macazuri şi pasaje de nivel conform cerinţelor 4.2.2.1. |
6.2.7.2. |
Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipament Evaluarea va confirma că:
|
6.2.7.3. |
Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri Organismul notificat va evalua conformitatea cu cerinţele pentru protecţia împotriva incendiului pentru structuri, definite în 4.2.2.3, folosind rezultatele calculelor făcute de administratorul infrastructurii sau de entitatea contractantă. |
6.2.7.4. |
Facilităţi pentru auto-salvare, salvare şi evacuare în caz de accident Organismul notificat va verifica dacă soluţia adoptată este identificată clar printr-o declaraţie în dosarul tehnic şi în conformitate cu cerinţele 4.2.2.6. În cazul 4.2.2.6.5 Soluţie tehnică alternativă, organismul notificat va verifica dacă s-a efectuat studiul tehnic corespunzător şi dacă acesta a fost ulterior aprobat de autoritatea naţională competentă. |
6.2.7.5. |
Accesul şi echipamentul serviciilor de salvare Organismul notificat va confirma, prin verificarea dosarului tehnic şi luând în considerare dovada consultării serviciilor de salvare, că au fost îndeplinite cerinţele din clauzele următoare:
|
6.2.7.6. |
Fiabilitatea instalaţiilor electrice Organismul notificat va confirma că a fost efectuată o evaluare a modului de cădere, care îndeplineşte cerinţele funcţionale ale 4.2.3.5. |
6.2.7.7. |
Detectoare de ax fierbinte Organismul notificat va confirma dotarea cu detectoare de ax fierbinte sau echipament de predicţie conform cerinţelor clauzei 4.2.4.1 şi că administratorul infrastructurii a stabilit procedurile de acţiune ce urmează declanşării alarmei care să prevină intrarea sau oprirea în tunel a unei materiale rulante suspecte. |
6.2.8. |
Cerinţe suplimentare pentru evaluarea specificaţiilor de competenţa IF Specificaţiile pentru CR RST stabilite în prezenta STI sunt aceleaşi ca şi cele descrise în HS RST TSI. Aşadar, evaluarea specificaţiilor privind materialul rulant trebuie efectuată conform specificaţiilor de evaluare din HS RST TSI capitolul 6, cu excepţia clauzelor următoare, în care se furnizează cerinţe şi informaţii suplimentare:
|
6.2.8.1. |
Informarea şi accesul serviciilor de salvare Organismul notificat va verifica îndeplinirea cerinţelor 4.2.5.12 prin dovada consultării cu serviciile de salvare. |
6.2.8.2. |
Dispozitivul de auto-salvare Evaluarea conformităţii este descrisă în EN401:1994, EN402:2003, EN403:2004. |
7. PUNERE ÎN APLICARE
Prezentul SRT TSI specifică parametrii de bază necesari în tuneluri (sau linii convenţionale) noi, reînnoite sau îmbunătăţite ori materiale rulante noi, reînnoite sau îmbunătăţite, pentru armonizarea nivelului curent de siguranţă în tuneluri din întreaga Europă. Aceasta se poate realiza în principal printr-o combinaţie optimă de cerinţe impuse infrastructurii, materialului rulant şi subsistemelor de exploatare. Pentru a face o trecere treptată de la situaţia existentă la situaţia finală în care îndeplinirea STI va constitui standardul, capitolul de faţă defineşte strategia de punere în practică a SRT TSI.
7.1. Aplicarea prezentei STI la subsistemele ce vor fi puse în funcţiune
7.1.1. |
Generalităţi Capitolele 4 la 6 se aplică în întregime la subsistemele din domeniul geografic de aplicare al prezentei STI (cf. alineatul 1.2) care vor fi puse în funcţiune după intrarea în vigoare a prezentei STI. Acestea se referă în special atât la tuneluri noi, cât şi la proiecte de noi tuneluri. Pentru proiecte aflate într-o fază avansată de dezvoltare şi pentru contracte deja acordate, vezi art. 7 litera (a) din Directiva 2001/16/CE. |
7.1.2. |
Materialul rulant nou construit după un model existent Materialul rulant nou construit după un model existent înainte de intrarea în vigoare a prezentei STI şi care a fost deja autorizat de unul sau mai multe state membre pentru funcţionare pe anumite linii are permisiunea de punere în funcţiune în decurs de patru ani după intrarea în vigoare a prezentei STI fără o evaluare a conformităţii cu SRT TSI, atât timp cât trenul rămâne pe liniile sale definite de funcţionare. Totuşi, dacă se intenţionează ca această material rulant să funcţioneze pe linii cu tuneluri >1 km lungime, el va fi dotat cu un dispozitiv de suprareglaj al frânei de urgenţă conform clauzei 4.2.5.8 din prezenta STI. |
7.1.3. |
Materiale rulante existente menite să funcţioneze în tuneluri noi Dacă nu diminuează nivelul global de siguranţă definit de reglementări naţionale notificate, nu se impune nicio restricţie asupra funcţionării trenurilor existente în ceea ce priveşte tunelurile care fac obiectul STI. |
7.2. Aplicarea prezentei STI la subsisteme aflate deja în stare de funcţiune
7.2.1. |
Introducere Subsistemele aflate deja în stare de funcţionare vor fi îmbunătăţite şi înnoite conform condiţiilor expuse în articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE. În acest context special, strategia de migraţie (vezi 7.2.2) arată modul în care fiecare subsistem existent în tunel supus proceselor de reînnoire sau îmbunătăţire va fi adaptat pentru a îndeplini cerinţele STI. Îmbunătăţirea şi reînnoirea sunt definite în Directiva 2001/16/CE articolul 2 alineatul (l) literele (m) şi (n). Totuşi, toate măsurile prescrise ulterior se aplică atât acţiunilor de îmbunătăţire, cât şi celor de reînnoire. Pentru a permite o punere în aplicare proactivă a prezentei STI, statele membre sunt încurajate să promoveze şi să sprijine strategia de punere în aplicare. De fiecare dată când vor fi îmbunătăţite sau reînnoite subsistemele unei secţiuni de tunel sau a unei materiale rulante deja în stare de funcţionare, trebuie luată în considerare ocazia de a include alte părţi care nu sunt incluse în planurile de îmbunătăţire şi reînnoire, dar care pot fi aduse la conformitate cu prezenta STI, mai ales acolo unde există beneficii şi îmbunătăţiri semnificative ale siguranţei care pot fi realizate cu un cost suplimentar limitat. În cazul în care un subsistem relevant pentru siguranţa în tunel este reevaluat în funcţie de orice altă STI ca urmare a lucrărilor de reînnoire sau îmbunătăţire, va fi necesară doar reevaluarea în funcţie de prezenta STI în ceea ce priveşte acele sisteme şi componente afectate direct de lucrări. |
7.2.2. |
Măsuri de îmbunătăţire şi reînnoire a tunelurilor mai lungi de 1 km, subsistemele INS şi ENE La efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire sau reînnoire a unor părţi din următoarele subsisteme care afectează siguranţa în tunel, trebuie puse în aplicare următoarele măsuri. Ansamblurile şi componentele care nu intră în sfera unui anumit program de îmbunătăţire sau reînnoire nu trebuie să se supună normelor în timpul unui asemenea program. |
7.2.2.1. |
INS
|
7.2.2.2. |
ENE 4.2.3.4 Cerinţe pentru cablurile electrice din tuneluri, la înlocuirea cablurilor (entitate responsabilă: AI) |
7.2.3. |
Măsuri de îmbunătăţire şi reînnoire pentru subsistemele CCS, OPE, RST La efectuarea de îmbunătăţiri sau reînnoiri ale unor părţi din următoarele subsisteme care afectează siguranţa în tunel, trebuie puse în aplicare următoarele măsuri. Ansamblurile şi componentele care nu intră în sfera unui anumit program de îmbunătăţire sau reînnoire nu trebuie să se supună normelor în timpul unui asemenea program. |
7.2.3.1. |
CCS: nu este necesară nicio măsură |
7.2.3.2. |
OPE: Măsurile OPE vor fi puse în aplicare în tunelurile existente indiferent de acţiunile de reînnoire sau îmbunătăţire în alte subsisteme, conform cerinţelor din CR OPE TSI capitolul 7.
|
7.2.3.3. |
RST (Material rulant pentru transportul de pasageri)
Măsurile necesare pentru trenurile de marfă sunt menţionate în CR RST TSI (vagoane de marfă). |
7.2.4. |
Alte tuneluri existente Prezenta STI nu se aplică subsistemelor existente care nu sunt supuse reînnoirii sau îmbunătăţirii. Nu se aplică tunelurilor mai scurte de 1 000 m supuse reînnoirii sau îmbunătăţirii. Pentru a armoniza nivelul de siguranţă în TEN, se atrage atenţia asupra recomandării UNECE (TRANS/AC.9/9, 1.12.2003 care afirmă în partea E: „Există deja multe tuneluri în exploatare. Multe dintre ele au fost construite când considerentele de siguranţă erau mai puţin stringente decât azi. Evident că acestea nu pot adaptate la dimensiunile sugerate pentru noile tuneluri la un cost rezonabil. Dar siguranţa în tuneluri nu depinde doar de măsuri structurale – ea poate fi sporită de asemenea prin măsuri privind materialul rulant şi măsuri operaţionale. Prin urmare, Grupul recomandă ca planurile de siguranţă (2) pentru tunelurile existente să fie stabilite, evaluându-se nivelul lor de siguranţă şi propunându-se ridicarea acestui nivel, dacă este necesar, prin măsuri care să fie selectate dintre măsurile standard pentru tuneluri, primă prioritate fiind acordată măsurilor non-structurale.” |
7.3. Revizuirea STI
În conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 2001/16/CE modificată prin Directiva 2004/50/CE, Agenţia „va fi responsabilă pentru pregătirea revizuirii aducerea la zi a STI şi transmiterea recomandărilor corespunzătoare către Comitetul la care se face referire în articolul 21 pentru a lua în considerare dezvoltările în tehnologie sau cerinţele sociale”.
În plus, adoptarea şi revizuirea progresivă a altor STI pot avea efect asupra prezentei STI. Modificările propuse pentru prezenta STI vor fi supuse unei revizuiri riguroase iar STI îmbunătăţite vor fi publicate pe o bază periodică indicativă de 3 ani.
Agenţia va fi anunţată despre orice soluţii inovatoare luate în considerare pentru a stabili dacă acestea vor fi incluse în STI.
7.4. Excepţii de la acordurile naţionale, bilaterale, multilaterale şi multinaţionale
7.4.1. |
Acorduri existente Acolo unde acordurile conţin cerinţe legate de tuneluri, statele membre vor anunţa Comisia, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei STI, despre următoarele acorduri conform cărora funcţionează trenuri legate de domeniul de aplicare al prezentei STI:
Se va evalua compatibilitatea acestor acorduri cu legislaţia UE, inclusiv caracterul lor nediscriminator şi, în special, cu prezenta STI, iar Comisia va lua măsurile necesare cum ar fi, de exemplu, revizuirea prezentei STI pentru a include posibile cazuri specifice sau măsuri de tranziţie. Aceste acorduri sunt permise până când vor fi luate măsurile necesare, inclusiv acorduri la nivel UE legate de prezenta STI cu Federaţia Rusă şi alte ţări CSI având graniţa cu UE. Acordul RID şi instrumentele COTIF nu vor fi anunţate pentru că sunt cunoscute. |
7.4.2. |
Acorduri viitoare sau modificări ale acordurilor existente Orice acord viitor sau modificare a unor acorduri existente va lua în considerare legislaţia UE şi, în special, prezenta STI. Statele membre vor anunţa Comisia despre asemenea acorduri/modificări. Atunci se aplică aceeaşi procedură ca şi în cazul § 7.4.1. |
7.5. Cazuri specifice
7.5.1. |
Introducere În cazurile specifice de mai jos sunt permise următoarele dispoziţii speciale. Aceste cazuri specifice sunt incluse în două categorii: dispoziţiile se aplică fie permanent (caz „P”), sau temporar (caz „T”). În cazurile temporare, este recomandat ca statele membre vizate să se conformeze cu subsistemul relevant fie până în 2010 (caz „T1”), un obiectiv stabilit în Decizia Nr. 1692/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 iulie 1996 asupra îndrumărilor Comunităţii pentru dezvoltarea reţelei de transport transeuropean, sau până 2020 (cazul „T2”). |
7.5.2. |
Listă de cazuri specifice Niciunul. |
(1) Echipajul trenului este definit în glosarul OPE TSI după cum urmează: Membri ai personalului de la bordul unui tren, care sunt atestaţi ca fiind competenţi şi numiţi de Serviciile Feroviare pentru a îndeplini anumite sarcini specifice legate de siguranţă în tren, de exemplu mecanicul sau gardianul.
(2) Planul de siguranţă este descris în partea D a recomandărilor UNECE.
ANEXA A
REGISTRUL INFRASTRUCTURII
Cerinţe pentru registrul infrastructurii
Element Date |
Critică interoperabilitate |
Critică siguranţă |
Date de bază |
|
|
Tip de trafic (pasageri, marfă, bunuri periculoase sau o combinaţie, inclusiv regimuri marfă-pasageri) |
|
|
Tip de linie |
|
|
Începutul şi sfârşitul tunelului (în kilometri de linie) |
|
|
Tip de tunel (cu unul, două tuburi) |
|
|
Plasarea staţiei subterane (poziţia în tunel sau în kilometri-linie) |
|
|
Informaţii tehnice |
|
|
Lungimea tunelului (în m) |
|
|
Viteza maximă (în km/h) Regim de viteză (vitezele minime şi maxime pentru tipuri sau trenuri) |
|
|
Secţiune transversală (în m2) |
|
|
Plasarea ieşirilor de urgenţă (în kilometri de linie) |
|
|
Tip de ieşire de urgenţă (puţ cu scări, lift, pasaj orizontal, în lungime) |
|
|
Pentru tunelurile cu tuburi duble: poziţia pasajelor de trecere |
|
|
Iluminatul de urgenţă |
|
|
Comunicarea în caz de urgenţă (Sistem, canal, etc.) |
|
|
Plasarea accesului pentru serviciile de salvare |
|
|
Plasarea zonelor de salvare |
|
|
Rezervoare de apă pentru stingerea incendiului (existente, uscate, pline) |
|
|
Volumul de apă pentru stingerea incendiului |
( ) |
|
Dispozitiv de împământare a liniei suspendate (automat/manual) |
|
|
>5 km: segmentarea liniei suspendate, plasarea macazurilor |
|
|
Lăţimea minimă a căii de evacuare |
|
|
Măsura încărcăturii (vagoane cu două nivele) |
|
|
Măsuri de siguranţă suplimentare disponibile (tip şi plasare): |
|
|
Lungimea staţiei subterane (în m) |
|
|
Distanţa până la suprafaţă a staţiei subterane (în m) |
|
|
Facilităţi de acces/ieşire ale staţiei subterane (scări, lift, scară rulantă) |
|
|
Aerisirea staţiei subterane |
|
|
Măsuri speciale de protecţie împotriva incendiului în staţia subterană (ex. Vapori de apă) |
|
|
Informaţii de exploatare |
|
|
Numele tuturor centrelor de control feroviar implicate |
|
|
Numele centrului de control responsabil de salvare |
|
|
Numele altor centre de control implicate |
|
|
Plan de urgenţă (da/nu) |
|
|
Categoria necesară de siguranţă la incendiu pentru materialul rulant de pasageri (1.1.3) |
|
|
ANEXA B
REGISTRUL MATERIALULUI RULANT
Cerinţe pentru registrul materialului rulant
Element Date |
Critică interoperabilitate |
Critică siguranţă |
||||||||||||||||||||||
Date de bază |
|
|
||||||||||||||||||||||
Numele materialului rulant |
|
|
||||||||||||||||||||||
Tip
|
|
|
||||||||||||||||||||||
Categoria de siguranţă la incendiu pentru materialul rulant de pasageri (A sau B, vezi 1.1.3) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Materialul rulant care nu este produs pentru exploatare în tuneluri |
|
|
||||||||||||||||||||||
Informaţii tehnice |
|
|
||||||||||||||||||||||
Detectoare de ax fierbinte (la bord sau nu) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Proprietăţi de aprindere ale materialelor (inflamabilitate) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Bariere (plasare, minute) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Suprareglajul frânei de urgenţă (da/nu) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Detectoare de incendiu la bord (unitate de tracţiune, dulapuri tehnice etc.) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Mijloace de comunicare în trenuri (da/nu) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Comunicarea cu centrul de control (da/nu) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Sistemul de iluminat de urgenţă în tren (da/nu) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Întreruperea aerului condiţionat (local şi/sau central, manual şi/sau automat) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Ieşirile de urgenţă ale pasagerilor (tip şi distanţă în metri) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Asigurarea siguranţei în tren şi a informaţiilor de urgenţă pentru pasageri (da/nu & limbi) |
|
|
||||||||||||||||||||||
Informarea şi accesul serviciului de salvare |
|
|
Registrul materialului rulant mai necesită informaţii de bază precum:
2. |
Părţile implicate
|
3. |
Evaluarea conformităţii:
|
ANEXA C
PUNCTE DESCHISE
Procedura de evaluare a conformităţii pentru normele de întreţinere la care s-a făcut referire în capitolul 6 – secţiunea F4
ANEXA D
RELAŢIA DINTRE TIPURI DE ACCIDENT ŞI MĂSURI
După cum s-a sugerat într-o întâlnire de lucru cu DG TREN şi serviciile de salvare, cele trei scenarii de risc „umbrelă” definite în secţiunea 2.2
— |
2.2.1. Accidente „fierbinţi”: incendiu, explozie, explozie urmată de incendiu, emisie de fum şi gaze toxice |
— |
2.2.2. Accidente „reci”: coliziune, deraiere |
— |
2.2.3. Staţionare prelungită: evacuare spontană |
au fost corelate cu măsurile descrise în prezenta STI. Tabelul următor arată relaţia calitativă între tipurile de accident şi măsuri, arătând care măsuri vizează fiecare tip de accident.
Linia de apărare pentru promovarea siguranţei în tuneluri cuprinde patru straturi succesive: prevenire, reducere, evacuare şi salvare.
De exemplu: pentru accidente „fierbinţi” strategia de bază este:
Prevenire: utilizarea tipurilor de materiale corespunzătoare (4.2.5.1) cu o inflamabilitate scăzută reduce riscul de izbucnire a unui incendiu. În plus, verificarea (4.4.1) stării trenului şi a acţiunilor corespunzătoare limitează izbucnirea unui incendiu.
Reducere: utilizarea tipurilor de materiale corespunzătoare (4.2.5.1) cu răspândire scăzută a incendiului reduce considerabil cantitatea emisiei de căldură şi fum şi viteza de răspândire a incendiului în trenurile de pasageri. Utilizarea stingătoarelor (4.2.5.2) poate limita extinderea incendiului. Dacă este descoperit un incendiu, se declanşează alarma de incendiu (4.2.5.7). Călătorii vor căuta refugiu într-o parte neafectată a trenului şi vor fi protejaţi de bariere de incendiu (4.2.5.4) pentru clasa B de trenuri. Aerul condiţionat este întrerupt pentru a împiedica răspândirea fumului (4.2.5.10). Oricând este posibil, trenul va părăsi tunelul. Sistemul de suprareglaj al frânei de urgenţă (4.2.5.8) împiedică o oprire nedorită într-un tunel şi există măsuri suplimentare pentru a menţine capacitatea de funcţionare (4.2.5.5) a unui tren cu incendiu la bord.
Evacuare şi salvare: În cazul în care un tren opreşte neintenţionat în tunel, utilizarea materialelor corespunzătoare (4.2.5.1) cu o răspândire scăzută a focului, toxicitate scăzută şi densitate scăzută a fumului a materialului contribuie la menţinerea climatului acceptabil pentru evacuare. Dacă trenul opreşte, pasagerii sunt evacuaţi, îndrumaţi de echipajul trenului (4.6.1), spre o zonă sigură. Materialul rulant (4.2.5.11) şi infrastructura tunelului (4.2.2.6 – 4.2.2.10) sunt proiectate pentru a permite evacuarea în tunel. Serviciile de salvare sunt informate cum pot intra în tuneluri (4.2.2.11) şi în interiorul materialului rulant (4.2.5.12).
Legendă: măsuri albastre INS, ENE, CCS, măsuri verzi RST, măsuri galbene OPE.
A. Accident Fierbinte
|
Prevenire |
Reducere |
Evacuare şi salvare |
||||||
Incendiu, explozie, emisie de gaz toxic |
|
|
|
||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
B. Accident rece
|
Prevenire |
Reducere |
Evacuare şi salvare |
||||||
Coliziune deraiere |
|
|
|
||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|||||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
C. Staţionare prelungită
|
Prevenire |
Reducere |
Evacuare şi salvare |
||||||
Evacuare spontană |
|
|
|
||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|||||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
|||||||
|
|
|
ANEXA E
EVALUAREA SUBSISTEMELOR
E.1 Domeniu de aplicare
Prezenta anexă indică evaluarea conformităţii subsistemelor.
E.2 Caracteristici şi module
Caracteristicile de subsistem care trebuie evaluate în diferite faze ale proiectării, dezvoltării şi producerii sunt marcate prin X în tabelul E.
Tabel E
Evaluare
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
|
|
Faza proiectării şi dezvoltării |
Faza de producţie |
||
|
Caracteristici de evaluat |
Revizuirea proiectării |
Construcţie, asamblare, instalare |
Asamblare (înainte de punerea în funcţiune) |
Validare în condiţii de funcţionare deplină |
4.2.2.1. |
Instalarea macazurilor şi pasajelor de nivel |
X |
|
|
|
4.2.2.2. |
Prevenirea accesului neautorizat la ieşirile de urgenţă şi compartimentele pentru echipament |
X |
|
X |
|
4.2.2.3. |
Cerinţe de protecţie împotriva incendiului pentru structuri |
X |
|
|
|
4.2.2.4. |
Cerinţă de siguranţă la incendiu pentru materialul de construcţie |
X |
|
|
|
4.2.2.5. |
Detectarea incendiului |
X |
|
X |
|
4.2.2.6. |
Facilităţi pentru auto-salvare, evacuare şi salvare în caz de accident |
X |
|
|
|
4.2.2.6.1. |
Definirea zonei sigure |
|
|
|
|
4.2.2.6.2. |
Generalităţi |
|
|
|
|
4.2.2.6.3. |
Ieşiri de urgenţă la suprafaţă laterale şi/sau verticale |
X |
|
|
|
4.2.2.6.4. |
Pasaje de trecere spre celălalt tub |
X |
|
|
|
4.2.2.6.5. |
Soluţii tehnice alternative |
X |
|
|
|
4.2.2.7. |
Căi de evacuare |
X |
|
|
|
4.2.2.8. |
Iluminatul de urgenţă pe traseele de evacuare |
X |
|
X |
|
4.2.2.9. |
Semnalizarea căilor de evacuare |
X |
|
|
|
4.2.2.10. |
Comunicarea în caz de urgenţă |
X |
|
|
|
4.2.2.11. |
Accesul serviciilor de salvare |
X |
|
|
|
4.2.2.12. |
Zone de salvare din afara tunelurilor |
X |
|
|
|
4.2.2.13. |
Alimentarea cu apă |
X |
|
|
|
4.2.3.1. |
Segmentarea liniilor suspendate sau a şinelor de contact |
X |
|
X |
|
4.2.3.2. |
Împământarea liniei suspendate sau a şinei de contact |
X |
|
X |
|
4.2.3.3. |
Alimentarea cu energie electrică |
X |
|
|
|
4.2.3.4. |
Cerinţe pentru cablurile electrice din tuneluri |
X |
|
|
|
4.2.3.5. |
Fiabilitatea instalaţiilor electrice |
X |
|
|
|
4.2.5.1. |
Proprietăţi materiale ale materialului rulant |
X |
|
|
|
4.2.5.2. |
Stingătoare pentru materialul rulant pentru transportul de pasageri |
X |
|
|
|
4.2.5.3. |
Protecţie împotriva incendiului pentru trenurile de marfă |
X |
|
|
|
4.2.5.4. |
Bariere de incendiu pentru materialul rulant pentru transportul de pasageri |
X |
|
|
|
4.2.4.1. |
Detectoare de ax fierbinte |
X |
|
|
|
4.2.5.5. |
Măsuri suplimentare pentru capacitatea de funcţionare a materialului rulant pentru transportul de pasageri cu incendiu la bord |
X |
|
|
|
4.2.5.5.1. |
Obiective generale şi capacitatea de funcţionare necesară pentru trenurile de pasageri |
|
|
|
|
4.2.5.5.2. |
Cerinţe pentru frâne |
X |
|
|
|
4.2.5.5.3. |
Cerinţe pentru tracţiune |
X |
|
|
|
4.2.5.6. |
Detectoare de incendiu la bord |
X |
|
|
|
4.2.5.7. |
Mijloace de comunicare în trenuri |
X |
|
|
|
4.2.5.8. |
Suprareglajul frânei de urgenţă |
X |
X |
|
|
4.2.5.9. |
Sistemul de iluminat de urgenţă în tren |
X |
|
|
X |
4.2.5.10. |
Întreruperea aerului condiţionat în tren |
X |
|
|
X |
4.2.5.11 |
Plan de evacuare a materialului rulant pentru transportul de pasageri |
X |
|
|
|
4.2.5.12. |
Informarea şi accesul serviciului de salvare |
X |
|
|
|
4.4.1 |
Verificarea stării trenurilor şi acţiunilor corespunzătoare Notă: secţiunea 6.2.6 explică motivul pentru care evaluarea normelor de exploatare va fi de responsabilitatea autorităţii pentru siguranţă a fiecărui stat membru vizat, precum şi motivul pentru care nu se solicită evaluarea separată de către un organism notificat. Prin urmare specificaţiile din capitolele 4.4 şi 4.6 nu sunt menţionate în acest tabel. |
|
|
|
|
4.5.1. |
Inspectarea stării tunelului |
X |
|
|
|
4.5.2. |
Întreţinerea materialului rulant |
X |
|
|
|
4.7.1.1. |
Măşti de auto-salvare |
X |
|
|
|
ANEXA F
MODULE PENTRU VERIFICAREA CE A SUBSISTEMELOR
F.1 Lista modulelor
Module pentru subsisteme
— |
Modul SB: Examinarea tipului |
— |
Modul SD: Sistem de gestiune a calităţii produsului |
— |
Modul IF: Verificarea produsului |
— |
Modul SG: Verificarea unităţii |
— |
Modul SH2: Sistem de gestiune a calităţii globale cu examinarea proiectării |
Modul pentru dispoziţiile privind întreţinerea
— |
Modul privind procedura de evaluare a conformităţii |
F.2 Module pentru elementele constitutive de interoperabilitate
Inaplicabil (niciun element constitutiv de interoperabilitate)
F.3 Module pentru verificarea CE a subsistemelor
F.3.1 Modul SB: Examinarea tipului
1. |
Acest modul descrie procedura CE de verificare prin care un organism notificat verifică şi atestă la cererea unei entităţi contractante sau a reprezentantului său autorizat stabilit în Comunitate, că un tip de subsistem de infrastructură, energie, control-comandă sau material rulant, reprezentativ pentru producţia preconizată,
Examinarea tipului definită de acest modul poate include faze specifice de evaluare – revizuirea proiectării, testarea tipului sau revizuirea procesului de producţie, care sunt specificate în STI relevante. |
2. |
Entitatea (2) contractantă va înainta o cerere pentru verificarea CE (prin examinarea tipului) a subsistemului către un organism notificat la alegerea sa. Cererea va include:
|
3. |
Solicitantul va pune la dispoziţia organismului notificat o mostră a subsistemului (3), reprezentativă pentru producţia preconizată, denumită în continuare „tip”. Un tip poate acoperi câteva versiuni ale subsistemului dacă diferenţele între versiuni nu afectează dispoziţiile prezentei STI. Organismul notificat poate solicita alte mostre dacă este necesar pentru efectuarea programului de teste. Dacă este necesar pentru un anumit test sau anumite metode de examinare şi se specifică astfel în STI sau în specificaţia (4) europeană la care se face referire în STI, va fi asigurată o mostră sau mostre dintr-un subansamblu sau ansamblu sau o mostră a subsistemului în starea de pre-asamblare. Documentaţia tehnică şi mostra(ele) vor înlesni înţelegerea proiectării, producerii, instalării, întreţinerii şi operării subsistemului şi vor facilita evaluarea conformităţii cu dispoziţiile din STI. Documentaţia tehnică va include:
Dacă STI solicită mai multe informaţii pentru documentaţia tehnică, acestea vor fi incluse. |
4. |
Organismul notificat: |
4.1. |
Va examina documentaţia tehnică, |
4.2. |
Va verifica dacă mostra(ele) subsistemelor sau ansamblurilor sau subansamblurilor subsistemului a (au) fost produsă(e) în conformitate cu documentaţia tehnică şi va efectua sau va cere efectuarea de teste ale tipului conform dispoziţiilor STI şi specificaţiilor europene corespunzătoare. Fabricarea va fi verificată utilizându-se modulul de evaluare corespunzător. |
4.3. |
Va efectua, atunci când în STI se solicită o revizuire a proiectării, o examinare a metodelor de proiectare, a instrumentelor de proiectare şi a rezultatelor proiectării pentru a evalua capacitatea acestora de a îndeplini cerinţele pentru conformitatea subsistemului la încheierea procesului de proiectare |
4.4. |
Va identifica elementele care au fost proiectate conform dispoziţiilor relevante din STI şi din specificaţiile europene, dar şi elementele care au fost proiectate fără aplicarea dispoziţiilor relevante ale respectivelor specificaţii europene; |
4.5. |
Va efectua sau va cere efectuarea examinărilor corespunzătoare şi a testelor necesare conform punctelor 4.2 şi 4.3 pentru a stabili dacă, acolo unde au fost alese specificaţiile europene aplicabile, acestea au fost puse în aplicare în realitate; |
4.6. |
Va efectua sau va cere efectuarea examinărilor corespunzătoare şi a testelor necesare conform punctelor 4.2 şi 4.3 pentru a stabili dacă soluţiile adoptate îndeplinesc cerinţele STI atunci când specificaţiile europene corespunzătoare nu au fost aplicate. |
4.7. |
Va stabili împreună cu solicitantul locaţia unde vor fi efectuate examinările şi testele necesare. |
5. |
Acolo unde tipul îndeplineşte dispoziţiile din STI, organismul notificat va elibera solicitantului un certificat de examinare a tipului. Certificatul va conţine numele şi adresa entităţii contractante şi a producătorului(lor) indicate în documentaţia tehnică, concluziile examinării, condiţiile pentru valabilitatea sa şi datele necesare pentru identificarea tipului aprobat. O listă a părţilor relevante ale documentaţiei tehnice va fi anexată certificatului, iar o copie va rămâne la organismul notificat. Dacă entităţii contractante nu îi este acordat un certificat de examinare a tipului, organismul notificat va furniza motive detaliate pentru acest refuz. Se va prevedea o procedură de apel. |
6. |
Fiecare organism notificat va comunica celorlalte organisme notificate informaţiile relevante privind certificatele de examinare a tipului eliberate, retrase sau refuzate. |
7. |
Celelalte organisme notificate pot primi la cerere copii ale certificatelor de examinare a tipului eliberate şi/sau completările lor. Anexele certificatelor vor fi ţinute la dispoziţia celorlalte organisme notificate. |
8. |
Entitatea contractantă va păstra împreună cu documentaţia tehnică copii ale certificatelor de examinare a tipului şi orice completări la acestea, pe întreaga perioadă de funcţionare a subsistemului. Acestea vor fi trimise oricărui stat membru care o solicită. |
9. |
În timpul fazei de producţie, solicitantul va informa organismul notificat care deţine documentaţia tehnică privind certificatul de examinare a tipului de toate modificările care pot afecta conformitatea cu cerinţele din STI sau cu condiţiile prescrise pentru utilizarea subsistemului. În asemenea cazuri, subsistemul va primi aprobare suplimentară. În acest caz, organismul notificat va efectua doar acele examinări şi teste care sunt relevante şi necesare pentru modificări. Această aprobare suplimentară poate fi dată fie în forma unei completări a certificatului original de examinarea a tipului, fie prin eliberarea unui nou certificat după retragerea vechiului certificat. |
F.3.2 Modulul SD: Sistemul de Gestiune a Calităţii Producţiei
1. |
Acest modul descrie procedura de verificarea CE prin care un organism notificat verifică şi atestă, la cererea unei entităţi contractante sau a reprezentantului autorizat al acesteia stabilit în cadrul Comunităţii, dacă un subsistem al infrastructurii, energiei sau materialului rulant, pentru care s-a eliberat deja un certificat de examinare a tipului de către un organism notificat,
şi poate fi pus în funcţionare. |
2. |
Organismul notificat efectuează procedura, cu condiţia ca:
„Contractantul principal” se referă la societăţi ale căror activităţi contribuie la îndeplinirea cerinţelor esenţiale din STI. Aceasta vizează:
Nu se referă la fabricant sau la subcontractanţii care furnizează componente şi elemente constitutive de interoperabilitate. |
3. |
Pentru subsistemul care este supus procedurii de verificare CE, entitatea contractată, sau contractantul principal, când acesta este angajat, va realiza un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru producţie şi inspecţia şi testarea produsului final după cum se specifică la punctul 5 şi care va fi supus supravegherii după cum se specifică la punctul 6. Când entitatea contractantă însăşi este responsabilă pentru proiectarea globală a subsistemului (incluzând în special responsabilitatea pentru integrarea subsistemului), sau entitatea contractantă este direct implicată în producţie (inclusiv asamblarea şi instalarea), aceasta trebuie să realizeze un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru acele activităţi, care va fi supus supravegherii după cum se specifică la punctul 6. Dacă un contractant principal este responsabil pentru proiectarea globală a subsistemului (incluzând în special responsabilitatea pentru integrarea subsistemului), acesta va realiza în orice caz un sistem de gestiune a calităţii pentru producţie şi inspectarea şi testarea produsului final, care va fi supus supravegherii după cum se specifică la punctul 6. Procedura de verificare CE |
4.1 |
Entitatea contractantă va înainta o cerere pentru verificarea CE a subsistemului (printr-un sistem de gestiune a calităţii producţiei), inclusiv coordonarea supravegherii sistemelor de gestiune a calităţii, prevăzută la punctul 5.3 şi 6.5, către un organism notificat la alegerea sa. Entitatea contractantă va informa producătorii implicaţi de această alegere şi de cerere. Cererea va înlesni înţelegerea proiectării, asamblării, instalării, întreţinerii şi operării subsistemului şi va facilita conformitatea cu tipul descrisă în certificatul de examinare a tipului şi cerinţele STI de respectat. Cererea va include:
|
4.3 |
Organismul notificat va examina mai întâi solicitarea privind valabilitatea examinării tipului şi a certificatului de examinare a tipului. În cazul în care organismul notificat consideră că certificatul de examinare a tipului nu mai este valabil sau că nu mai este corespunzător şi că este necesară o nouă examinare a tipului, aceasta îşi va justifica decizia. |
Sistem de gestiune a calităţii
5.1 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal, când acesta este angajat, vor înainta o cerere pentru evaluarea sistemelor lor de gestiune a calităţii către un organism notificat la alegerea lor. Cererea va include:
Pentru cei implicaţi doar într-o parte a proiectului subsistemului, vor fi furnizate doar informaţiile pentru partea relevantă. |
5.2 |
Pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil pentru proiectarea globală a subsistemului, sistemele de gestiune a calităţii vor asigura conformitatea globală a subsistemului cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi conformitatea globală a subsistemului la cerinţele din STI. Pentru alţi contractori, sistemul(ele) lor de gestiune a calităţii trebuie să asigure conformitatea contribuţiei lor relevante la subsistem cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi cu cerinţele din STI. Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de solicitant(ţi) vor fi documentate într-un mod ordonat şi sistematic sub forma unor strategii, proceduri şi instrucţiuni scrise. Această documentaţie a sistemului de gestiune a calităţii va asigura o înţelegere comună a strategiilor şi procedurilor de calitate cum ar fi programe de calitate, planuri, manuale şi rapoarte. Aceasta va cuprinde în special o descriere corespunzătoare a următoarelor elemente pentru toţi solicitanţii:
şi, de asemenea, pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil pentru proiectarea globală a subsistemului:
Examinările, testele şi verificările vor cuprinde următoarele etape:
|
5.3 |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă va examina dacă toate etapele subsistemului menţionate la punctul 5.2 sunt acoperite suficient şi corespunzător de aprobarea şi supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii a(ale) solicitantului(ilor) (8). Dacă conformitatea subsistemului cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi conformitatea la cerinţele din STI se bazează pe mai mult de un sistem de gestiune a calităţii, organismul notificat va examina în special,
|
5.4 |
Organismul notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 va evalua sistemul de gestiune a calităţii pentru a stabili dacă acesta îndeplineşte cerinţele la care se face trimitere la punctul 5.2. Se presupune conformitatea cu aceste cerinţe dacă solicitantul pune în aplicare un sistem de gestiune a calităţii pentru producţia, inspectarea şi testarea produsului final conform standardului EN/ISO 9001-2000, care ia în considerare specificitatea subsistemului pentru care este pus în aplicare. Când solicitantul conduce un sistem de gestiune a calităţii atestat, organismul notificat va lua acest lucru în considerare la evaluare. Controlul va fi specific subsistemului vizat, având în vedere contribuţia specifică a solicitatului la subsistem. Echipa de control va avea cel puţin un membru cu experienţă ca evaluator al subsistemului tehnic vizat. Procedura de evaluare va include o vizită de evaluare la sediul solicitantului. Decizia va fi transmisă solicitantului. Notificarea va conţine concluziile examinării şi decizia de evaluare argumentată. |
5.5 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal se angajează să îndeplinească obligaţiile care decurg din sistemul de gestiune a calităţii aprobat şi să susţină sistemul astfel încât acesta să rămână corespunzător şi eficient. Ele vor informa organismul notificat care a aprobat sistemul de gestiune a calităţii despre orice schimbare semnificativă care va afecta îndeplinirea de către subsistem a cerinţelor din STI. Organismul notificat va evalua modificările propuse şi va decide dacă sistemul de gestiune a calităţii amendat va satisface în continuare cerinţele la care se face trimitere la punctul 5.2 sau dacă este necesară o reevaluare. Organismul va transmite decizia sa solicitantului. Notificarea va conţine concluziile examinării şi decizia de evaluare argumentată. |
6. |
Supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii sub răspunderea organismului notificat. |
6.1 |
Scopul supravegherii este de a se asigura că entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile care decurg din sistemul(ele) de gestiune a calităţii aprobat(e). |
6.2 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal vor transmite organismului notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 (sau au transmis) toate documentele necesare în acest scop, inclusiv planurile de punere în aplicare şi rapoartele tehnice privind subsistemul (atât cât este relevant pentru contribuţia specifică a solicitanţilor la subsistem), în special:
|
6.3 |
Organismul notificat va efectua periodic controale pentru a se asigura că entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal menţin şi pun în aplicare sistemul de gestiune a calităţii şi va furniza acestora un raport de control. Dacă aceştia administrează un sistem de gestiune a calităţii atestat, organismul notificat îl va lua în considerare în timpul supravegherii. Frecvenţa controalelor va fi de cel puţin o dată pe an, cu cel puţin un control în intervalul de timp al derulării activităţilor relevante (producţie, asamblare sau instalare) pentru subsistemul supus procedurii de verificare CE menţionat la punctul 8. |
6.4 |
În plus, organismul notificat poate face vizite neanunţate la şantierele în cauză ale solicitantului(ilor). În timpul acestor vizite, organismul notificat poate efectua controale complete sau parţiale şi poate efectua sau solicita efectuare de teste pentru a verifica funcţionarea corectă a sistemului de gestiune a calităţii acolo unde este necesar. Comisia va furniza solicitantului(ilor) un raport de inspecţie şi/sau de asemenea rapoarte de control, după caz. |
6.5 |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă şi responsabil pentru verificarea CE, dacă nu efectuează supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii vizat(e), va coordona activităţile de supraveghere a oricărui organism notificat responsabil pentru această sarcină, pentru:
Această coordonare include drepturile organismului notificat:
|
7. |
Organismul notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 va avea drept de acces pentru inspecţie, control şi supraveghere pe şantierele de construcţii, în atelierele de producţie, locaţiile de asamblare şi instalaţii, zonele de depozitare şi, acolo unde e necesar, la amenajările de prefabricaţie şi testare şi, în general, la toate locaţiile considerate necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile, conform contribuţiei specifice a solicitantului la proiectul subsistemului. |
8. |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal vor ţine la dispoziţia autorităţilor naţionale pentru o perioadă de 10 ani de la fabricarea subsistemului:
|
9. |
Acolo unde subsistemul îndeplineşte cerinţele din STI, organismul notificat, pe baza examinării tipului şi aprobarea şi supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii, va elabora certificatul de conformitate pentru entitatea contractantă, care, la rândul ei, va alcătui declaraţia de verificare CE pentru autoritatea de control din statul membru în care este localizat şi/sau operează subsistemul. Declaraţia de verificare CE şi documentele însoţitoare vor fi datate şi semnate. Declaraţia va fi scrisă în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic şi va include cel puţin informaţiile incluse în anexa V a directivei. |
10. |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă va fi responsabil pentru întocmirea dosarului tehnic care va însoţi declaraţia de verificare CE. Dosarul tehnic va include cel puţin informaţiile indicate în articolul 18 alineatul (3) din directivă, în special cele ce urmează:
|
11. |
Fiecare organism notificat va comunica celorlalte organisme notificate informaţiile relevante privind aprobările eliberate, retrase sau refuzate pentru sistemul de gestiune a calităţii. Celelalte organisme notificate pot primi la cerere copii ale aprobărilor eliberate pentru sistemul de gestiune a calităţii. |
12. |
Rapoartele care însoţesc certificatul de conformitate vor fi depuse la entitatea contractantă. Entitatea contractantă din cadrul Comunităţii va păstra o copie a dosarului tehnic pe toată perioada funcţionării şi pentru încă o perioadă de trei ani; acesta va fi trimis oricărui stat membru care o solicită. |
F.3.3 Modul IF: Verificarea Produsului
1. |
Acest modul descrie procedura de verificare CE prin care un organism notificat verifică şi atestă la cererea unei entităţi contractante sau a reprezentantului autorizat al acesteia stabilit în cadrul Comunităţii, că subsistemul infrastructură, energie sau material rulant, pentru care s-a eliberat deja un certificat de examinare a tipului de către organism notificat,
|
2. |
Entitatea contractantă (10) va înainta o cerere pentru verificarea CE a subsistemului (prin verificarea produsului) către un organism notificat la alegerea sa. Cererea va include:
|
3. |
În cadrul acestei părţi a procedurii, entitatea contractantă verifică şi atestă că subsistemul vizat este în conformitate cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi îndeplineşte cerinţele STI care li se aplică. Organismul notificat va efectua procedura cu condiţia ca certificatul de examinare a tipului eliberat înainte de evaluare să rămână valabil pentru subsistemul care face subiectul cererii. |
4. |
Entitatea contractantă va lua măsurile necesare pentru ca procesul de producţie (inclusiv asamblarea şi integrarea elementelor constitutive de interoperabilitate de către contractantul principal (11) atunci când acesta este angajat) asigură conformitatea subsistemului cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi îndeplineşte cerinţele STI care li se aplică. |
5. |
Cererea va înlesni înţelegerea proiectării, producerii, instalării, întreţinerii şi operării subsistemului şi va înlesni evaluarea conformităţii cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi cerinţele STI. Cererea va include:
şi, dacă nu sunt incluse în această documentaţie,
Dacă STI solicită informaţii suplimentare pentru documentaţia tehnică, acestea vor fi incluse. |
6. |
Organismul notificat va examina mai întâi solicitarea privind valabilitatea examinării tipului şi a certificatului de examinare a tipului. În cazul în care organismul notificat consideră că certificatul de examinare a tipului nu mai este valabil sau că nu mai este corespunzător şi că este necesară o nouă examinare a tipului, aceasta îşi va justifica decizia. Organismul notificat va efectua examinările şi testele corespunzătoare pentru a verifica conformitatea subsistemului cu tipul, descris în certificatul de examinare a tipului şi cu cerinţele din STI. Organismul notificat va examina şi testa fiecare subsistem fabricat ca produs de serie, după cum se specifică la punctul 4. |
7. |
Verificarea prin examinarea şi testarea fiecărui subsistem (ca produs de serie) |
7.1. |
Organismul notificat va efectua teste, examinări şi verificări pentru a asigura conformitatea subsistemelor, ca produse de serie după cum se specifică în STI. Examinările, testele şi verificările se vor extinde la etapele menţionate în STI. |
7.2 |
Fiecare subsistem (ca produs de serie) va fi examinat, testat şi verificat individual (13) pentru a verifica conformitatea sa cu tipul descris în certificatul de examinare a tipului şi cerinţelor STI care li se aplică. Când un test nu este menţionat în STI (sau în standardul european citat în STI), se aplică specificaţiile europene specifice sau testele echivalente. |
8. |
Organismul notificat va cădea de acord cu entitatea contractantă (şi contractantul principal) asupra locaţiilor unde vor fi efectuate testele şi va conveni ca testarea finală a subsistemului, oricând se cere în STI, testele sau validarea în condiţii de deplină funcţionare, vor fi efectuate de entitatea contractantă sub directa supraveghere şi în prezenţa organismului notificat. Organismul notificat va avea drept de acces pentru testare şi verificare în atelierele de producţie, locaţiile de asamblare şi instalaţii şi, acolo unde este necesar, amenajări de prefabricaţie şi testare pentru a-şi îndeplini sarcinile prevăzute în STI. |
9. |
Acolo unde subsistemul îndeplineşte cerinţele din STI, organismul notificat va elabora certificatul de conformitate pentru entitatea contractantă, care la rândul ei va elabora declaraţia de verificare CE pentru autoritatea de control din statul membru în care subsistemul este localizat şi/sau operează. Aceste activităţi NB se vor baza pe examinarea tipului şi teste, verificări şi controale efectuate asupra produselor în serie cum se indică la punctul 7 şi solicitat în STI şi/sau în specificaţiile europene. Declaraţia de verificare CE şi documentele însoţitoare vor fi datate şi semnate. Declaraţia va fi scrisă în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic şi va include cel puţin informaţiile incluse în anexa V a directivei. |
10. |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă va fi responsabil pentru întocmirea dosarului tehnic care va însoţi declaraţia de verificare CE. Dosarul tehnic va include cel puţin informaţiile indicate în articolul 18 alineatul (3) din directivă şi în special:
|
11. |
Rapoartele ce însoţesc certificatul de conformitate vor fi depuse la entitatea contractantă. Entitatea contractantă din cadrul Comunităţii va păstra o copie a dosarului tehnic pe toată perioada funcţionării şi pentru încă o perioadă de trei ani; va fi trimis oricărui stat membru care îl solicită. |
F.3.4 Modulul SG: Verificarea unităţii
1. |
Acest modul descrie procedura de verificare CE prin care organismul notificat verifică şi atestă, la cererea unei entităţi contractante sau a reprezentatului autorizat al acesteia stabilit în cadrul Comunităţii, dacă subsistemul infrastructură, energie, control-comandă sau material rulant
şi poate fi pus în funcţiune. |
2. |
Entitatea contractantă (15) va înainta o cerere pentru verificarea CE (prin verificarea unităţii) a subsistemului către un organism notificat la alegerea sa. Cererea va include:
|
3. |
Documentaţia tehnică va înlesni înţelegerea proiectării, producerii, instalării şi operării subsistemului şi va facilita evaluarea conformităţii cu cerinţele din STI. Documentaţia tehnică va include:
Dacă în STI se solicită informaţii suplimentare pentru documentaţia tehnică, acestea vor fi incluse. |
4. |
Organismul notificat va examina solicitarea şi documentaţia tehnică şi va identifica elementele care au fost proiectate conform dispoziţiilor relevante ale STI şi ale specificaţiilor europene, dar şi elementele care au fost proiectate fără punerea în aplicare dispoziţiilor relevante din respectivele specificaţii europene. Organismul notificat va examina subsistemul şi va verifica ca teste corespunzătoare şi necesare să stabilească dacă, acolo unde au fost alese specificaţiile europene relevante, acestea chiar au fost puse în aplicare sau dacă soluţiile adoptate îndeplinesc cerinţele din STI atunci când specificaţiile europene corespunzătoare nu au fost puse în aplicare. Examinările, testele şi verificările se vor extinde asupra următoarelor etape după cum se prevede în STI:
Organismul notificat poate lua în considerare dovada examinărilor, verificărilor sau testelor care au fost efectuate cu succes, în condiţii asemănătoare, de către alte organisme (17) sau de către (în numele) solicitant(ului), atunci când acest lucru este specificat în STI relevante. Organismul notificat va decide apoi dacă va utiliza rezultatele acestor controale sau teste. Dovezile colectate de către organismul notificat vor fi fiabile şi suficiente pentru a arăta conformitatea cu cerinţa din STI, precum şi că toate verificările şi testele cerute au fost efectuate. Orice dovadă care urmează a fi utilizată şi care provine de la alte părţi va fi luată în considerare înainte de efectuarea altor teste sau verificări, de vreme ce organismul notificat ar putea dori să întreprindă orice evaluare, asistare la teste sau revizuire a testelor sau verificărilor în timpul efectuării acestora. Măsura existenţei unor asemenea alte dovezi va fi justificată prin analiză folosindu-se, printre altele, factorii enumeraţi mai jos (18). Această justificare va fi inclusă în dosarul tehnic. În toate cazurile organismul notificat deţine responsabilitatea finală pentru acestea. |
5. |
Organismul notificat va cădea de acord cu entitatea contractantă asupra locaţiilor unde vor fi efectuate testele şi vor cădea de acord ca testarea finală a subsistemului, oricând se cere în STI, teste sau validare în condiţii de plină funcţionare, vor fi efectuate de entitatea contractantă sub directa supraveghere şi în prezenţa organismului notificat. |
6. |
Organismul notificat va avea drept de acces pentru testare şi verificare în locaţiile de proiectare, şantierele de construcţie, în atelierele de producţie, locaţii de asamblare şi instalaţii, şi acolo unde este necesar, amenajările de prefabricaţie şi testare pentru a-şi îndeplini sarcinile prevăzute în STI. |
7. |
Acolo unde subsistemul îndeplineşte cerinţele din STI, organismul notificat, pe baza testelor, verificărilor şi controalelor efectuate solicitate în STI şi/sau în specificaţiile europene relevante, va elabora certificatul de conformitate pentru entitatea contractantă, care, la rândul ei, va alcătui declaraţia de verificare CE pentru autoritatea de control din statul membru în care este localizat şi/sau operează subsistemul. Declaraţia de verificare CE şi documentele însoţitoare vor fi datate şi semnate. Declaraţia va fi scrisă în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic şi va include cel puţin informaţiile incluse în anexa V a directivei. |
8. |
Organismul notificat va fi responsabil pentru întocmirea dosarului tehnic care va însoţi declaraţia de verificare CE. Dosarul tehnic va include cel puţin informaţiile indicate în articolul 18 alineatul (3) din directivă şi în special:
|
9. |
Rapoartele care însoţesc certificatul de conformitate vor fi depuse la entitatea contractantă. Entitatea contractantă din cadrul Comunităţii va păstra o copie a dosarului tehnic pe toată perioada funcţionării şi pentru încă o perioadă de trei ani; acesta va fi transmis oricărui stat membru care o solicită. |
F.3.5 Modulul SH2: Sistem de gestiune a calităţii globale cu examinarea proiectării
1. |
Acest modul descrie procedura de verificare CE prin care un organism notificat verifică şi atestă la cererea unei entităţi contractante sau a reprezentantului autorizat al acesteia stabilit în cadrul Comunităţii, că un subsistem de infrastructură, energie, control-comandă sau material rulant,
|
2. |
Organismul notificat va efectua procedura, inclusiv examinarea proiectării subsistemului, cu condiţia ca entitatea contractantă (20) şi contractantul principal implicat să îndeplinească obligaţiile de la punctul 3. „Contractantul principal” se referă la societăţi ale căror activităţi contribuie la îndeplinirea cerinţelor esenţiale din STI. Vizează societatea:
Nu se referă la fabricant sau la subcontractanţii care furnizează componente şi elemente constitutive de interoperabilitate. |
3. |
Pentru subsistemul care este supus procedurii de verificare CE, entitatea contractantă sau contractantul principal, atunci când este angajat, va realiza un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru proiectarea, producţia şi inspectarea şi testarea produsului final aşa cum se specifică la punctul 5 şi care va fi supus supravegherii după cum se specifică la punctul 6. Contractantul principal responsabil pentru proiectul întregului subsistem (incluzând în special responsabilitatea pentru integrarea subsistemului)va realiza în orice caz un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru proiectarea, producţia şi inspectarea şi testarea produsului final, care va fi supus supravegherii după cum se specifică la punctul 6. În cazul în care entitatea contractantă însăşi este responsabilă pentru proiectul întregului subsistem (incluzând în special responsabilitatea pentru integrarea subsistemului) sau dacă entitatea contractantă este direct implicată în proiectare şi/sau producţie (inclusiv asamblarea şi instalarea) ea va realiza în orice caz un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru acele activităţi care vor fi supuse supravegherii după cum se specifică la punctul 6. Solicitanţilor care sunt implicaţi doar în asamblare şi instalare li se permite să realizeze doar un sistem de gestiune a calităţii aprobat pentru producţie şi inspectarea şi testarea produsului final. |
4. |
Procedura de verificare CE |
4.1 |
Entitatea contractantă va înainta o cerere pentru verificarea CE a subsistemului (printr-un sistem de gestiune a calităţii globale cu examinarea proiectării), inclusiv coordonarea supravegherii sistemelor de gestiune a calităţii prevăzută la punctul 5.4 şi 6.6 către un organism notificat la alegerea sa. Entitatea contractantă va informa producătorii implicaţi de această alegere şi de cerere. |
4.2 |
Cererea va înlesni înţelegerea proiectării, asamblării, instalării, întreţinerii şi operării subsistemului şi va facilita conformitatea cu cerinţele STI de respectat. Cererea va include:
|
4.3 |
Entitatea contractantă va prezenta rezultatele examinărilor, controalelor şi testelor (22) inclusiv teste ale tipului atunci când sunt solicitate, efectuate de laboratorul său sau în numele său. |
4.4 |
Organismul notificat va examina cererea privind examinarea proiectării şi va evalua rezultatele testelor. Acolo unde proiectarea îndeplineşte dispoziţiile directivei şi ale STI care li se aplică, organismul va elibera solicitantului un certificat de examinare a proiectării. Certificatul va conţine concluziile examinării proiectării, condiţiile sale de valabilitate, datele necesare pentru identificare a proiectului examinat şi, dacă este cazul, o descriere a funcţionării subsistemului. Dacă entităţii contractante nu îi este acordat un certificat de examinare a proiectării, organismul notificat va furniza motive detaliate pentru acest refuz. Se va prevedea o procedură de apel. |
4.5 |
În timpul fazei de producţie, solicitantul va informa organismul notificat care deţine documentaţia tehnică privind certificatul de examinare a proiectării în legătură cu toate modificările care pot afecta conformitatea cu cerinţele din STI sau cu condiţiile prescrise pentru utilizarea subsistemului. În asemenea cazuri, subsistemul va primi aprobare suplimentară. În acest caz, organismul notificat va efectua doar acele examinări şi teste care sunt relevante şi necesare pentru modificări. Această aprobare suplimentară poate fi dată fie în forma unei completări a certificatului original de examinare a proiectării, sau prin eliberarea unui nou certificat după retragerea vechiului certificat. |
5. |
Sistemul de gestiune a calităţii |
5.1 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal, atunci când acesta este angajat, vor înainta o cerere pentru evaluarea sistemelor lor de gestiune a calităţii către un organism notificat la alegerea lor. Cererea va include:
|
5.2 |
Pentru entitatea contractantă sau contractantul principal responsabil pentru proiectarea globală a subsistemului, sistemele de gestiune a calităţii vor asigura conformitatea globală a subsistemului cu cerinţele din STI. Pentru alţi contractanţi, sistemul(ele) lor de gestiune a calităţii trebuie să asigure conformitatea contribuţiei lor relevante la subsistem cu cerinţele din STI. Toate elementele, cerinţele şi dispoziţiile adoptate de solicitant(ţi) vor fi documentate într-un mod ordonat şi sistematic sub forma unor strategii, proceduri şi instrucţiuni scrise. Această documentaţie a sistemului de gestiune a calităţii va asigura o înţelegere comună a strategiilor şi procedurilor de calitate cum ar fi programe de calitate, planuri, manuale şi rapoarte. Sistemul va conţine în special o descriere corespunzătoare a următoarelor elemente:
Examinările, testele şi controalele vor cuprinde toate etapele următoare:
|
5.3 |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă va examina dacă toate etapele subsistemului aşa cum sunt menţionate la punctul 5.2 sunt acoperite suficient şi corespunzător de aprobarea şi supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii al solicitantului(lor) (23). în cazul în care conformarea subsistemului la cerinţele din STI se bazează pe mai mult de un sistem de gestiune a calităţii, organismul notificat va examina în special:
|
5.4 |
Organismul notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 va evalua sistemul de gestiune a calităţii pentru a stabili dacă acesta îndeplineşte cerinţele de la punctul 5.2. Se presupune conformitatea cu aceste cerinţe dacă solicitantul pune în aplicare un sistem de gestiune a calităţii pentru proiectarea, producţia, inspectarea şi testarea produsului final conform standardului EN/ISO 9001-2000, care ia în considerare specificitatea subsistemului pentru care este pus în aplicare. Când solicitantul administrează un sistem de gestiune a calităţii atestat, organismul notificat va lua acest lucru în considerare la evaluare. Controlul va fi specific subsistemului vizat, având în vedere contribuţia specifică a solicitatului la subsistem. Echipa de control va avea cel puţin un membru cu experienţă ca evaluator al subsistemului tehnic vizat. Procedura de evaluare va include o vizită de evaluare la sediul solicitantului. Decizia va fi transmisă solicitantului. Notificarea va conţine concluziile examinării şi decizia de evaluare argumentată. |
5.5 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal se angajează să îndeplinească obligaţiile ce decurg din sistemul de gestiune a calităţii aprobat şi să susţină sistemul astfel încât acesta să rămână corespunzător şi eficient. Vor informa organismul notificat care a aprobat sistemul de gestiune a calităţii despre orice schimbare semnificativă care va afecta îndeplinirea de către subsistem a cerinţelor din STI. Organismul notificat va evalua modificările propuse şi va decide dacă sistemul de gestiune a calităţii amendat va satisface în continuare cerinţele la care se face trimitere la punctul 5.2 sau dacă este necesară o reevaluare. Organismul va transmite decizia sa solicitantului. Notificarea va conţine concluziile examinării şi decizia de evaluare argumentată. |
6. |
Supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii sub răspunderea organismului notificat. |
6.1 |
Scopul supravegherii este de a se asigura că entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal îndeplinesc în mod corespunzător obligaţiile care decurg din sistemul(le) de gestiune a calităţii aprobat(e). |
6.2 |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal vor transmite organismului notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 (sau au trimis) toate documentele necesare în acest scop şi, în special, planurile de punere în aplicare şi rapoartele tehnice privind subsistemul (în măsura în care sunt relevante pentru contribuţia specifică a solicitantului la subsistem), inclusiv:
|
6.3 |
Organismul notificat va efectua periodic controale pentru a se asigura că entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal menţin şi pun în aplicare sistemul de gestiune a calităţii şi le vor furniza un raport de control. Când aceştia conduc un sistem de gestiune a calităţii atestat, organismul notificat îl va lua în considerare în timpul supravegherii. Frecvenţa controalelor va fi de cel puţin o dată pe an, cu cel puţin un control în intervalul de timp al operării activităţilor relevante (proiectare, producţie, asamblare sau instalare) a subsistemului supus procedurii de verificare CE menţionat la punctul 4. |
6.4 |
În plus organismul notificat poate face vizite neanunţate la şantierele solicitantului(ilor) menţionate la punctul 5.2. În timpul acestor vizite, organismul notificat poate efectua controale complete sau parţiale şi poate efectua sau solicita efectuarea de teste pentru a verifica funcţionarea corectă a sistemului de gestiune a calităţii unde este necesar. Va furniza solicitantului(ilor) un raport de inspecţie şi/sau de asemenea rapoarte de control, după caz. |
6.5. |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă şi responsabil pentru verificarea CE, dacă nu efectuează supravegherea sistemului(lor) de gestiune a calităţii vizat(e) menţionate la punctul 5, trebuie să coordoneze activităţile de supraveghere desfăşurate de alte organisme notificate care răspund de această sarcină, pentru:
Această coordonare include dreptul organismului notificat:
|
7. |
Organismul notificat la care se face trimitere la punctul 5.1 trebuie să aibă acces în vederea inspecţiei, control şi supraveghere la spaţiile de proiectare, şantierele de construcţie, atelierele de producţie, spaţiile de asamblare şi instalaţii, zonele de depozitare şi, acolo unde este necesar, la instalaţiile de prefabricaţie şi încercare şi, în general, la toate spaţiile pe care le consideră necesare pentru a-şi îndeplini sarcinile, conform contribuţiei specifice a solicitantului la proiectul subsistemului. |
8. |
Entitatea contractantă, dacă este implicată, şi contractantul principal trebuie să păstreze la dispoziţia autorităţilor naţionale, pentru o perioadă de zece ani de la fabricarea ultimului subsistemului:
|
9. |
Acolo unde subsistemul îndeplineşte cerinţele din STI, organismul notificat, pe baza examinării tipului şi a aprobării şi supravegherii sistemului(lor) de gestiune a calităţii, va elabora certificatul de conformitate pentru entitatea contractantă, care, la rândul ei, va alcătui declaraţia de verificare CE pentru autoritatea de control din statul membru în care este localizat şi/sau operează subsistemul. Declaraţia de verificare CE şi documentele însoţitoare vor fi datate şi semnate. Declaraţia va fi scrisă în aceeaşi limbă ca şi dosarul tehnic şi va include cel puţin informaţiile cuprinse în anexa V a directivei. |
10. |
Organismul notificat ales de entitatea contractantă va fi responsabil pentru întocmirea dosarului tehnic care va însoţi declaraţia de verificare CE. Dosarul tehnic va include cel puţin informaţiile indicate în articolul 18 alineatul (3) din directivă şi în special:
|
11. |
Fiecare organism notificat va comunica celorlalte organisme notificate informaţiile relevante privind aprobările pentru sistemul de gestiune a calităţii şi certificatele de examinare a proiectului pe care le-a eliberat, retras sau refuzat. Celelalte organisme notificate pot primi la cerere copii ale:
|
12. |
Rapoartele care însoţesc certificatul de conformitate vor fi depuse la entitatea contractantă. Entitatea contractantă din cadrul Comunităţii va păstra o copie a dosarului tehnic pe toată perioada funcţionării şi pentru încă o perioadă de trei ani; acesta va fi transmis oricărui stat membru care o solicită. |
F.4 Evaluarea aranjamentelor de întreţinere: Procedura de evaluare a conformităţii
Acesta este un punct deschis.
(1) Cerinţele esenţiale sunt reflectate în parametri tehnici, cerinţele de interfaţă şi performanţă, care sunt expuse în capitolul 4 din STI.
(2) În modul, „entitatea contractantă” înseamnă „entitatea contractantă a subsistemului, aşa cum este definită în directivă, sau reprezentantul său autorizat din cadrul Comunităţii”.
(3) Secţiunea relevantă a unei STI poate defini cerinţe specifice în această privinţă.
(4) Definiţia unei specificaţii europene este indicată în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE. Ghidul pentru aplicarea HS TSI explică modul de utilizare a specificaţiilor europene.
(5) Cerinţele fundamentale sunt reflectate în parametri tehnici, cerinţele de interfaţă şi performanţă, care sunt expuse în capitolul 4 din STI.
(6) În modul, „entitatea contractantă” înseamnă „entitatea contractantă a subsistemului, aşa cum este definită în directivă, sau reprezentantul său autorizat din cadrul Comunităţii”.
(7) Definiţia unei specificaţii europene este indicată în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE. Ghidul pentru aplicarea HS TSI-urilor explică modul de utilizare a specificaţiilor europene.
(8) Pentru materialul rulant, organismul notificat poate participa la testul final de funcţionare a locomotivelor sau a trenului efectuat în condiţiile specificate în capitolul relevant din STI.
(9) Cerinţele fundamentale sunt reflectate în parametrii tehnici, cerinţele de interfaţă şi performanţă, care sunt expuse în capitolul 4 din STI.
(10) În modul, „entitatea contractantă” înseamnă „entitatea contractantă a subsistemului, aşa cum este definită în directivă, sau reprezentantul său autorizat din cadrul Comunităţii”.
(11) „Contractantul principal” se referă la societăţi a căror activităţi contribuie la îndeplinirea condiţiilor fundamentale ale STI. Vizează societatea care poate fi responsabilă pentru întregul proiect al subsistemului sau alte societăţi implicate doar într-o parte a proiectului subsistemului (care efectuează de exemplu asamblarea sau instalarea subsistemului).
(12) Definiţia unei specificaţii europene este indicată în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE. Ghidul pentru aplicarea HS TSI-urilor explică modul de utilizare a specificaţiilor europene.
(13) În special pentru STI privind Materialul rulant, organismul notificat va participa la testarea finală a materialului rulant sau a trenului în stare de funcţionare. Acest lucru va fi indicat în capitolul relevant din STI.
(14) Cerinţele esenţiale sunt reflectate în parametrii tehnici, cerinţele de interfaţă şi performanţă, care sunt expuse în capitolul 4 din STI.
(15) În modul, „entitatea contractantă” înseamnă „entitatea contractantă a subsistemului, aşa cum este definită în directivă, sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunităţii”.
(16) Definiţia unei specificaţii europene este indicată în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE. Ghidul pentru aplicarea HS TSI-urilor explică modul de utilizare a specificaţiilor europene.
(17) Condiţiile pentru încredinţarea verificărilor şi testelor trebuie să fie asemănătoare condiţiilor respectate de un organism notificat pentru subcontractarea activităţilor (vezi § 6.5 a Ghidului Albastru privind Noua Ipoteză).
(18) Organismul notificat va cerceta diferitele părţi ale subsistemului şi va stabili înainte, în timpul şi la încheierea lucrării:
— |
implicaţiile de risc şi de siguranţă ale subsistemului şi a diferitelor sale părţi |
— |
utilizarea echipamentului şi sistemelor existente:
|
— |
utilizarea proiectărilor, tehnologiilor, materialelor şi tehnicilor de producţie existente. |
— |
aranjamentele pentru proiectare, tehnologii, testare şi dare în exploatare |
— |
îndatoririle operaţionale şi de deservire |
— |
aprobări anterioare de la alte organe competente |
— |
acreditările altor organe implicate:
|
— |
utilizarea de părţi şi sisteme omogene consecvente cu modulul F. |
(19) Cerinţele fundamentale sunt reflectate în parametri tehnici, cerinţele de interfaţă şi performanţă, care sunt expuse în capitolul 4 din STI.
(20) În modul, „entitatea contractantă” înseamnă „entitatea contractantă a subsistemului, aşa cum este definită în directivă, sau reprezentantul său autorizat stabilit în cadrul Comunităţii”.
(21) Definiţia unei specificaţii europene este indicată în Directivele 96/48/CE şi 2001/16/CE. Ghidul pentru aplicarea HS TSI-urilor explică modul de utilizare a specificaţiilor europene.
(22) Prezentarea rezultatelor testelor poate fi făcută odată cu cererea sau mai târziu.
(23) Pentru STI privind materialul rulant, în special, organismul notificat va participa la testarea finală a materialului rulant sau a trenului în funcţionare. Acest lucru va fi indicat în capitolul relevant din STI.
ANEXA G
GLOSAR
AI |
Administratorul infrastructurii |
||||||||
cablu electric protejat |
Un cablu electric protejat este un cablu care este împiedicat să emită produşi de combustie în caz de incendiu |
||||||||
categorii de exploatare |
Delimitare de siguranţă pentru vehicule utilizate în diferite reţele |
||||||||
compartiment tehnic |
Încăpere cu echipament tehnic pentru aplicări feroviare (ex. semnalizare, alimentare cu energie electrică, control al alimentării prin conductor subteran etc.) |
||||||||
comunicarea în caz de urgenţă |
|
||||||||
curbă temperatură-timp |
Specificaţie pentru proiectarea şi evaluarea părţilor structurale; aici: specificaţie pentru „proiect incendiu”, temperatură activă depinzând de timpul de acţiune |
||||||||
echipajul trenului |
Membri ai personalului de la bordul unui tren care sunt atestaţi ca fiind competenţi şi care sunt numiţi de întreprinderea feroviară pentru a efectua anumite sarcini desemnate, legate de siguranţa în tren, de exemplu mecanicul sau gardianul. |
||||||||
IF |
Întreprindere feroviară |
||||||||
împământare |
Măsură de legare a liniei suspendate sau a şinei de contact direct la pământ pentru a evita tensiunea înaltă nepermisă în timpul lucrărilor la liniile electrificate |
||||||||
lungimea tunelului |
Lungimea tunelului este măsurată de la portal la portal la nivelul superior al şinei; categorie definită la 1.1.2 |
||||||||
pasaj de trecere |
Tunel scurt care leagă două sau mai multe tuneluri paralele pentru a oferi o legătură, utilizată pentru salvare, întreţinere şi instalaţii şi câteodată din motive aerodinamice |
||||||||
plan de întreţinere |
Regulament pentru întreţinere, incluzând inspecţia, reparaţia şi reconstrucţia cu specificaţiile relevante |
||||||||
plan de urgenţă |
Un plan de urgenţă este un plan elaborat sub conducerea administratorului infrastructurii, în cooperare, acolo unde este necesar, cu întreprinderile feroviare, serviciile de salvare şi autorităţile relevante pentru fiecare tunel. Planul de urgenţă va fi consecvent cu amenajările de auto-salvare, evacuare şi salvare puse la dispoziţie. |
||||||||
serviciu de salvare |
Include pompieri, organizaţii medicale (de ex. Crucea Roşie etc.) organizaţii tehnice (de ex. THW în Germania), unităţi speciale ale armatei sau poliţiei (de ex. corpuri de geniu, SAR) |
||||||||
staţie subterană |
Staţie între tuneluri, subterană, cu părţi deschise publicului |
||||||||
tuneluri succesive |
Dacă două sau mai multe tuneluri urmează unul altuia fără o separare de mai mult de 500 m în aer liber şi fără acces spre o zonă sigură în secţiunea deschisă, tunelurile sunt definite drept un singur tunel şi trebuie îndeplinite specificaţiile corespunzătoare. 500 m este lungimea maximă a unui tren cu spaţiu suplimentar pe ambele părţi (frânare defectuoasă etc.). |
||||||||
zonă de salvare |
Zonă în care serviciile de salvare instalează diverse echipamente (de ex. triaj, centru decomandă, staţie de pompare etc.) Din acest loc, este posibilă de asemenea evacuarea persoanelor. |
||||||||
zonă sigură |
Definiţie în clauza 4.2.2.6.1: O zonă sigură este un loc în tunel sau în afara lui unde se aplică toate criteriile următoare
|