05/Volumul 08

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

256

---

32006R0698

---

L 121/30

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CE) NR. 698/2006 AL COMISIEI

din 5 mai 2006

de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului în ceea ce privește evaluarea calității statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 530/1999 al Consiliului din 9 martie 1999 privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă (1) și, în special, articolul 11 punctul (iv) al acestuia,

întrucât:

(1)	Regulamentul (CE) nr. 530/1999 a fost pus în aplicare prin regulamentele (CE) nr. 452/2000 (2) și (CE) nr. 72/2002 (3) ale Comisiei, care definesc conținutul și criteriile de evaluare a raportului privind calitatea ce urmează să fie transmis Comisiei (Eurostat) după fiecare perioadă de referință.

(2)	Informațiile furnizate în raportul privind calitatea trebuie să se refere la variabile specifice. Aceste variabile sunt definite de regulamentele (CE) nr. 1726/1999 (4) și (CE) nr. 1916/2000 (5) ale Comisiei.

(3)

În urma modificărilor aduse regulamentelor (CE) nr. 1726/1999 și (CE) nr. 1916/2000, respectiv prin regulamentele (CE) nr. 1737/2005 și (CE) nr. 1738/2005, sunt necesare modificări ale măsurilor de evaluare a calității statisticilor structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă. De asemenea, din motive de claritate și în scopul reducerii sarcinii de lucru care grevează asupra institutelor naționale de statistică, este necesară armonizarea evaluării calității statisticilor costurilor forței de muncă și ale câștigurilor salariale.

(4)	Prin urmare, regulamentele (CE) nr. 452/2000 și (CE) nr. 72/2002 ar trebui înlocuite prin prezentul regulament.

(5)	Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru programul statistic,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

(1)   Conținutul și criteriile de evaluare a raportului privind calitatea, menționat la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 530/1999, sunt stabilite în anexa la prezentul regulament.

Variabilele specificate în anexa la prezentul regulament sunt definite în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999 și în anexele I și II la Regulamentul (CE) nr. 1916/2000.

(2)   Informațiile prevăzute în anexă se furnizează sub rezerva derogărilor conținute în legislația comunitară privind statisticile structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă, studiul privind forța de muncă, statisticile structurale ale întreprinderilor și conturilor naționale.

Articolul 2

Raportul privind calitatea se transmite la Eurostat în 24 de luni de la sfârșitul perioadei de referință pentru care s-au cules datele, cu excepția unor dispoziții contrare prevăzute în anexă.

Articolul 3

Regulamentul (CE) nr. 452/2000 și Regulamentul nr. 72/2002 se abrogă.

Articolul 4

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

---

(1)  JO L 63, 12.3.1999, p. 6, regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului (JO L 284, 31.10.2003, p. 1).

(2)  JO L 55, 29.2.2000, p. 53.

(3)  JO L 15, 17.1.2002, p. 7.

(4)  JO L 203, 3.8.1999, p. 28, regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1737/2005 (JO L 279, 22.10.2005, p. 11).

(5)  JO L 229, 9.9.2000, p. 3, regulament astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1738/2005 (JO L 279, 22.10.2005, p. 32).

---

ANEXĂ

Conținutul și criteriile de evaluare a raportului privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale

Rapoartele privind calitatea conțin informații privind cele șase criterii enumerate în definiția calității Sistemului Statistic European (SSE): relevanța, precizia, actualitatea și punctualitatea, accesibilitatea și claritatea, comparabilitatea, coerența.

1.   Relevanța

„Relevanța” indică în ce măsură statisticile răspund nevoilor utilizatorilor actuali și potențiali. Este vorba de a se ști dacă se realizează toate statisticile necesare și în ce măsură conceptele folosite (definiții, clasificări etc.) reflectă nevoile utilizatorilor.

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să conțină următoarele elemente:

—	lista principalilor utilizatori naționali,

—	descrierea principalelor nevoi ale acestora, inclusiv o evaluare a gradului lor de satisfacție privind datele furnizate,

—	descrierea eventualelor lacune (exhaustivitate) sau a părților care nu mai sunt considerate relevante de către utilizatori (redundanță). În ceea ce privește exhaustivitatea, variabilele lipsă și defalcările lipsă ale variabilelor trebuie să fie clar ilustrate.

Punctele referitoare la principalii utilizatori naționali și la principalele nevoi ale acestora, inclusiv furnizarea de informații privind gradul lor de satisfacție, sunt facultative.

Prin derogare de la articolul 2, informațiile facultative referitoare la gradul de satisfacție cu privire la datele furnizate se transmit, după caz, la Eurostat, în 36 de luni de la finalul perioadei de referință.

2.   Precizia

Prin „precizie” se înțelege, în sensul statistic comun al termenului, gradul de concordanță între calcule sau estimări și valorile exacte sau reale ale variabilelor analizate.

2.1.   Erori de eșantionare

Ca indicator al preciziei, coeficientul de variație (1) trebuie calculat și transmis pentru variabilele cheie ale ambelor anchete.

(1)

În cazul statisticilor costului forței de muncă, coeficientul de variație trebuie calculat și transmis pentru următoarele variabile: „Costul anual al forței de muncă” (2) și „Costul orar al forței de muncă” (3). În afară de coeficienții de variație pentru întreaga populație, ar trebui să se furnizeze, de asemenea, coeficienți de variație pentru ambele variabile, defalcați după cum urmează: — secțiuni NACE; — NUTS nivelul 1 (după caz); — clasa de mărime [1-9 (după caz), 10-49, 50-249, 250-499, 500-999, 1 000+].

(2)

În cazul statisticilor structurale ale câștigurilor salariale, coeficientul de variație trebuie calculat și transmis pentru următoarele variabile: „Câștiguri salariale brute pentru luna de referință” (4) și „Câștiguri salariale medii brute pentru luna de referință” (5). În afară de coeficienții de variație pentru întreaga populație, ar trebui să se furnizeze, de asemenea, coeficienți de variație pentru ambele variabile, defalcați după cum urmează: — salariați cu normă întreagă (separat pe bărbați și femei) și cu normă redusă; — secțiunea NACE; — profesia (ISCO-88 la nivelul 1); — tranșa de vârstă (sub 20 de ani, 20-29, 30-39, 40-49, 50-59, 60 de ani și peste); — NUTS nivelul 1 (după caz); — nivelul educațional (ISCED 0-6); — clasa de mărime a întreprinderii [1-9 (după caz), 10-49, 50-249, 250-499, 500-999, 1 000+].

Defalcarea pe nivel educațional este facultativă.

În afară de aceasta, statele membre transmit o listă a celulelor tabelelor multidimensionale ale programului de publicare la nivel european convenit cu statele membre, a căror fiabilitate este considerată insuficientă.

În cazul utilizării unei eșantionări nealeatorii, ar trebui, în schimb, să se furnizeze o descriere a posibilelor surse de imprecizie cauzate de metoda de eșantionare folosită și, după caz, să se indice repercusiunile asupra estimărilor.

2.2.   Erori care nu se datorează eșantionării

2.2.1.   Erori de acoperire

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă următoarele informații cu privire la acoperire:

—	descrierea oricărei neconcordanțe între populația de referință și populația studiată;

—	ratele estimate de acoperire incompletă și de acoperire excesivă (6) pentru populația de referință.

2.2.2.   Erori de măsurare și prelucrare

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă următoarele informații privind erorile de măsurare și prelucrare (7):

—	informații privind variabilele cu erori de măsurare și prelucrare non-neglijabile;

—	informații privind principalele surse de erori (non-neglijabile) de măsurare și prelucrare, impactul acestora asupra preciziei estimărilor și, după caz, măsurilor de corectare utilizate.

2.2.3.   Erori de non-răspuns

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă următoarele informații privind erorile de non-răspuns:

—	rata de răspuns a unităților (8);

—	rata de imputare (9) și efectul imputării asupra acurateței estimărilor pentru variabilele „Costul anual al forței de muncă” și „Câștigurile salariale brute pentru luna de referință” în conformitate cu definițiile de la punctul 2.1;

—	rata de imputare globală (10). În cazul în care informațiile nu sunt disponibile pentru toate variabilele obligatorii, calculul trebuie să se bazeze pe variabilele obligatorii pentru care informațiile solicitate sunt disponibile.

2.2.4.   Erori în ipotezele modelului

În caz de modelare, rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă o descriere a modelelor utilizate și o indicație a repercusiunilor acestora asupra estimărilor (de exemplu, cota estimată din totalul variabilei), cel puțin pentru variabilele „Costul anual al forței de muncă” și „Câștiguri salariale brute pentru luna de referință” în conformitate cu definițiile de la punctul 2.1.

Trebuie să se acorde o importanță deosebită modelelor utilizate pentru corectarea erorilor care nu se datorează eșantionării, în special acoperirea unităților din toate clasele de mărime solicitate sau toate secțiunile NACE și imputarea sau extrapolarea pentru corectarea non-răspunsurilor unităților.

3.   Punctualitatea și actualitatea

„Punctualitatea” se referă la decalajul dintre data diseminării datelor și data-țintă la care acestea ar trebui furnizate, de exemplu în legătură cu datele anunțate în calendarele de diseminare oficiale, stabilite prin regulamente sau acceptate în prealabil de parteneri.

„Actualitatea” informațiilor reflectă perioada cuprinsă între data la care informațiile sunt disponibile și evenimentul sau fenomenul descris de acestea.

3.1.   Punctualitatea

Pentru a înțelege și elimina problemele legate de punctualitate, trebuie să se furnizeze informații privind procesul de punere în aplicare a anchetei la nivel național, cu accent, în special, pe concordanța dintre datele programate și datele reale:

—	termenele limită de răspuns impuse respondenților, inclusiv revenirile și urmăririle;

—	perioada de lucru pe teren;

—	perioada de prelucrare a datelor;

—	datele de publicare a primelor rezultate.

3.2.   Actualitatea

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă informații cu privire la perioada cuprinsă între diseminarea datelor și perioada de referință a datelor la nivel național.

4.   Accesibilitatea și claritatea

Prin „accesibilitate” se înțeleg condițiile fizice în care utilizatorii pot obține datele: cui să se adreseze, modalitatea de acces, durata de livrare, condițiile de comercializare avantajoase (drepturi de autor etc.), disponibilitatea microdatelor sau a macrodatelor, diverse formate și suporturi de date disponibile (hârtie, fișiere, CD-ROM/DVD, Internet) etc.

Prin „claritate” se înțelege gradul de inteligibilitate, inclusiv toate informațiile aferente datelor: date însoțite de metadate corespunzătoare și de ilustrații, cum ar fi grafice și hărți, disponibilitatea unor informații privind calitatea datelor (inclusiv limitele de utilizare etc.) și posibilitatea unei asistențe suplimentare.

Prin derogare de la articolul 2, informațiile privind accesibilitatea și claritatea se transmit la Eurostat în 36 de luni de la finalul perioadei de referință.

4.1.   Accesibilitatea

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă următoarele informații privind modalitățile de diseminare a rezultatelor:

—	trimiteri la principalele publicații ale rezultatelor, inclusiv cele care cuprind comentarii sub formă de texte, grafice, hărți etc.;

—	după caz, informații privind natura rezultatelor transmise unităților raportoare incluse în eșantion.

4.2.   Claritatea

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale salariilor trebuie să cuprindă următoarele informații privind inteligibilitatea rezultatelor și disponibilitatea metadatelor:

—	descrierea metadatelor furnizate și trimiterile aferente;

—	trimiterile la principalele documente metodologice referitoare la statisticile furnizate;

—	descrierea principalelor acțiuni efectuate de institutele naționale de statistică pentru informarea utilizatorilor cu privire la conexiunile la date.

5.   Comparabilitatea

„Comparabilitatea” vizează măsurarea impactului deosebirilor existente între conceptele statistice aplicate și instrumentele/metodele de măsurare, în cazul în care statisticile sunt comparate între arii geografice, domenii negeografice sau în timp.

5.1.   Comparabilitatea în spațiu

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă informații cu privire la deosebirile dintre conceptele naționale și cele europene, în special la nivelul definiției unităților statistice, populațiilor, perioadelor de referință, clasificărilor și definițiilor variabilelor și să indice repercusiunile acestora asupra estimărilor.

5.2.   Comparabilitatea în timp

Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă informații cu privire la modificările aduse definițiilor, acoperirii și metodelor, comparativ cu anchetele precedente și repercusiunile acestora asupra estimărilor. Cu toate acestea, aceste informații nu sunt necesare în cazul în care schimbările respective decurg din modificările legislației comunitare.

6.   Coerența

„Coerența” statisticilor implică posibilitatea combinării fiabile a datelor, în diferite moduri și pentru diverși utilizatori. Cu toate acestea, este, în general, mai ușor să se identifice incoerențele decât să se demonstreze coerența datelor.

Printre sursele care au variabile similare sau chiar identice cu cele ale statisticilor structurale ale câștigurilor salariale și ale costului forței de muncă se numără ancheta forței de muncă (AFM), statisticile structurale ale întreprinderilor (SSI), indicele costului forței de muncă (ICM) și conturile naționale (CN). Rapoartele privind calitatea statisticilor structurale ale costului forței de muncă și ale câștigurilor salariale trebuie să cuprindă comparații ale datelor provenite din aceste surse pentru variabilele menționate în continuare (total și defalcat pe secțiuni NACE) și să indice, după caz, motivele diferențelor majore.

(1)

În cazul statisticilor structurale privind costul forței de muncă, ar trebui să se facă comparații între: — numărul de ore efectiv lucrate în cursul anului de referință, pe salariat (11) și numărul mediu de ore efectiv lucrate la locul de muncă principal, pe an și pe salariat, în cadrul AFM; — variabila „salarii și plăți”, pe salariat (12) și aceeași variabilă pe salariat, în cadrul SSI; — ratele de creștere anuale medii ale variabilei „costul orar al forței de muncă” (13) și rata de creștere anuală medie a ICM necorectată. Ratele de creștere ar trebui să se refere la anul de referință al anchetei și la anul anchetei precedente; — variabila „remunerarea salariaților”, pe salariat (14) și variabila corespunzătoare din NC.

(2)	În ceea ce privește statisticile structurale ale câștigurilor salariale, ar trebui să se facă comparații între: — variabila „câștiguri salariale anuale brute pentru anul de referință”, pe salariat (15) și variabila „salarii și plăți”, pe salariat, din NC.

---

(1)  Coeficientul de variație este raportul dintre rădăcina pătrată a varianței estimatorului și valoarea așteptată. Este estimat prin raportul dintre rădăcina pătrată a estimării varianței de eșantionare și valoarea așteptată. Ar trebui să se furnizeze numărătorul și numitorul raportului care definește coeficientul de variație, precum și coeficientul de variație rezultat. Estimarea varianței de eșantionare trebuie să țină seama de planul de eșantionare.

(2)  Codul D (costul total al forței de muncă), suma valorilor codurilor D1, D2, D3 și D4 minus D5 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(3)  Codul D (costul total al forței de muncă), suma valorilor D1, D2, D3 și D4 minus D5, împărțită la valoarea codului B1 din anexa I din Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(4)  Codul 4.2 (câștigurile salariale brute totale pentru luna de referință) din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1916/2000.

(5)  Codul 4.3 din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1916/2000.

(6)  Prin „acoperire incompletă” se înțeleg unitățile neincluse, în mod eronat, în planul de eșantionare. „Acoperirea excesivă” se referă la unitățile din afara domeniului de aplicare sau care nu există în realitate.

(7)  Erorile de măsurare se produc în momentul culegerii datelor. Cauzele sunt diverse. Erorile se pot datora instrumentului de anchetă, respondentului, sistemului de informare, modului de culegere a datelor sau intervievatorului. Prin erori de prelucrare se înțeleg erorile care se produc ulterior culegerii datelor, în special în cursul proceselor de introducere, codificare, editare, corectare și de ponderare a datelor și de elaborare a tabelelor.

(8)  Rata de răspuns a unităților este raportul exprimat procentual dintre numărul răspunsurilor și numărul total de respondenți din domeniul de aplicare.

(9)  Rata de imputare corespunde procentului valorilor imputate pentru o variabilă specifică în raport cu numărul total al valorilor pentru această variabilă.

(10)  Rata de imputare globală corespunde procentului valorilor imputate pentru toate variabilele în raport cu numărul total al valorilor pentru aceste variabile.

(11)  Codul B1, împărțit la valoarea codului A1, din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(12)  Codul D11, împărțit la valoarea codului A1, din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(13)  În conformitate cu definiția de la punctul 2.1

(14)  Codul D1, împărțit la valoarea codului A1, din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1726/1999.

(15)  Codul 4.1, împărțit la numărul de salariați, din anexa I din Regulamentul (CE) nr. 1916/2000.

---