15/Volumul 18

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

73

L 339/16

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Directiva 96/5/CE a Comisiei din 16 februarie 1996 privind preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică (2) a fost modificată în mod substanțial, în repetate rânduri (3). În interesul clarității și raționalității, directiva menționată ar trebui să fie codificată.

(2)

Preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică sunt utilizate ca parte a unui regim alimentar diversificat și nu constituie singura sursă de hrană a sugarilor și a copiilor de vârstă mică.

(3)

Există o mare varietate a produselor în cauză, care reflectă alimentația foarte variată a sugarilor în perioada de înțărcare și a copiilor de vârstă mică, în funcție de condițiile sociale și culturale existente în Comunitate.

(4)

Compoziția esențială a produselor în cauză trebuie să corespundă cerințelor nutriționale ale sugarilor și copiilor de vârstă mică cu o stare de sănătate bună, conform datelor științifice general acceptate, ținând seama de factorii menționați anterior.

(5)

Ar trebui stabilite cerințele nutriționale esențiale legate de compoziția celor două mari categorii de produse în cauză, și anume preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii.

(6)

Cu toate că, din cauza naturii acestor produse, ar trebui să se impună un anumit număr de cerințe obligatorii și alte restricții privind conținutul de vitamine, minerale și alți nutrienți, ar trebui să se permită ca astfel de nutrienți să poată fi adăugați, în mod voluntar, de producători, cu condiția ca aceștia să utilizeze exclusiv substanțele precizate de prezenta directivă.

(7)

Utilizarea produselor la care s-au adăugat, în mod voluntar, astfel de nutrienți, la nivelurile respectate în prezent în Comunitate, nu pare să determine ingerarea unor doze excesive din nutrienții respectivi de către sugari și copii de vârstă mică. Ar trebui să se acorde deosebită atenție oricărei evoluții ulterioare a acestei situații și, după caz, să se ia măsurile corespunzătoare.

(8)

Reglementările diferite privind conținutul maxim de reziduuri de pesticide din preparatele pe bază de cereale și din alimentele pentru copii determină obstacole comerciale între anumite state membre.

(9)

Nivelurile maxime de reziduuri de pesticide prevăzute de Directiva 76/895/CEE a Consiliului din 23 noiembrie 1976 privind stabilirea conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe fructe și legume (4), de Directiva 86/362/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe cereale (5), de Directiva 86/363/CEE a Consiliului din 24 iulie 1986 privind stabilirea conținutului maxim pentru reziduurile de pesticide de pe și din produsele alimentare de origine animală (6) și de Directiva 90/642/CEE a Consiliului din 27 noiembrie 1990 de stabilire a conținuturilor maxime de reziduuri de pesticide din și de pe anumite produse de origine vegetală, inclusiv fructe și legume (7), nu aduc atingere dispozițiilor specifice aplicabile preparatelor pe bază de cereale și alimentelor pentru copii.

(10)

Luând în considerare obligațiile internaționale ale Comunității, în cazurile în care dovezile științifice relevante sunt insuficiente, principiul precauției permite Comunității să adopte măsuri provizorii pe baza informațiilor pertinente disponibile, până la evaluarea suplimentară a riscurilor și revizuirea măsurii adoptate, într-un termen rezonabil.

(11)

Pe baza celor două avize emise de către Comitetul științific pentru alimentație la 19 septembrie 1997 și la 4 iunie 1998, în prezent există îndoieli că valorile existente ale dozelor zilnice admise (DZA) de pesticide și reziduuri de pesticide sunt adecvate protecției sănătății sugarilor și copiilor de vârstă mică. În consecință, în ceea ce privește produsele alimentare destinate unor alimentații speciale destinate sugarilor și copiilor de vârstă mică, este necesar să se adopte o limită comună foarte scăzută pentru toate tipurile de pesticide, până la examinarea științifică și până la evaluarea substanțelor în fiecare caz în parte. Această limită comună foarte scăzută ar trebui stabilită la 0,01 mg/kg, valoare care, în practică, reprezintă, în mod normal, nivelul minim detectabil.

(12)

Ar trebui impuse limitări stricte cu privire la reziduurile de pesticide. Printr-o selecție atentă a materiilor prime și având în vedere prelucrarea intensă la care sunt supuse preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii în timpul procesului de fabricație, se pot fabrica produse cu un conținut foarte scăzut de reziduuri de pesticide. Cu toate acestea, în cazul unui număr mic de pesticide sau metaboliți ai pesticidelor, chiar și un conținut maxim de reziduuri de 0,01 mg/kg ar putea duce, în cazul cel mai grav de consum în exces, la depășirea DZA a sugarilor și a copiilor de vârstă mică. Este cazul pesticidelor sau al metaboliților pesticidelor cu o DZA mai mică de 0,0005 mg/kg din greutatea corporală.

(13)

Prezenta directivă stabilește principiul interdicției de utilizare a acestor pesticide în producția de produse agricole destinate preparatelor pe bază de cereale și alimentelor pentru copii. Cu toate acestea, interdicția respectivă nu garantează în mod necesar că produsele nu conțin astfel de pesticide, deoarece unele pesticide contaminează mediul înconjurător, iar reziduurile acestora pot fi găsite în produsele în cauză.

(14)

Sănătatea sugarilor și a copiilor de vârstă mică poate fi mai bine protejată prin aplicarea unor cerințe suplimentare a căror respectare poate fi controlată prin analize, indiferent de originea produsului.

(15)

Majoritatea pesticidelor cu valori ale DZA mai mici de 0,0005 mg/kg din greutatea corporală sunt deja interzise în Comunitate. Pesticidele interzise ar trebui să nu fie detectabile în preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii prin metode analitice avansate. Cu toate acestea, unele pesticide se degradează încet și continuă să contamineze mediul înconjurător. Acestea ar putea fi prezente în preparatele pe bază de cereale și alimentele pentru copii, chiar dacă nu au fost utilizate. Pentru efectuarea controalelor, ar trebui aplicată o metodă armonizată.

(16)

În așteptarea deciziilor Comisiei cu privire la îndeplinirea sau nu de către pesticidele autorizate a cerințelor de siguranță prevăzute la articolul 5 din Directiva 91/414/CEE a Consiliului din 15 iulie 1991 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar (8), ar trebui permisă utilizarea în continuare a pesticidelor autorizate, atât timp cât reziduurile acestora respectă conținuturile maxime de reziduuri stabilite de prezenta directivă. Acestea din urmă ar trebui stabilite la niveluri care să garanteze că sugarii și copiii de vârstă mică nu depășesc valorile DZA respective, în cazul cel mai grav de consum în exces.

(17)

Utilizarea de noi ingrediente alimentare ar trebui reglementată orizontal pentru toate produsele alimentare într-un act separat.

(18)

Prezenta directivă reflectă nivelul actual al cunoștințelor despre produsele în cauză. Orice modificare menită să permită introducerea inovațiilor rezultate în urma progresului științific și tehnic ar trebui adoptată în conformitate cu procedura menționată la articolul 13 alineatul (2) din Directiva 89/398/CEE.

(19)

Având în vedere persoanele cărora le sunt destinate produsele, ar trebui stabilite criteriile microbiologice necesare și nivelurile maxime de contaminanți.

(20)

În temeiul articolului 7 alineatul (1) din Directiva 89/398/CEE, produsele reglementate prin prezenta directivă fac obiectul normelor generale stabilite prin Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (9).

(21)

Prezenta directivă ar trebui să stabilească și să precizeze completările și derogările de la normele generale respective, după caz.

(22)

În special, natura și destinația produselor reglementate prin prezenta directivă impun etichetarea nutrițională, care indică valoarea energetică și principalii nutrienți pe care îi conțin. Pe de altă parte, ar trebui specificat modul de utilizare, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) punctul 9 și articolul 11 din Directiva 2000/13/CE, pentru a se preveni astfel utilizarea necorespunzătoare care ar putea afecta sănătatea sugarilor.

(23)

Dacă, în general, indicațiile, care nu sunt expres interzise, pot fi făcute pentru produsele în cauză conform normelor aplicabile tuturor produselor alimentare, astfel de indicații ar trebui, cu toate acestea, să ia în considerare, după caz, criteriile privind compoziția prevăzute de prezenta directivă.

(24)

Referitor la dispozițiile susceptibile să afecteze sănătatea publică, a avut loc consultarea în conformitate cu articolul 4 din Directiva 89/398/CEE.

(25)

Măsurile prevăzute de prezenta directivă sunt în conformitate cu avizul Comitetului permanent pentru lanțul alimentar și sănătatea animală.

(26)

Prezenta directivă nu ar trebui să aducă atingere obligațiilor statelor membre în ceea ce privește termenele de transpunere în legislația națională a directivelor prevăzute în anexa VIII partea B,

(a)

„preparate pe bază de cereale”, care se împart în următoarele patru categorii:

(b)

„alimente pentru copii”, altele decât preparatele pe bază de cereale.

(a)

„sugari” înseamnă copii cu vârsta mai mică de 12 luni;

(b)

„copii de vârstă mică” înseamnă copii cu vârsta între unu și trei ani;

(c)

„reziduu de pesticide” reprezintă reziduul unui produs fitosanitar, astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 din Directiva 91/414/CEE, inclusiv metaboliții și produsele rezultate din degradarea sau reacțiile sale, prezent în preparatele pe bază de cereale și în alimentele pentru copii.

(a)

se consideră că pesticidele enumerate în tabelul 1 din anexa VII nu au fost utilizate în cazul în care reziduurile acestora nu depășesc un conținut de 0,003 mg/kg Conținutul respectiv, considerat a fi limita cuantificării prin metode analitice, este reexaminat periodic în funcție de progresele tehnicii;

(b)

se consideră că pesticidele enumerate în tabelul 2 din anexa VII nu au fost utilizate în cazul în care reziduurile acestora nu depășesc un conținut de 0,003 mg/kg Conținutul respectiv este reexaminat periodic în funcție de datele referitoare la contaminarea mediului.

(a)

o mențiune privind vârsta adecvată de la care poate fi utilizat produsul, ținându-se seama de compoziția, textura și alte proprietăți specifice ale acestuia. Vârsta indicată nu poate fi mai mică de patru luni pentru nici un produs. Produsele recomandate a fi utilizate începând cu vârsta de patru luni pot conține o indicație asupra faptului că se pot utiliza începând cu această vârstă, cu excepția cazurilor în care persoane independente, care dețin diplome în medicină, nutriție sau farmacie sau alți specialiști responsabili cu îngrijirea mamei și copilului fac recomandări contrare;

(b)

informații referitoare la prezența sau absența glutenului, în cazul în care vârsta indicată pentru utilizarea acelui produs este mai mică de șase luni;

(c)

valoarea energetică disponibilă, exprimată în kJ și kcal, și conținutul de proteine, carbohidrați și lipide, exprimate în formă numerică, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs, oferită pentru consum;

(d)

cantitatea medie din fiecare substanță minerală și fiecare vitamină care respectă limita specifică din anexa I și, respectiv, din anexa II, exprimată în formă numerică, la 100 g sau 100 ml produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs oferită pentru consum;

(e)

instrucțiuni pentru prepararea corespunzătoare, după caz, și o mențiune privind importanța respectării instrucțiunilor respective.

(a)

cantitatea medie a nutrienților prevăzuți în anexa IV, în cazul în care respectiva mențiune nu este reglementată prin dispozițiile alineatului (1) litera (d), exprimată sub formă numerică, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată de produs oferită pentru consum;

(b)

pe lângă informațiile numerice, informații privind vitaminele și mineralele prezentate în anexa V, exprimate ca procent al valorilor de referință menționate în aceasta, la 100 g sau 100 ml de produs, astfel cum este vândut și, după caz, la o cantitate specificată a produsului oferită pentru consum, cu condiția ca respectivele cantități prezente să fie cel puțin egale cu 15 % din valorile de referință.

2.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (ii) și (iv), conținutul în proteine nu trebuie să depășească 1,3 g/100 kJ (5,5 g/100 kcal).

2.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cantitatea de proteine adăugate nu trebuie să reprezinte mai puțin de 0,48 g/100 kJ (2 g/100 kcal).

2.3.

Pentru biscuiții menționați la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (iv), fabricați cu adaos de alimente bogate în proteine, și prezentați ca atare, cantitatea de proteine adăugate nu trebuie să reprezinte mai puțin de 0,36 g/100 kJ (1,5 g/100 kcal).

2.4.

Indicele chimic al proteinelor adăugate trebuie să fie cel puțin egal cu 80 % din cel al proteinei de referință (cazeina, astfel cum este definită în anexa III) sau coeficientul de eficacitate proteică (CEP) al proteinei din amestec trebuie să fie cel puțin egal cu 70 % din cel al proteinei de referință. În orice caz, adăugarea de aminoacizi este permisă numai în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a amestecului de proteine și numai în proporțiile necesare acestui scop.

3.1.

În cazul în care la produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (iv) se adaugă zaharoză, fructoză, glucoză, siropuri pe bază de glucoză sau miere, atunci:

3.2.

În cazul în care la produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii) se adaugă zaharoză, fructoză, siropuri pe bază de glucoză sau miere, atunci:

4.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctele (i) și (iv), conținutul de lipide nu trebuie să depășească 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal).

4.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), conținutul de lipide nu trebuie să depășească 1,1 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal). În cazul în care conținutul de lipide depășește 0,8 g/100 kJ (3,3 g/100 kcal):

—

sărurile de sodiu pot fi adăugate la preparatele pe bază de cereale numai în scopuri tehnologice;

—

conținutul de sodiu al preparatelor pe bază de cereale nu trebuie să depășească 25 mg/100 kJ (100 mg/100 kcal).

5.2.1.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii), cantitatea de calciu nu trebuie să fie mai mică de 20 mg/100 kJ (80 mg/100 kcal).

5.2.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (iv), fabricate cu adaos de lapte (biscuiți cu lapte) și prezentate ca atare, cantitatea de calciu nu trebuie să fie mai mică de 12 mg/100 kJ (50 mg/100 kcal).

6.1.

Pentru preparatele pe bază de cereale, cantitatea de tiamină nu trebuie să fie mai mică de 25 μg/100 kJ (100 μg/100 kcal).

6.2.

Pentru produsele menționate la articolul 1 alineatul (2) litera (a) punctul (ii):

Aceste limite se aplică în cazul în care vitaminele A și D se adăugă și la alte preparate pe bază de cereale.

1.1.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine constituie singurele ingrediente menționate în denumirea produsului, atunci:

1.2.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, considerate separat sau în combinație, sunt menționate în primul rând în denumirea unui produs, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

1.3.

În cazul în care carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, considerate separat sau în combinație, sunt menționate, însă nu în primul rând, în denumirea unui produs, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

1.4.

În cazul în care brânza este menționată împreună cu alte ingrediente în denumirea unui produs neîndulcit, indiferent dacă produsul este prezentat ca o singură masă, atunci:

1.5.

În cazul în care pe eticheta produsului se indică faptul că acesta reprezintă o singură masă, dar în denumirea produsului nu se menționează carnea, carnea de pasăre, peștele, organele comestibile sau alte surse tradiționale de proteine, atunci cantitatea totală de proteine conținută de produs din toate sursele nu trebuie să fie mai mică de 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal).

1.6.

Sosurile prezentate ca și garnituri la o masă sunt scutite de respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1.1-1.5 inclusiv.

1.7.

Felurile de mâncare dulci, în a căror denumire se menționează ca prim sau unic ingredient produsele lactate, trebuie să conțină cel puțin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor prevăzute la punctele 1.1.-1.5.

1.8.

Adăugarea de aminoacizi se permite numai în scopul îmbunătățirii valorii nutriționale a amestecului de proteine și numai în proporțiile necesare acestui scop.

—

10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe bază de legume;

—

15 g/100 ml în cazul sucurilor și al nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe;

—

20 g/100 g în cazul felurilor de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe;

—

25 g/100 g în cazul deserturilor și al budincilor;

—

5 g/100 g în cazul altor băuturi care nu sunt fabricate pe bază de lapte.

3.1.

Pentru produsele menționate la punctul 1.1:

În cazul în care carnea sau brânza sunt singurele ingrediente sau sunt menționate în primul rând în denumirea unui produs, atunci cantitatea totală de grăsimi nu trebuie să depășească 1,4 g/100 kJ (6 g/100 kcal).

3.2.

Pentru toate celelalte produse, cantitatea totală de grăsimi din produs, din toate sursele, nu trebuie să depășească 1,1 g/100 kJ (4,5 g/100 kcal).

4.1.

Conținutul final de sodiu din produs nu trebuie să depășească 48 mg/100 kJ (200 mg/100 kcal) sau 200 mg/100 g. Cu toate acestea, în cazul în care în denumirea produsului singurul ingredient menționat este brânza, conținutul final de sodiu nu trebuie să depășească 70 mg/100 kJ (300 mg/100 kcal).

4.2.

Sărurile de sodiu nu pot fi adăugate produselor pe bază de fructe, deserturilor sau budincilor decât în scopuri tehnologice.