1.Concluzii și recomandări

1.1CESE sprijină viziunea Comisiei de a actualiza normele UE privind apele uzate urbane și de a le pregăti pentru următoarele două decenii, abordând nu numai epurarea apelor uzate, ci și aspecte legate de energie și de economia circulară, precum și demersul de a îmbunătăți guvernanța.

1.2CESE recunoaște că apa curată reprezintă o resursă strategică pentru asigurarea funcționării societății noastre și pentru o economie a UE rezilientă, precum și pentru mediu și sănătatea umană și, prin urmare, consideră că ea trebuie tratată cu grija corespunzătoare. Aproximativ 60 % din districtele hidrografice ale UE sunt transfrontaliere și necesită cooperare transfrontalieră. Dezastrul ecologic care a afectat recent râul Oder trebuie văzut ca un avertisment care ilustrează consecințele negative ale cooperării ineficace și ale lipsei de transparență.

1.3CESE susține că poluarea trebuie să fie abordată în primul rând la sursă, însă recunoaște că epurarea apelor uzate urbane este un important ultim filtru pentru protejarea corpurilor de apă receptoare, ceea ce prezintă beneficii pentru mediu, pentru sănătatea umană și pentru societate.

1.4Micropoluanții, precum reziduurile farmaceutice, reprezintă o problemă tot mai mare pentru calitatea apei. Prin urmare, CESE salută propunerea ca anumite instalații de epurare a apelor uzate urbane să instaleze tratamente suplimentare pentru eliminarea lor și subliniază nevoia unor eforturi considerabile pentru renunțarea la standardele vechi prin metode noi și inovatoare de epurare.

1.5Pentru a asigura punerea în aplicare a principiului „poluatorul plătește” și accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor a serviciilor de alimentare cu apă, CESE susține cu convingere propunerea privind răspunderea extinsă a producătorilor, care ar impune producătorilor să suporte costurile eliminării din apele uzate a micropoluanților ce rezultă din produsele lor; cu toate acestea, pentru ca acest sistem să funcționeze, trebuie limitate cu strictețe derogările.

1.6Dacă directiva este extinsă astfel încât să acopere aglomerări cu peste 1 000 de locuitori echivalenți, trebuie să existe flexibilitate pentru soluții descentralizate, prin instalații de mici dimensiuni, acordându-se o atenție deosebită funcționalității.

1.7Revărsările sistemelor de canalizare reprezintă un focar de poluare, conținând gene de rezistență la antimicrobiene, microplastice și substanțe toxice care pun în pericol mediul acvatic, sănătatea umană și starea apelor utilizate pentru recreere. Directiva ar trebui să introducă un plafon privind prezența acestor elemente, iar raportarea către populație ar trebui să ofere o imagine completă a încărcăturii poluante generate de aceste revărsări. Scurgerile urbane, sub forma apei pluviale poluate (inclusiv a zăpezii) din peisajul urban, de exemplu de pe drumuri, ar trebui colectate și epurate în mod corespunzător înainte de a fi deversate în corpurile de apă receptoare.

1.8Schimbările climatice afectează ciclul apei și se preconizează că se vor înregistra tot mai multe ploi abundente, dar și secetă. Măsurile preventive, precum soluțiile albastre-verzi care captează și rețin apa pluvială, de exemplu prin acoperișuri verzi sau grădini pluviale, reduc presiunile asupra sistemelor de canalizare (reducând astfel riscul revărsării acestora) și generează numeroase beneficii conexe pentru peisajul urban.

1.9CESE este preocupat de faptul că apa și salubritatea, care constituie servicii publice, sunt uneori furnizate de întreprinderi private. Trebuie să existe norme și reglementări menite să garanteze că serviciile publice nu sunt gestionate în scop lucrativ și că veniturile sunt investite în întreținerea și îmbunătățirea acestor servicii.

1.10CESE subliniază că apa este o resursă vitală, dar din ce în ce mai limitată. Două treimi dintre cetățenii europeni consideră calitatea apei și/sau cantitatea de apă din țara lor o problemă gravă 1 . Pentru a pune în aplicare cu succes ODD 6 „Asigurarea accesului la apă și la salubritate pentru toți” și pentru a evita eventualele crize viitoare, aceste preocupări trebuie tratate în regim de urgență. Asigurarea accesibilității apei din punctul de vedere al prețului ar trebui să fie o prioritate pentru toate statele membre.

1.11CESE solicită, de asemenea, instituțiilor europene să înceapă să abordeze apa ca pe o prioritate și să elaboreze un „pact albastru al UE”: un efort radical de anticipare a nevoilor, de conservare a resurselor de apă, precum și de gestionare adecvată a provocărilor legate de apă prin intermediul unei foi de parcurs cuprinzătoare și coordonate, care să stabilească ținte și acțiuni ambițioase corelate cu o serie de etape stabilite. CESE va face propuneri concrete pentru un pact albastru al UE în cursul anului 2023.

2.Propunerea Comisiei

2.1Se propune extinderea domeniului de aplicare al directivei, astfel încât să acopere aglomerări cu peste 1 000 de locuitori echivalenți, ceea ce înseamnă că și orașele mici vor fi obligate să colecteze și să epureze apele uzate urbane și pot solicita finanțare din partea UE în acest scop. Comisia va dezvolta noi standarde pentru instalațiile descentralizate, iar statele membre vor trebui să asigure o monitorizare și o inspecție mai bune ale acestor instalații.

2.2Revărsările sistemelor de canalizare și scurgerile urbane au fost identificate în continuare drept surse importante de ape uzate urbane neepurate, iar statele membre vor trebui să instituie planuri de gestionare integrată pentru apele uzate urbane, pentru a reduce poluarea din aceste surse. Ar trebui acordată prioritate măsurilor preventive, precum soluțiile albastre-verzi, și optimizării sistemelor existente prin tehnici digitale.

2.3Pentru a reduce emisiile de nutrienți, vor fi introduse noi limite pentru eliminarea azotului și a fosforului, la început pentru instalațiile mai mari, de peste 100 000 de locuitori echivalenți, iar apoi pentru instalațiile mijlocii, de peste 10 000 de locuitori echivalenți, în zonele în care eutrofizarea rămâne o problemă. De asemenea, vor trebui eliminați micropoluanții pentru toate instalațiile mari și mijlocii atunci când există riscuri pentru mediu sau pentru sănătatea umană. Pentru a reduce volumul de substanțe ce nu pot fi epurate, îmbunătățind astfel posibilitățile de circularitate, statele membre au noi obligații de a epura la sursă evacuările nemenajere în sistemele de canalizare.

2.4Pentru a acoperi costurile modernizărilor necesare și ale monitorizării menite să elimine micropoluanții, precum și pentru a stimula dezvoltarea de produse mai ecologice, va fi introdusă o răspundere extinsă a producătorilor, care să impună o contribuție financiară producătorilor de substanțe farmaceutice și de produse supuse normelor UE privind cosmeticele.

2.5A fost introdus un nou obiectiv privind neutralitatea energetică pentru sectorul apelor uzate până în 2040, ceea ce înseamnă că energia consumată de sector la nivel național ar trebui să fie echivalentă cu volumul de energie din surse regenerabile pe care o produce.

2.6Propunerea stabilește anul 2040 drept termenul-limită pentru conformitatea deplină, cu termene intermediare pentru asigurarea progreselor.

3.Observații generale

3.1Apa curată este una dintre cele mai prețioase resurse de care dispunem și este esențială pentru funcționarea ecosistemelor și a societății noastre, precum și pentru activitatea socioeconomică. Agricultura, producția de energie și sectorul turismului depind în mare măsură de accesul la apă curată. Printre obiectivele de dezvoltare durabilă, Organizația Națiunilor Unite recunoaște accesul la apă curată și la salubritate drept o nevoie de bază a oamenilor pentru sănătate și bunăstare 2 . Cu toate acestea, apa dulce este afectată de presiuni generate de diferite activități și se preconizează că aceste presiuni se vor accentua, din cauza schimbărilor climatice.

3.2Directiva privind tratarea apelor urbane reziduale este principalul act legislativ al UE care își propune să protejeze mediul față de efectele adverse ale apelor uzate neepurate. Ea este în vigoare de peste 30 de ani și, de la adoptarea sa, calitatea râurilor, lacurilor și mărilor europene s-a îmbunătățit semnificativ, deși două treimi din corpurile de apă de suprafață tot nu se află în stare bună. Statele membre ale UE au instalat sisteme de colectare și instalații de epurare a apelor uzate cu ajutorul finanțării din partea UE. Gradul de respectare a directivei la nivelul UE este unul ridicat, 98 % din apa uzată fiind colectată și 92 % fiind epurată în mod satisfăcător, potrivit acoperirii actuale a directivei.

3.3Revizuirea în curs poate actualiza directiva prin abordarea celorlalte surse de ape uzate neepurate și a noilor poluanți, dar și îmbunătățind aspectele legate de energie și de economia circulară în ceea ce privește epurarea apelor uzate, în conformitate cu Pactul verde și cu digitalizarea Europei. Cu toate acestea, CESE solicită instituțiilor europene să includă apele uzate într-o viziune mai amplă, să înceapă să abordeze apa ca pe o prioritate și să elaboreze un „pact albastru al UE”: un efort radical de anticipare a nevoilor, de conservare a resurselor de apă, precum și de gestionare adecvată a provocărilor legate de apă prin intermediul unei foi de parcurs cuprinzătoare și coordonate, care să stabilească ținte și acțiuni ambițioase corelate cu o serie de etape stabilite. CESE va face propuneri concrete pentru un pact albastru al UE în cursul anului 2023.

3.4Este nevoie de investiții semnificative în sectorul apei. Potrivit estimărilor OCDE, toate statele membre, cu excepția Germaniei, trebuie să își majoreze cheltuielile cu cel puțin 25 % pentru a respecta cerințele directivei actuale 3 . Totuși, această estimare nu ține cont de costurile întreținerii sistemelor de canalizare. Noile norme vor impune investiții suplimentare și este esențială extinderea finanțării, astfel încât aceasta să nu se rezume la tarifele pentru apă și la bugetul public, ci să includă și sectoarele care contribuie la poluarea apelor uzate urbane, pentru ca accesul la apă și la salubritate să aibă în continuare un preț abordabil pentru gospodării.

3.5Epurarea apelor uzate presupune costuri și necesită resurse și energie. Poluarea trebuie să fie în primul rând abordată la sursă, iar acest demers trebuie să aibă prioritate în raport cu soluțiile aplicate la ieșirea din circuit. Prin urmare, măsurile de politică ar trebui, pe cât posibil, să restricționeze în primul rând emisiile de substanțe nocive în mediu și în societate. Epurarea apelor uzate urbane îndeplinește rolul de filtru final pentru protejarea corpurilor de apă receptoare și pentru atingerea obiectivelor legislației UE privind apa. Prin urmare, CESE solicită o mai mare sinergie cu strategiile de dezvoltare urbană (Agenda urbană a UE, Acordul de la Ljubljana, diferite parteneriate tematice etc.).

3.6Ar trebui depuse mai multe eforturi pentru a promova capacitarea cetățenilor cu privire la aspecte legate de colectarea, epurarea și gestionarea apelor uzate urbane. Publicul larg ar trebui nu numai să primească informații cu privire la epurarea apelor uzate, ci și să participe activ la aceasta: în toate statele membre ar trebui să existe mecanisme care să le permită cetățenilor să raporteze deficiențele observate în colectarea și/sau epurarea apelor uzate urbane, acordând o atenție deosebită deversărilor industriale ilegale.

3.7Europa are un mare potențial de a deveni lider în ceea ce privește furnizarea de soluții pentru sectorul epurării apelor uzate, de la tehnologii avansate de epurare la soluții energetice. Dezvoltarea sectorului apelor uzate oferă posibilități în termeni de inovare și tehnologie și reprezintă o oportunitate de a exporta cunoștințe și de a atrage tineri antreprenori.

4.Observații specifice

4.1Apele uzate urbane reprezintă o amprentă a societății și a modelelor noastre de consum și de producție. Ele conțin un amestec complex de deversări menajere, de scurgeri de pe drumuri și clădiri și de efluenți industriali sau din alte surse decât cele menajere, care trebuie tratat în mod adecvat, pentru a nu reprezenta o amenințare pentru sănătatea umană sau pentru mediu și pentru a nu afecta apele utilizate pentru recreere. Condițiile de muncă și sănătatea și siguranța lucrătorilor implicați în sistemul de epurare a apelor uzate urbane ar trebui să constituie o prioritate esențială.

4.2Obiectivul general pentru 2040, însoțit de obiective intermediare, stabilește un parcurs clar pentru epurarea apelor uzate pentru următoarele două decenii. Cu toate acestea, riscurile pe care le prezintă amestecurile de substanțe chimice din apele de suprafață pentru mediul acvatic nu sunt foarte clare, iar multe dintre aceste substanțe chimice provin din produsele folosite în gospodăriile noastre. Mai mult, construcția, întreținerea și operarea instalațiilor de colectare și epurare a apelor uzate presupun costuri financiare și emisii de gaze cu efect de seră ridicate. Revizuirile și evaluările unor părți esențiale ale Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale și ale Directivei privind nămolurile de epurare prezintă oportunitatea de a moderniza și îmbunătăți coerența la nivelul sectorului și de a contribui la atingerea ambițiilor Pactului verde european.

4.3Rezistența la antimicrobiene reprezintă o îngrijorare tot mai mare pentru societate, iar apele uzate urbane, fie ele epurate sau nu, constituie un focar de răspândire a acestui fenomen 4 . Rezistența la antimicrobiene nu este determinată doar de folosirea excesivă a antibioticelor, ci și de alți agenți antimicrobieni, precum fungicidele, agenții antivirali, paraziticidele, dar și de unii dezinfectanți și agenți antiseptici, toți aceștia fiind folosiți în mediul urban, mai ales în spitale. Dacă nu se iau măsuri, precum cele de reducere a utilizării excesive a agenților antimicrobieni, un raport al ONU preconizează că, până în 2050, 10 milioane de persoane vor muri în fiecare an din cauza infecțiilor rezistente la antibiotice 5 .

4.4Scurgerile urbane reprezintă un canal important prin care pătrund în ecosistemele acvatice diferiți contaminanți toxici, nebiodegradabili și emergenți, precum reziduuri de plastic, hidrocarburi, detergenți, hormoni, solvenți, agenți patogeni, pesticide, metale grele și nanomateriale fabricate 6 . Deși sunt poluate, scurgerile urbane sunt deseori gestionate drept ape pluviale curate, din cauza lipsei de monitorizare, și nu sunt epurate înainte de a fi deversate în corpurile de apă receptoare. Aceasta reprezintă un risc major pentru ecosisteme; de exemplu, s-a observat un grad ridicat de mortalitate în rândul somonilor, din cauza unei substanțe toxice (6PPD-chinona) din anvelopele automobilelor 7 .

4.5Revărsările sistemelor de canalizare reprezintă un punct nevralgic în procesul prin care corpurile de apă receptoare sunt afectate de micropoluanți, rezistența la antimicrobiene 8 , microplastice și deșeuri. Ele constituie o amenințare pentru mediu și pentru sănătatea umană, dar și pentru sectorul turismului, care depinde de existența apelor curate utilizate pentru recreere. Cantitatea de apă pluvială care ajunge în sistemul de canalizare poate fi redusă prin introducerea unor soluții albastre-verzi care rețin apa și o lasă să se infiltreze în sol, precum acoperișuri verzi, îndepărtarea suprafețelor impenetrabile și grădinile pluviale. Pe lângă faptul că reprezintă o modalitate eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru a reține apa pluvială, acestea prezintă și numeroase beneficii conexe pentru peisajul urban, precum reducerea riscului de inundații, reducerea insulelor termice și creșterea biodiversității și a bunăstării în orașe. Pentru o tranziție către o epurare mai eficientă a apelor uzate și către o economie circulară este nevoie de modificări nu doar la nivelul abordărilor instituționale și în materie de reglementare, ci și în ceea ce privește modul în care noi, ca cetățeni, ținem seama de responsabilitățile noastre individuale și colective în materie de gestionare a apelor uzate.

4.6CESE sprijină introducerea unor planuri obligatorii de epurare integrată a apelor uzate urbane, cu scopul de a reduce situațiile de revărsare a sistemelor de canalizare și poluarea cauzată de scurgerile urbane. Cu toate acestea, deși intenția planurilor de gestionare a apelor uzate urbane este bună, există riscul ca ele să devină forme fără fond, întrucât conținutul și obiectivul (de a reduce revărsările combinate din sistemele de canalizare la 1 % din debitul pe timp uscat) sunt doar orientative. O gestionare adecvată a apelor pluviale este esențială nu numai pentru a preveni poluarea corpurilor de apă receptoare, ci și pentru a adapta orașele la o climă în schimbare, în care atât ploile abundente, cât și valurile de căldură prelungite vor deveni un element de normalitate, întrucât evenimentele meteorologice extreme și alte pericole climatice se accentuează ca frecvență și severitate în întreaga Europă.

4.7S-a demonstrat că epurarea avansată („cuaternară”) a apelor uzate reduce volumul unei game extinse de substanțe nocive deversate în corpurile de apă receptoare 9 . Prin urmare, noile cerințe privind monitorizarea și eliminarea micropoluanților de către instalațiile mari și de către anumite instalații mijlocii sunt binevenite. Cu toate acestea, ar trebui să se acorde atenție costurilor și efectelor eliminării obținute prin diferite tehnici, precum ozonizarea sau cărbunele activ. O finanțare adecvată pentru cercetarea și dezvoltarea de noi tehnologii și scheme de formare a personalului operativ, armonizate la nivelul UE, vor contribui la prevenirea și la epurarea noilor poluanți.

4.8Introducerea răspunderii extinse a producătorilor reprezintă un progres important pentru principiul „poluatorul plătește” și un răspuns binevenit la constatarea Curții de Conturi Europene, care arată că, în mare măsură, costul poluării încă este suportat de contribuabili 10 . De asemenea, această măsură este în acord cu integrarea principiului „poluatorul plătește" în legislația de mediu, consolidând regimul de răspundere pentru mediul înconjurător la nivelul UE și protejând mai bine fondurile UE, astfel încât acestea să nu fie utilizate pentru a finanța proiecte care ar trebui finanțate de poluator.

4.9Eutrofizarea rămâne o problemă în UE, fiind afectate peste 30 % din râurile, lacurile și apele de coastă și 81 % din apele marine ale UE și înregistrându-se puține progrese în acest domeniu în ultimul deceniu 11 . Prin urmare, este pozitiv faptul că dispozițiile au fost actualizate și armonizate pentru a garanta că toate instalațiile mari vor trebui să reducă nutrienții până în 2035, iar, în cazul instalațiilor mijlocii care deversează în zone sensibile din perspectiva eutrofizării, până în 2040. Deși termenele sunt foarte ambițioase în ceea ce privește provocările și punerea lor în aplicare, capacitatea de investiții a sectorului și durata de viață a activelor existente, numeroase state membre au instituit deja astfel de cerințe de eliminare a nutrienților, iar CESE salută armonizarea la nivelul UE.

4.10În evaluarea asupra Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale, s-a constatat că micile aglomerări reprezintă un procent semnificativ din sursele rămase de ape uzate neepurate și că acestea exercită presiuni asupra corpurilor de apă 12 . Deși epurarea unui volum mai mare de apă uzată ar fi un aspect pozitiv, propunerea generează o serie de provocări, întrucât construcția de noi conducte de canalizare reprezintă un cost semnificativ în zonele slab populate, fiind necesar ca aceasta să fie însoțită de sprijin financiar intensiv. Ar trebui promovate soluțiile descentralizate și sistemele individuale care funcționează bine. Toaletele uscate (cu compostare) reduc consumul de apă potabilă utilizată pentru evacuarea vaselor de toaletă și pot promova economia circulară returnând dejecțiile umane în sol fără sisteme complexe, costisitoare și mari consumatoare de energie pentru colectare, pompare și epurare. OMS a dezvoltat astfel de orientări pentru reutilizarea în siguranță a apelor uzate, a dejecțiilor și a apei gri 13 .

4.11Scurgerile din conductele de canalizare reprezintă o sursă deseori ignorată și semnificativ subraportată de ape uzate neepurate, care pune în pericol apele subterane. Ele pot reprezenta un procent semnificativ din poluarea exercitată de sistemele urbane asupra mediului 14 . Există probabilitatea ca această problemă să se accentueze, întrucât rețeaua de canalizare se învechește. Este nevoie de o monitorizare și de o cuantificare adecvată a scurgerilor din conductele de canalizare, iar acest aspect ar trebui inclus în directivă sub formă de cerință.

4.12Pentru epurarea apelor uzate este nevoie de un volum semnificativ de energie, iar acest proces poate reprezenta, deseori, un procent important din facturile la energie electrică ale autorităților locale. Totodată, apele uzate conțin energie sub diferite forme, inclusiv energie chimică, cinetică și termică, ce ar trebui valorificată pentru a reduce dependența față de combustibilii fosili, în conformitate cu obiectivele UE. Este un aspect pozitiv faptul că se abordează eficiența energetică, pentru a atinge neutralitatea energetică la nivelul sectorului până în 2040.

4.13Sectorul apelor uzate are un mare potențial de a deveni o fabrică de resurse. În UE există deja instalații de epurare a apelor uzate care produc mai multă energie decât consumă, grație tehnologiilor de economisire a energiei și producției de energie din surse regenerabile, de exemplu prin digestia anaerobă a nămolurilor de epurare și prin utilizarea ulterioară a biogazelor produse 15 . O altă posibilitate este utilizarea dublă a structurii zonelor de epurare prin acoperirea cu instalații fotovoltaice, care ar trebui promovată.

4.14Zece milioane de persoane încă nu au acces la salubritate în UE. Prin urmare, este binevenit faptul că propunerea le impune statelor membre să îmbunătățească accesul la salubritate, în special pentru grupurile vulnerabile și marginalizate, inclusiv prin asigurarea de toalete publice gratuite până în 2027. Această cerință ar trebui însă consolidată, impunându-li-se statelor membre să asigure accesul la salubritate pentru toți încă din etapele timpurii ale planificării urbane și să aibă în vedere aspectul social și accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor a serviciilor de alimentare cu apă. În acest sens, ar trebui să se țină seama de ciclul de viață îndelungat al instalațiilor de colectare și epurare a apelor uzate și de lipsa inerentă de flexibilitate în ceea ce privește adaptarea sau modernizarea acestora.

4.15Pentru a asigura accesibilitatea din punctul de vedere al prețurilor a serviciilor de alimentare cu apă, trebuie limitate cu strictețe derogările de la schemele privind răspunderea extinsă a producătorilor. Ar fi de preferat să se elimine derogarea pentru produsele introduse pe piață în cantități mai mici de două tone pe an, dat fiind că unele substanțe au efecte puternice chiar și în cantități mici, și ar trebui cel puțin să se clarifice că cele două tone se referă la piața de la nivelul UE, și nu la nivelul național. De asemenea, ar trebui să se garanteze că răspunderea extinsă a producătorilor se aplică și în cazul distribuitorilor cu amănuntul în mediul online.

4.16Costul epurării apelor uzate reprezintă un procent important din facturile la apă, însă mulți utilizatori de apă nu sunt conștienți de serviciul pe care îl oferă epurarea apelor uzate sau de măsura în care acest proces se desfășoară în mod adecvat în zona lor. Noua dispoziție privind raportarea informațiilor către public este, așadar, binevenită, întrucât ar asigura diseminarea de informații actualizate privind procentul de ape uzate epurate (și neepurate) din zonă, precum și privind încărcătura poluanților deversați de instalațiile de epurare a apelor uzate urbane și de sistemele individuale, dar și prin revărsarea sistemelor de canalizare și prin scurgeri urbane.

Bruxelles, 22 februarie 2023

Christa SCHWENG

Președinta Comitetului Economic și Social European

_____________

(1)      Asociația Europeană a Apelor (AEA), Manifest privind apa (Water Manifesto) .

(2)    Organizația Națiunilor Unite, obiectivele de dezvoltare durabilă, Obiectivul 6: Asigurarea accesului la apă și la salubritate pentru toți

(3)    OCDE, Financing Water Supply, Sanitation and Flood Protection [Finanțarea aprovizionării cu apă, a salubrității și a protecției împotriva inundațiilor]

(4)    UNEP, How drug-resistant pathogens in water could spark another pandemic [Modul în care agenții patogeni rezistenți la medicamente ar putea declanșa o altă pandemie].

(5)      UNEP, Environmental Dimensions of Antimicrobial Resistance [Dimensiunile ecologice ale rezistenței la antimicrobiene]

(6)      Lapointe et al., Sustainable strategies to treat urban runoff needed [Este nevoie de strategii durabile pentru tratarea scurgerilor urbane], Nature Sustainability 5, 2022, pp. 366-369.

(7)      Tian et al., A ubiquitous tire rubber–derived chemical induces acute mortality in coho salmon [O substanță chimică omniprezentă derivată din cauciucurile de anvelope cauzează o mortalitate puternică în rândul efectivelor de somon-coho], , Science, vol. 371, 2021, pp. 185-189.

(8)      EAWAG, Monitoring antibiotic resistance in wastewater [Monitorizarea rezistenței la antibiotice în apele uzate]

(9)      Wilhelm et al., Does wastewater treatment plant upgrading with activated carbon result in an improvement of fish health? [Modernizarea stațiilor de epurare a apelor uzate prin utilizarea carbonului activ și posibilele efecte asupra îmbunătățirii sănătății peștilor], Aquatic Toxicology, vol. 192, 2017, p. 184-197.

(10)      Curtea de Conturi Europeană, raportul special 12/2021, Principiul „poluatorul plătește”: aplicare inconsecventă în cadrul politicilor de mediu și al acțiunilor pentru mediu ale UE.

(11)      Comisia Europeană, Raport cu privire la punerea în aplicare a Directivei 91/676/CEE a Consiliului

(12)    Comisia Europeană, Evaluarea Directivei 91/271/CEE a Consiliului.

(13)      OMS, Guidelines for the safe use of wastewater, excreta and greywater [Orientări pentru utilizarea în condiții de siguranță a apelor uzate, a dejecțiilor și a apei gri].

(14)      Nguyen & Venohr, Harmonised assessment of nutrient pollution from urban systems including losses from sewer exfiltration: a case study in Germany [Evaluarea armonizată a poluării cu nutrienți din sistemele urbane, inclusiv a pierderilor rezultate din exfiltrarea canalelor de canalizare: un studiu de caz în Germania], Environmental Science and Pollution Research, vol. 28, 2021.

(15)      A se vedea, de exemplu, Marselisborg WWTP – from wastewater plant to power plant [Marselisborg WWTP – de la o stație de epurare a apelor uzate urbane la o centrală electrică].