28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/1

28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/2

1.

Dispozițiile articolului 38 din Regulamentul nr. 1260/1999 (1), care prevăd că statul membru are obligația să informeze Comisia Europeană cu privire la evoluția procedurilor administrative și judiciare și să coopereze cu Comisia Europeană, trebuie interpretate în sensul că obligă statul membru să informeze Comisia Europeană cu privire la toate litigiile judiciare privind acțiuni sau inacțiuni ale autorităților de executare, ale autorităților intermediare, ale autorităților de gestionare sau ale autorităților plătitoare legate de evaluarea sau de selectarea unei cereri, de adoptarea deciziei de acordare de sprijin financiar sau de punerea în aplicare a proiectului?

2.

Articolul 19 din Regulamentul nr. 2792/1999 (2) trebuie interpretat în sensul că impune statelor membre obligația de a institui scheme de ajutor și de a prevedea fonduri, cu aprobarea Comisiei Europene, pentru cazurile în care pe rolul instanțelor se află litigii privind acțiuni sau inacțiuni ale autorităților de executare, ale autorităților intermediare, ale autorităților de gestionare sau ale autorităților plătitoare legate de evaluarea sau de selectarea unei cereri, de adoptarea deciziei de acordare de sprijin financiar sau de punerea în aplicare a proiectului?

3.

Dispozițiile secțiunilor 6 și 7 din Orientările privind încheierea asistenței (2000-2006) acordate prin intermediul fondurilor structurale, adoptate prin Decizia COM(2006) 3424 a Comisiei, trebuie interpretate în sensul că impun unui stat membru obligația să informeze Comisia Europeană cu privire la toate litigiile judiciare privind acțiuni sau inacțiuni ale autorităților de executare, ale autorităților intermediare, ale autorităților de gestionare sau ale autorităților plătitoare legate de evaluarea sau de selectarea unei cereri, de adoptarea deciziei de acordare de sprijin financiar sau de punerea în aplicare a proiectului și să decidă dacă operațiunea ar trebui să fie, în totalitate sau în parte, retrasă din program și/sau înlocuită cu o altă operațiune etc. sau dacă operațiunea ar trebui menținută în program ori să ia alte măsuri pentru a asigura punerea în aplicare adecvată a unei decizii de acordare de sprijin financiar după finalizarea procedurii judiciare?

4.

Faptul că legislația națională aplicabilă prezentei cauze nu conține dispoziții care să stabilească atribuțiile autorităților publice vizate atunci când există litigii judiciare privind acțiuni sau inacțiuni ale autorităților de executare, ale autorităților intermediare, ale autorităților de gestionare sau ale autorităților plătitoare legate de evaluarea sau de selectarea unei cereri, de adoptarea deciziei de acordare de sprijin financiar sau de punerea în aplicare a proiectului, și anume, faptul că nu există nicio dispoziție care să oblige autoritățile publice vizate să informeze Comisia Europeană cu privire la procedurile judiciare în curs și să ia măsuri pentru rezervarea fondurilor prevăzute pentru sprijinul a cărui acordare face obiectul unui litigiu, până la soluționarea definitivă a problemei privind acordarea sprijinului financiar, este compatibil cu obligația statului membru prevăzută la articolul 38 din Regulamentul nr. 1260/1999 de a informa Comisia Europeană cu privire la evoluția procedurilor administrative și judiciare și de a coopera cu Comisia Europeană, cu articolul 19 din Regulamentul nr. 2792/1999 și cu condițiile prevăzute în secțiunile 6 și 7 din Orientările privind încheierea asistenței (2000-2006) acordate prin intermediul fondurilor structurale, adoptate prin Decizia COM(2006) 3424 a Comisiei?

28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/3

—

Constatarea nevalabilității Deciziei nr. C(2013) 2436 final a Comisiei din 2 mai 2013, în măsura în care se aplică Republicii Lituania și se refuză finanțarea din FEADR a unor cheltuieli specifice realizate de aceasta;

—

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată.

1.

Prin intermediul primului motiv, reclamanta susține că, prin adoptarea deciziei atacate, Comisia a încălcat articolele 10 și 15 din Regulamentul (CE) nr. 1975/2006 (1) și articolul 48 din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006 (2), întrucât a solicitat efectuarea unor controale inutile (controale la fața locului) cu privire la caracterul adecvat al unui criteriu (densitatea șeptelului) pentru măsura de sprijin referitoare la handicapurile naturale, neținând seama de dreptul statelor membre, recunoscut de aceste dispoziții, de a stabili ele însele criteriile și metodele de efectuare a controalelor și neluând în considerare argumentele pe care autoritățile lituaniene le-au invocat cu privire la eficiența și la eficacitatea metodei de control alese.

2.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamanta susține că Comisia a încălcat articolul 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 (3) și principiul proporționalității întrucât nu a dovedit că exista un risc semnificativ pentru fond, aplicând totuși în mod nejustificat o corecție financiară de 5 % întemeindu-se pe controale vădit inadecvate în raport cu criteriul densității șeptelului. Comisia ar fi trebuit ca, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, să asigure caracterul proporțional al tuturor corecțiilor financiare pe care le stabilește cu încălcările constatate și cu riscul pe care acestea îl prezintă pentru bugetul Uniunii. Corecțiile stabilite în decizia atacată depășesc ceea ce este adecvat și necesar în scopul protecției intereselor bugetare ale Uniunii.

3.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, reclamanta arată că Comisia, prin interpretarea eronată a articolului 14 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1975/2006 și a articolului 48 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1974/2006, precum și cu încălcarea articolului 29 din Regulamentul (CE) nr. 796/2004 (4), a impus în mod nejustificat o corecție financiară de 2 % întemeindu-se pe faptul că, cu ocazia unui control la fața locului menit să monitorizeze toate obligațiile, nu au fost verificate 100 % din parcelele de teren.

4.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv, reclamanta susține că, prin adoptarea deciziei atacate, Comisia a încălcat articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1975/2006, întrucât a propus efectuarea unor controale ineficiente cu privire la utilizarea îngrășămintelor (controale administrative), Comisia neținând astfel seama de dreptul statelor membre, recunoscut de această dispoziție, de a stabili ele însele criteriile și metodele de efectuare a controalelor și neluând în considerare argumentele pe care autoritățile lituaniene le-au invocat cu privire la eficiența și la eficacitatea metodei de control alese (metoda vizuală).

5.

Prin intermediul celui de al cincilea motiv, reclamanta susține că Comisia a încălcat articolul 31 alineatul (2) din Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și principiul proporționalității întrucât nu a dovedit că exista un risc semnificativ pentru fond, aplicând totuși în mod nejustificat o corecție financiară de 5 % în temeiul unor controale vădit inadecvate prin raportare la criteriul utilizării îngrășămintelor. Comisia ar fi trebuit ca, în temeiul articolului 31 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005, să asigure caracterul proporțional al tuturor corecțiilor financiare pe care le stabilește cu încălcările constatate și cu riscul pe care acestea îl prezintă pentru bugetul Uniunii. Corecțiile stabilite în decizia atacată depășesc ceea ce este adecvat și necesar în scopul protecției intereselor bugetare ale Uniunii.

28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/4

—

anularea în totalitate și fără excepții a ordonanței atacate;

—

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Funcției Publice.

28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/4

—

anularea Deciziei Camerei a patra de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 27 mai 2013 (cauza R 720/2012-4) în măsura în care prin aceasta se respinge cererea de înregistrare ca marcă comunitară a „Milkoshake For Active People” pentru produse din clasele 5, 29, 30 și 32;

—

modificarea deciziei atacate, în sensul înregistrării mărcii pentru toate produsele pentru care s-a solicitat aceasta;

—

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

28.9.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 284/4

—

anularea Deciziei Camerei a cincea de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 22 mai 2013 în cauza R 1195/2012-5;

—

obligarea OAPI și a A-Rosa Akademie GmbH la plata cheltuielilor de judecată.

—

primul motiv întemeiat pe caracterul contradictoriu al motivelor, în subsidiar pe un abuz de putere;

—

al doilea motiv întemeiat pe încălcarea articolelor 5, 34 alineatul (1) și 35 din Regulamentul nr. 207/2009;

—

al treilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 42 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009, a normei 22 din Regulamentul nr. 2868/95 și a articolului 78 alineatul (1) din Regulamentul nr. 207/2009;

—

al patrulea motiv întemeiat pe încălcarea principiilor generale de drept, a ierarhiei normelor și pe o eroare vădită de apreciere;

—

al cincilea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009;

—

al șaselea motiv întemeiat pe încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a articolului 75 din Regulamentul nr. 207/2009 și a normei 22 alineatele (2) și (3) din Regulamentul nr. 2868/95;

—

al șaptelea motiv întemeiat pe o eroare vădită privind publicul relevant și aprecierea semnelor;

—

al optulea motiv: caracterul distinctiv al mărcii anterioare din clasele 39, 43 și 44.