22.9.2009   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 228/32

1.1

Relațiile UE-SUA au loc în prezent într-un mediu nou și se confruntă cu provocări și așteptări în creștere. Alegerea președintelui OBAMA a creat la nivel mondial mari așteptări și un nou optimism în privința potențialului relațiilor transatlantice. Se speră sincer că UE și SUA vor colabora și vor asigura conducerea multor domenii, de la un răspuns comun la actuala criză financiară și economică, de la problema schimbărilor climatice sau cea a promovării drepturilor omului până la relațiile economice bilaterale.

1.2

Societatea civilă europeană și americană și partenerii sociali au de jucat un rol-cheie în cadrul acestei cooperări reînnoite, prin caracterul lor reprezentativ sau prin cunoașterea pe care o dețin în anumite domenii.

1.3

CESE încurajează factorii de decizie din UE să profite de ocazie pentru a insista, alături de și în colaborare cu SUA, asupra reformelor necesare în sistemul Națiunilor Unite, în OMPI (1), în Curtea penală internațională, G8, G20, OMC, Banca Mondială, FMI și asupra consolidării BIM, pentru a permite acestor instituții să fie mai eficiente în privința rezolvării provocărilor pe termen lung care decurg din procesul de globalizare și din actuala criză financiară globală.

1.4

Având în vedere amploarea crizei economice și financiare, cooperarea economică transatlantică trebuie intensificată. În primă etapă, UE și SUA trebuie să asigure o coordonare mai precisă a acțiunilor lor monetare și fiscale pentru stimularea economiei globale prin intermediul G20. Apoi, cele două forțe trebuie să colaboreze în scopul elaborării unei noi abordări pentru o reglementare reală și eficientă a sistemului financiar global, astfel încât economia să nu mai fie vreodată amenințată de asumarea de riscuri excesive. Trebuie formulate norme clare pentru finanțele internaționale, în cadrul unei reforme majore a organismelor economice internaționale, pentru a se trimite un puternic semnal către cetățeni și întreprinderi.

1.5

Obiectivul Cadrului de promovare a integrării economice transatlantice - acela de a realiza o integrare economică transatlantică mai aprofundată și o creștere economică de pe urma căreia să beneficieze atât cetățenii, cât și competitivitatea economiilor implicate - ar trebui realizat sub supravegherea Consiliului Economic Transatlantic.

1.6

Nucleul Cadrului îl reprezintă ideea de cooperare în domeniul reglementării. Uniunea Europeană și Statele Unite au multe în comun în ceea ce privește valorile care stau la baza manierei de reglementare a economiei, în pofida diferențelor lor de opinii asupra anumitor chestiuni. Cooperarea în domeniul reglementării presupune colaborarea încă de la început, pentru a se identifica în comun problemele sociale, economice și de mediu și a se găsi soluții. CESE îndeamnă Comisia și statele membre ca, în relațiile lor transatlantice, să promoveze modelul social european, care se bazează pe sisteme avansate de protecție socială și de dialog civil și social.

1.7

Consiliul Economic Transatlantic are de îndeplinit activități importante în viitorul apropiat:

1.8

Pentru realizarea acestor obiective și a altora, este esențial ca procesul CET să continue sub noua administrație SUA, și respectiv sub coordonarea noii Comisii și noului Parlament European. CESE face apel la președintele OBAMA să numească rapid un nou președinte din partea SUA pentru CET, astfel încât lucrările acestuia să poată continua.

1.9

Provocările economice actuale ar fi grav exacerbate printr-o revenire la protecționism la nivel global, așa cum s-a întâmplat în timpul depresiunii economice din anii 1930. CESE îndeamnă UE și SUA să coopereze strâns pentru a îndeplini angajamentele luate de liderii participanți la Summit-ul G20 pe această temă de la 15 noiembrie 2008, să facă tot posibilul pentru a încheia cât mai repede și cu succes Runda de la Doha și să preîntâmpine crearea de noi bariere în calea comerțului sau a investițiilor.

1.10

Totodată, CESE îndeamnă UE și SUA să colaboreze în efortul de a descuraja terții să recurgă la politici care ar putea reduce accesul la piețele de investiții sau de desfacere, așa cum, din nefericire, a fost cazul în urma recentelor dezbateri din Congres. CESE îndeamnă UE și SUA să se aplece asupra chestiunii revigorării comerțului mondial, astfel încât să se intensifice negocierile comerciale globale prin încorporarea considerentelor de dezvoltare durabilă și a standardelor sociale. CESE salută preocuparea președintelui OBAMA pentru atenuarea efectelor negative pe care le are adaptarea sectorului comercial asupra anumitor categorii de lucrători și cetățeni.

1.11

CESE recomandă cu insistență instituirea de mecanisme de finanțare a Dialogurilor transatlantice (TABD (2), TACD (3), TALD (4) și TAED (5) și includerea TALD și a TAED în Grupul consilierilor CET.

1.12

CESE îndeamnă UE și SUA să sporească accesibilitatea și deschiderea procesului de dialog transatlantic și să crească implicarea actorilor societății civile, inclusiv a celor aflați în afara celor patru dialoguri.

1.13

CESE solicită Comisiei Europene să organizeze, în viitorul apropiat, o ședință a părților transatlantice interesate, pentru a evalua noua situație, a face schimb de opinii și a coordona acțiunile legate de noile inițiative. CESE reamintește Comisiei sugestia făcută în comunicarea acesteia din 2005, și anume de a organiza o conferință tripartită în domeniul relațiilor industriale.

1.14

La rândul său, CESE propune să inițieze contacte cu partenerii economici și sociali din SUA și să monitorizeze îndeaproape înființarea unor grupuri de consiliere în cadrul administrației SUA, pentru a identifica potențiali omologi pe diferite teme. CESE va căuta, de asemenea, să promoveze mai eficient schimbul de cunoștințe și de experiență cu protagoniștii societății civile din SUA. Pentru îndeplinirea acestor sarcini, ar trebui să înființeze un grup neoficial de contact, care să supervizeze activitățile CESE în domeniul relațiilor transatlantice.

1.15

CESE consideră că se cuvine și că ar fi util ca UE și Statele Unite să-și intensifice colaborarea științifică și culturală (dialogul cultural), ca bază pentru o mai bună cunoaștere reciprocă și o mai strânsă colaborare politică. UE și SUA trebuie să conlucreze pentru promovarea și sprijinirea creativității nu doar în domeniul științei, tehnicii și inovației, ci și - mai ales - în cel al exprimării artistice, ca bază de relansare a unor noi valori, în vederea dezvoltării și îmbogățirii spirituale a femeilor și bărbaților.

2.1

Relațiile UE-SUA au loc în prezent într-un mediu nou și se confruntă cu provocări și așteptări în creștere. Alegerea președintelui OBAMA a creat la nivel mondial mari așteptări și un nou optimism în privința potențialului relațiilor transatlantice. Se speră sincer că UE și SUA vor colabora și vor asigura conducerea multor domenii, de la un răspuns comun dat actualei crize financiare și economice până la problema schimbărilor climatice, de la promovarea drepturilor omului până la relațiile economice bilaterale. În avizul său din 2004 (6), CESE a identificat o gamă de chestiuni care ar trebui incluse pe agenda transatlantică, printre care și nevoia unei guvernanțe globale îmbunătățite. Evenimentele din ultima perioadă subliniază importanța cooperării în acest domeniu.

2.2

Provocările cu care se confruntă în prezent UE, SUA și lumea întreagă sunt semnificative; se impune găsirea unei noi abordări comune, pentru a se garanta faptul că economia globală nu va mai fi niciodată expusă riscurilor pe care le presupune capitalismul financiar nereglementat. Economia transatlantică și mondială se află în mijlocul celei mai acute crize economice din ultimele decenii, fenomenul schimbărilor climatice necesită acțiuni întreprinse de toate părțile pentru a se face progrese și multe sunt problemele de politică externă care trebuie abordate pentru a se promova pacea, democrația și drepturile omului în lume. Fără o cooperare aprofundată între UE și SUA, eforturile de rezolvare a acestor probleme vor fi insuficiente.

2.3

Societatea civilă europeană și partenerii sociali au de jucat un rol-cheie în cadrul acestei cooperări reînnoite, prin caracterul lor reprezentativ sau prin cunoașterea pe care o dețin în anumite domenii. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este vitală îmbunătățirea contactului dintre toate părțile interesate și numeroasele organe politice prin intermediul cărora întrețin dialoguri Uniunea Europeană și Guvernul Statelor Unite. Libertatea de circulație a cetățenilor reprezintă un alt pas important pentru îmbunătățirea relațiilor UE-SUA, prin încurajarea schimburilor de afaceri, culturale și sociale. În continuare, una dintre prioritățile politice ar trebui să o constituie extinderea regimului de călătorie fără vize între statele membre UE și SUA.

2.4

Relațiile bilaterale dintre UE și SUA s-au desfășurat până în prezent în cadrul declarației transatlantice din noiembrie 1990 (7), urmată în 1995 de Noua Agendă Transatlantică (NAT) (8) și de Parteneriatul Economic Transatlantic (TEP) în mai 1998 (9). O altă evoluție instituțională UE-SUA a reprezentat-o adoptarea Cadrului pentru promovarea integrării economice transatlantice (10), în luna aprilie 2007, prin care s-a creat Consiliul Economic Transatlantic. (CET) (11).

2.5

Toate aceste interacțiuni politice au fost orientate până în prezent mai mult către chestiuni de politică externă, economice și comerciale decât către chestiuni sociale și de durabilitate. În plus, cu puține excepții, implicarea diverșilor factori, care are o puternică tradiție și se bucură de rezultate în mai multe țări europene și la nivelul UE, nu a devenit încă un element cu greutate în relațiile UE-SUA. În această nouă perioadă de cooperare transatlantică, simultan cu consolidarea și extinderea domeniilor care funcționează bine, CESE face apel la UE și la SUA să abordeze și domeniile care necesită îmbunătățiri.

2.6

Avizul nu va face referire la toate aspectele relațiilor transatlantice. Acesta nu va acoperi problematica canadiană și își va concentra lucrările asupra câtorva chestiuni privitoare la UE și SUA, cum ar fi multilateralitatea, comerțul, cooperarea economică transatlantică, schimbările climatice la nivel global și implicarea părților interesate. Relațiile dintre UE și Canada vor trebui examinate într-un aviz separat al CESE.

3.1

În ultimii ani, una dintre trăsăturile caracteristice a relațiilor dintre UE și SUA a constituit-o diferența de abordare față de instituțiile multilaterale. Se prevede, din motive întemeiate, că noua administrație a SUA va desfășura o politică de interacțiune mai viguroasă, atât cu partenerii aliați, cât și cu organizațiile internaționale. CESE încurajează factorii de decizie din UE să profite de ocazie pentru a insista, alături de și în colaborare cu SUA, asupra reformelor necesare pentru consolidarea sistemului Națiunilor Unite, inclusiv a BIM, a Curții penale internaționale, OMPI, G8, G20, OMC, Băncii Mondiale și FMI, pentru a permite acestor instituții să fie mai eficiente în privința rezolvării provocărilor pe termen lung care decurg din procesul de globalizare și din actuala criză financiară globală. CESE susține propunerea formulată recent la Paris de dna cancelar Merkel, de a se înființa în sistemul Națiunilor Unite un Consiliu de Securitate Economică și Socială. Acesta ar trebui să fie pe picior de egalitate cu Consiliul de Securitate.

3.2

Unul dintre învățămintele trase din ultimii ani de relații UE-SUA este acela că, ori de câte ori UE și SUA sunt incapabile să ajungă la un consens, probleme globale grave rămân nerezolvate. Pentru a îmbunătăți această situație în timpul noii administrații, UE și SUA ar trebui să colaboreze strâns pentru a-și defini strategiile comune cu privire la multiple chestiuni de securitate globală și de drepturi ale omului.

3.3

Guvernanța transatlantică nu reprezintă o alternativă, ci o completare la relațiile multilaterale, atât pentru UE, cât și pentru SUA. Cele două puteri rămân protagoniștii cei mai importanți pe scena mondială și, ca atare, trebuie să colaboreze pentru a avansa anumite chestiuni pe agenda internațională, fie că acestea se referă la liberalizarea gestionată a comerțului sau la respectul sporit pentru anumite politici privind ocuparea forței de muncă și protecția mediului.

3.4

Pentru ca UE și SUA să poată da dovadă de capacitate de conducere la nivel global, este de importanță vitală ca ele să îndeplinească toate cerințele acordurilor multilaterale și să asigure implementarea acestora. Pentru început, UE, statele membre ale acesteia și SUA ar trebui să ratifice și să pună în aplicare toate convențiile BIM (12) și toate hotărârile OMC.

4.1.1

Dat fiind că lumea se confruntă cu cea mai gravă criză financiară și cu cel mai dificil climat economic din ultimele decenii, cooperarea economică transatlantică trebuie intensificată. Ca punct de plecare, aceasta înseamnă că măsurile monetare și fiscale luate de ambele părți trebuie coordonate, pentru a se asigura eficacitatea acestora în economiile noastre întrețesute. CESE se teme că până în prezent această coordonare a avut loc în măsură insuficientă. UE și SUA trebuie să-și intensifice angajamentul în acest sens, mai ales în cadrul G20, în colaborare cu alți protagoniști economici importanți, pentru a obține înaintarea economiilor noastre. Planul de redresare și reinvestiții al SUA, aprobat în luna februarie 2009, și Planul european de redresare economică, adoptat de Consiliul European în luna decembrie 2008, prezintă similarități surprinzătoare, cu toate că planul european suferă de o insuficientă unitate a obiectivelor. Punerea în aplicare a acestora ar trebui să aibă loc în mod complementar și evitându-se măsurile protecționiste.

4.1.2

Al doilea pas către redresare îl reprezintă crearea unei noi abordări, care să asigure reglementarea veritabilă și eficientă a sistemului financiar mondial, pentru ca economia să nu mai fie amenințată vreodată de asumarea de riscuri excesive. Ambele părți elaborează noi măsuri de reglementare, ca atare este necesară coordonarea îndeaproape, pentru a se evita divergențe inutile. Din acest motiv, CET și Cadrul 2007 pe care îl implementează acesta au acum o importanță și mai mare.

4.2.1

Obiectivul Cadrului pentru promovarea cooperării economice transatlantice este de a realiza „o integrare economică transatlantică mai aprofundată și o creștere economică de pe urma căreia să beneficieze atât cetățenii, cât și competitivitatea economiilor implicate”. Acesta poate fi realizat sub supravegherea Consiliului Economic Transatlantic, care se reunește cel puțin odată pe an și are mandatul de „a coordona eforturile specificate în documentul-cadru, având ca obiectiv accelerarea progresului”, precum și de a stabili obiective intermediare și de a facilita acțiunile comune. Un asemenea mandat îi conferă CET o autoritate considerabilă pentru a conduce procesul de integrare economică transatlantică, mai cu seamă într-un moment de criză.

4.2.2

Nucleul Cadrului îl reprezintă ideea de cooperare în domeniul reglementării. Uniunea Europeană și Statele Unite au multe în comun în ceea ce privește valorile care stau la baza manierei de reglementare a economiei. Împărtășim ideea că scopul reglementării este acela de a garanta standarde ridicate de protecție a mediului și a sănătății, siguranței umane și animale și a siguranței economice și juridice. Considerăm, de asemenea, că procesul de reglementare trebuie să obțină aceste rezultate în modul cel mai eficient posibil, generând cât mai puține obstacole în activitatea economică, și că trebuie să se bazeze pe competențe de cea mai înaltă calitate. Este adevărat că există diferențe, așa cum se poate observa din cauzele înfățișate la OMC, iar unele din aceste diferențe reprezintă rezultatul unor atitudini diferite în rândul cetățenilor. Cu toate acestea, în multe cazuri, abordările celor două părți sunt diferite numai din pricina unei consultări insuficiente între legiuitori și societatea civilă. Cooperarea în domeniul reglementării presupune colaborarea, printre altele prin includerea societății civile, pentru a identifica în comun problemele sociale, economice și de mediu și a găsi soluții pentru acestea.

4.2.3

Un domeniu care ar putea beneficia de pe urma intensificării contactelor cu societatea civilă îl reprezintă siguranța alimentară. Relațiile dintre UE și SUA au suferit vreme îndelungată din pricina diferențelor din acest domeniu, care includ reglementări privind prezența unor hormoni în carnea de vită sau tratamentele antimicrobiene pentru carnea de pui. În aceste cazuri, UE nu a fost de acord cu standardele SUA. Probleme și mai ample a stârnit utilizarea în alimentație de organisme modificate genetic.

4.2.4

Până în prezent, CET s-a reunit de trei ori, cea mai recentă ședință având loc la Washington DC, la 12 decembrie 2008. În pofida unei durate scurte de existență, CET a generat mari progrese pentru comunitatea economică, în domenii-cheie:

4.2.5

Privind către viitor, CET are de îndeplinit activități importante și are șansa de a-și îmbunătăți funcționarea.

4.2.6

Pentru realizarea acestor obiective și a altora, este esențial ca procesul CET să continue și să fie extins sub administrația SUA, și respectiv sub coordonarea noii Comisii și noului Parlament European. CESE face apel la președintele Obama să numească rapid un nou președinte din partea SUA pentru CET, astfel încât lucrările acestuia să poată continua.

4.3.1

Provocările economice actuale vor fi grav exacerbate printr-o revenire la protecționism la nivel global, așa cum s-a întâmplat în timpul depresiunii economice din anii 1930. CESE îndeamnă UE și SUA să coopereze strâns pentru a îndeplini angajamentele luate de liderii participanți la Summit-ul G20 pe această temă de la 15 noiembrie 2008, să facă tot posibilul pentru a încheia cât mai repede și cu succes Runda de la Doha și să preîntâmpine crearea de noi bariere în calea comerțului sau a investițiilor. UE și SUA vor trebui să colaboreze în direcția punerii în aplicare a angajamentelor comerciale existente între partenerii principali, având în vedere că se manifestă printre guverne o tendință exacerbată de protejare a societăților de pe piața internă, și mai ales să funcționeze drept exemplu pentru terți, pentru a descuraja recursul la politici care ar putea reduce accesul la piețele de investiții sau de desfacere, așa cum, din nefericire, s-a conchis în dezbaterile recente din Congresul Statelor Unite. CESE îndeamnă UE și SUA să se aplece asupra chestiunii revigorării comerțului mondial, astfel încât să se intensifice negocierile comerciale globale prin încorporarea considerentelor de dezvoltare durabilă și a standardelor sociale.

4.3.2

Viziunea de ansamblu a noii administrații în acest domeniu nu va avea decât de câștigat în fața partenerilor comerciali atunci când se va mai clarifica, dar, în această fază incipientă, se pare că accentul va cădea mai degrabă pe chestiunile de mediu și sociale care au legătură cu politica comercială, în combinație cu o abordare deschisă a comerțului.

4.3.3

CESE salută cu entuziasm această atitudine față de comerțul internațional și recomandă UE să susțină orice intenție de a face pași în direcția unor acorduri de schimb care să îmbunătățească atât cererea, cât și oferta de bună guvernanță la nivel național și internațional și care să abordeze chestiunile drepturilor angajaților și protecției mediului;

5.1

Țările europene se află de mult timp în avangarda politicilor climatice. Acestea așteaptă ca SUA să li se alăture, cu inițiative ambițioase. Noua administrație a Statelor Unite a promis să depună eforturi uriașe pentru a înfrunta schimbările climatice. CESE așteaptă cu interes noi politici consolidate din partea SUA pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Pe lângă planul de a pune în aplicare un sistem de comercializare a emisiilor care să limiteze emisiile de dioxid de carbon (CO2) ale marilor industrii, este probabil ca administrația OBAMA să sporească investițiile în domeniul energiei din surse regenerabile. Acțiunile pentru relansarea creșterii economice ar trebui folosite - în plan global - drept o oportunitate pentru crearea de locuri de muncă ecologice și pentru redirecționarea investițiilor și inovației către acest obiectiv.

5.2

CESE salută planurile președintelui OBAMA de a investi în tehnologii eficiente și curate în plan intern, precum și de a folosi politicile de sprijin și campaniile de export ale SUA pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să sară peste stadiul de dezvoltare dependent de energia din combustibili fosili; CESE salută și cererea sa ca, în materie de reducere a emisiilor, angajamentele să aibă caracter obligatoriu și direct aplicabil.

5.3

CESE îndeamnă SUA să prezinte la Conferința ONU de la Copenhaga, în luna decembrie 2009, o poziție de negociere solidă și clară, care să apropie viziunile SUA și UE în perspectiva pregătirii unui nou protocol post-Kyoto privind un cadru internațional de limitare a emisiilor. UE așteaptă un angajament deplin și un sprijin puternic pentru negocierile din Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice.

5.4

De partea UE, pentru o abordare mai coerentă a realizării obiectivelor climatice, CESE solicită statelor membre să ajungă la un consens privind depășirea tensiunilor dintre competitivitatea economică și sacrificiile în beneficiul mediului, și totodată să nu reducă, din pricina crizei economice globale, investițiile în inițiative de cercetare pentru tehnologii noi, ecologice.

5.5

CESE face apel la Comisia Europeană și la noua administrație a Statelor Unite să implice în mod activ ONG-urile și rețelele care se ocupă de mediu, precum și părțile interesate din întreprinderi și sindicate în pregătirile pentru conferința ONU de la Copenhaga din decembrie 2009, precum și să reînființeze Dialogul transatlantic al protecției mediului (TAED), care ar putea funcționa ca organ coordonator pentru părțile implicate din domeniul protecției mediului și ca partener în acest proces de pregătire.

6.1

Implicarea părților interesate în luarea de decizii politice are tradiții diferite în SUA și în UE. Noua agendă transatlantică angajează UE și SUA la o colaborare sistematică, printre altele, și în domeniul construirii de punți între persoane peste Atlantic. Ca urmare, au fost inițiate mai multe dialoguri ale societății civile între grupuri de angajați, de consumatori sau interesate de protecția mediului.

Dialogurile transatlantice înființate în a doua jumătate a anilor '90 au fost active în mod inegal și totodată implicate în mod inegal în structurile de cooperare UE-SUA, și mai cu seamă în summit-urile UE-SUA, care s-au concentrat unilateral asupra Dialogului transatlantic de afaceri (TABD). În plus, Grupul consilierilor Consiliului Economic Transatlantic nu include decât Dialogul transatlantic de afaceri (TABD), Dialogul transatlantic al consumatorului (TACD) și Dialogul transatlantic al legiuitorilor (TLD). Celelalte două dialoguri - Dialogul transatlantic al angajaților (TALD) și Dialogul transatlantic al protecției mediului (TAED) nu au fost incluse, fără a fi consultate părțile implicate.

6.2

În acest context, în rezoluția sa de la 8 mai 2008 privind Consiliul Economic Transatlantic, Parlamentul European a solicitat ca președinții TALD și TAED să fie incluși în Grupul consilierilor. CESE susține cu tărie această solicitare a Parlamentului European și face apel la CET să-și revizuiască procedurile de lucru adoptate de cei doi președinți CET la Berlin la 28 iunie 2007.

6.3

Noile acorduri de lucru trebuie să includă, de asemenea, prevederi mai clare în privința transparenței și coordonării dintre consilieri, printre care să se numere și accesul la documente și anunțarea ședințelor cu suficient timp înainte.

6.4

CESE susține chemarea, exprimată de Parlamentul European în proiectul său de raport privind starea relațiilor transatlantice în urma alegerilor din SUA, la o înțelegere mai profundă a societăților civile ale celor două părți (13) și consideră că trebuie să îi revină un rol în acest proces.

6.5

Diferitele grupuri de interese implicate în dialoguri dețin experiență anterioară în construirea de rețele transnaționale. Inițiativele luate de SUA și UE în anii '90 pentru a reflecta noile realități ale integrării europene au creat de asemenea noi oportunități pentru organizațiile transatlantice ale societății civile (14).

6.6

Cele patru dialoguri menționate și-au demarat activitățile, bucurându-se de grade diferite de succes și de susținere din partea liderilor politici de ambele părți ale Atlanticului. TACD funcționează bine și este foarte activ în pregătirile pentru summit-urile UE-SUA și în lucrările CET.

6.7

Din nefericire, după un debut mai mult sau mai puțin de succes, TAED a fost suspendat după doi ani de activitate. Se poate susține cu încredere reînființarea acestuia, pentru a contribui la activitatea CET și a summit-urilor UE-SUA. CESE recomandă cu insistență instituirea de mecanisme de finanțare suficientă a Dialogurilor transatlantice și includerea TALD și a TAED (după reînființarea acestuia din urmă) în Grupul consilierilor CET.

6.8

CESE estimează că relațiile bilaterale transatlantice ar putea să nu reprezinte calea cea mai naturală de cooperare transnațională pentru unele din organizațiile societății civile. Pentru sindicate și grupurile ecologiste, forumul transatlantic intră în concurență nu numai cu problemele de la nivelul intern, ci și cu probleme globale precum schimbările climatice sau dreptul de asociere liberă în țările în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, implicarea unei game mai largi de părți interesate în relațiile bilaterale UE-SUA ar conferi întregului proces susținere populară și legitimitate democratică. CESE îndeamnă UE și SUA să sporească accesibilitatea și deschiderea procesului de dialog transatlantic și să crească implicarea actorilor societății civile.

6.9

CESE solicită Comisiei Europene să organizeze, în viitorul apropiat, o ședință cu părțile interesate implicate în relații transatlantice, pentru a evalua noua situație și a face schimb de opinii, precum și pentru a coordona acțiunile legate de noile inițiative. CESE se oferă să se implice activ într-o asemenea inițiativă, cel puțin în ceea ce privește participarea societății civile.

6.10

În comunicarea sa din 18 iunie 2005 [COM(2005) 196], Comisia a făcut sugestii interesante, printre care și aceea de promovare a dialogului dintre reprezentanți ai partenerilor sociali din UE și din SUA, inclusiv o conferință tripartită în domeniul relațiilor industriale. Aceste sugestii, cărora nu li s-a dat curs, ar trebui luate din nou în considerare - schimburile între partenerii sociali din UE și din SUA ar fi utile, mai ales în contextul propunerilor din SUA de a introduce o lege privind dreptul de alegere al angajaților (Employee Free Choice Act).

6.11

CESE va iniția contacte cu partenerii economici și sociali din SUA (întreprinderi, sindicate, agricultori, consumatori etc.), pentru a înțelege interesele acestora prin organizarea unui dialog pe câteva teme specifice, cum ar fi schimbările climatice sau comerțul și dezvoltarea durabilă, teme de interes comun de ambele părți ale Atlanticului. Scopul unui asemenea dialog este acela de a implica simultan diferitele părți interesate, ceea ce nu este cazul în cadrul Dialogurilor existente, care funcționează exclusiv în domeniile lor și în limitele organizațiilor membre. CESE va contacta Comisia Europeană și Administrația SUA, pentru a obține susținerea acestora și pentru a le identifica interesele.

6.12

CESE va monitoriza îndeaproape înființarea unor grupuri de consiliere în cadrul administrației, pentru a identifica potențiali omologi pe diferite teme. De asemenea, CESE va reflecta asupra modului de a promova mai eficient schimbul de cunoștințe și de experiență cu părțile interesate din societatea civilă americană, pe teme de interes comun. În acest context, se propune ca Secțiunea pentru relații externe să constituie un grup neoficial de contact, cu caracter temporar, care să supervizeze activitățile CESE în domeniul relațiilor transatlantice. Dacă această experiență se va dovedi una de succes, grupul de contact ar putea căpăta un caracter permanent și oficial.

6.13

În proiectul său de raport, Parlamentul European insistă asupra necesității de a se înlocui NAT din 1995 cu un nou Acord de Parteneriat Transatlantic, care să confere relației o bază actualizată și mai stabilă (15). CESE susține cu tărie o asemenea decizie și speră că la negocierea unui astfel de nou instrument vor fi implicate încă de la începutul procesului comunitățile de interese ale societății civile americane și europene. Includerea actorilor societății civile organizate nu poate decât să întărească și să îmbunătățească structurile instituționale.

6.14

Un dialog consolidat ar activa societatea civilă de ambele părți ale Atlanticului, creând astfel condiții pentru rețele eficiente și promovând schimburi de opinii în cadrul și între rețelele societății civile transatlantice, care ar include Dialogurile; acesta ar asigura accesul la nivelurile superioare ale guvernării și ar încuraja relațiile acestor rețele și Dialoguri cu guvernele/administrația.