28.7.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 196/3

(1)

La 11 noiembrie 2006, Comisia a anunțat printr-un aviz publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2) (denumit în continuare „aviz de inițiere”) inițierea procedurii antidumping cu privire la importurile în Comunitate de dihidromircenol originare din India.

(2)

Procedura antidumping a fost inițiată în urma unei plângeri depuse la 29 septembrie 2006 de către următorii producători comunitari: Destilaciones Bordas Chinchurreta S.A. și Sensient Fragrances S.A. (denumiți în continuare „reclamanți”), care reprezintă un procent semnificativ, în acest caz peste 25 %, din totalul producției comunitare de dihidromircenol. Plângerea conținea elemente de probă care atestau existența dumpingului în ceea ce privește produsul în cauză și prejudiciile materiale rezultând din acesta, care au fost considerate suficiente pentru a justifica inițierea unei proceduri.

(3)

Comisia a informat în mod oficial reclamanții, alți producători cunoscuți în Comunitate, producătorii-exportatori din India și utilizatorii cunoscuți ca fiind interesați, precum și asociațiile acestora și reprezentanții Indiei cu privire la inițierea anchetei. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere. Au fost audiate toate părțile interesate care au solicitat acest lucru și au demonstrat că există motive speciale pentru a fi audiate.

(4)

Având în vedere numărul aparent mare de producători-exportatori din India și de importatori către Comunitate, în avizul de inițiere s-a prevăzut utilizarea eșantionării pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază. Pentru a permite Comisiei să decidă dacă eșantionarea este necesară și, în cazul afirmativ, să selecteze un eșantion, toți producătorii-exportatori din India și toți importatorii către Comunitate au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile lor legate de produsul în cauză în perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006. Cu toate acestea, numai doi producători-exportatori din India și doi importatori de produs în cauză către Comunitate au reacționat și au furnizat informațiile solicitate necesare eșantionării în termenele stabilite în avizul de inițiere. În consecință, s-a hotărât că eșantionarea nu este necesară.

(5)

Comisia a trimis chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte părți care au solicitat acest lucru în termenele fixate în avizul de inițiere.

(6)

S-au primit răspunsuri la chestionare din partea a doi producători-exportatori din India, a patru producători comunitari ai produsului similar, a doi importatori fără legătură cu producătorii-exportatori și din partea unui utilizator din cadrul Comunității.

(7)

Comisia a solicitat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru a stabili în mod provizoriu nivelul dumpingului, prejudiciul rezultat și interesul Comunității și a efectuat vizite de verificare la sediul următoarelor societăți:

(8)

Ancheta privind practicile de dumping și prejudiciul a acoperit perioada cuprinsă între 1 octombrie 2005 și 30 septembrie 2006 (denumită în continuare „perioada de anchetă”). Examinarea tendințelor utile evaluării prejudiciului a acoperit perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2003 și sfârșitul perioadei de anchetă (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

Produsul în cauză este dihidromircenol cu o puritate minimă de 93 % în greutate, originar din India (denumit în continuare „produs în cauză”), încadrat în mod curent la codul NC ex 2905 22 90.

(10)

Produsul în cauză este un lichid transparent sau galben-deschis cu un miros puternic, proaspăt, de limetă, citric floral și dulceag, cu sau fără ușoare tonuri terpenice, solubil în ulei de parafină și alcool și insolubil în apă. Acesta face parte din familia acoolurilor terpenice aciclice. Denumirea sa chimică este 2,6-dimetiloct-7-en-2-ol (CAS RN 18479-58-8).

(11)

Produsul în cauză este utilizat în mod frecvent ca parfum pentru detergenți, săpunuri, precum și ca intensificator al parfumurilor citrice, de lămâie și de limetă.

(12)

S-a constatat că produsul în cauză și dihidromircenolul produs și comercializat pe piața internă a Indiei, precum și dihidromircenolul produs și comercializat pe piața comunitară de către industria comunitară au aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază și aceleași utilizări finale. Prin urmare, aceste produse sunt considerate provizoriu produse similare, în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(13)

În vederea determinării valorii normale, Comisia a stabilit în primul rând, pentru fiecare dintre cei doi producători-exportatori cooperanți, dacă totalitatea vânzărilor interne de produs similar ale acestora sunt reprezentative în comparație cu totalitatea vânzărilor la export către Comunitate ale acestor producători. În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, s-a constatat că vânzările de produs similar pe piața internă sunt reprezentative numai pentru una dintre societățile cooperante, având în vedere că volumul vânzărilor acestei societăți pe piața internă a depășit 5 % din volumul total al vânzărilor sale de produs în cauză către Comunitate.

(14)

Ulterior, Comisia a identificat, pe baza purității, tipurile de produs similar comercializate pe piața internă de către această societate, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile de produs vândute la export către Comunitate. Pentru fiecare dintre tipurile de produs s-a stabilit dacă volumul vânzărilor pe piața internă este suficient de reprezentativ în sensul articolului 2 alineatul (2) din regulamentul de bază. Vânzările de pe piața internă a unui anumit tip de produs s-au considerat suficient de reprezentative în cazul în care volumul total al vânzărilor pe piața internă a tipului de produs în decursul perioadei de anchetă a reprezentat cel puțin 5 % din volumul total al vânzărilor tipului de produs comparabil exportat către Comunitate. Această situație s-a constatat pentru toate tipurile de produs comercializate pe piața internă comparabile cu cele exportate către Comunitate.

(15)

Ulterior, Comisia a examinat dacă vânzările fiecărui tip de produs în cauză, comercializat pe piața internă în cantități însemnate, ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Examinarea s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile pe piața internă către clienți independenți, pentru fiecare tip de produs exportat.

(16)

Având în vedere că, pentru toate tipurile de produs, mai mult de 80 % din volumul vânzărilor pe piața internă s-a realizat la un preț net de vânzare egal sau mai mare decât costul de producție calculat și că, în același timp, prețul de vânzare mediu ponderat a fost egal sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală, pe tip de produs, a fost calculată ca media ponderată a tuturor prețurilor de vânzare pe piața internă ale tipului în cauză, indiferent dacă aceste vânzări au fost sau nu profitabile.

(17)

În cazul producătorului-exportator care nu a înregistrat un volum de vânzări interne reprezentativ de produs similar în decursul perioadei de anchetă (a se vedea considerentul 13 de mai sus), valoarea normală s-a determinat pe baza prețurilor practicate pe piața internă în cadrul operațiunilor comerciale normale realizate de celălalt producător-exportator (a se vedea considerentele 14-16 de mai sus), în conformitate cu articolul 2 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(18)

Toate vânzările celor doi producători-exportatori cooperanți s-au făcut direct către clienți independenți din Comunitate. În cazul acestor vânzări, prețul de export a fost stabilit pe baza prețului plătit efectiv sau care urmează a fi plătit de către clienții independenți respectivi din Comunitate, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(19)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe baza nivelului franco fabrică. Pentru a se garanta o comparație echitabilă, s-a ținut seama de diferențele existente între factorii care afectează comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-au acordat ajustări pentru a lua în considerare diferențele cu privire la costurile de transport, de navlu și de asigurare, costurile de manipulare, de încărcare și auxiliare, reducerile de prețuri, comisioanele, costurile de credit și taxele la import, în cazul în care erau aplicabile și justificate.

(20)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping pentru cei doi producători-exportatori cooperanți au fost stabilite pe baza unei comparații între o valoare normală medie ponderată pe tip de produs și un preț de export mediu ponderat pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(21)

Pe baza acestei comparații, marjele de dumping provizorii, exprimate ca procent din prețul CIF la frontiera comunitară, înainte de aplicarea taxei vamale, sunt următoarele:

(22)

În cazul producătorilor-exportatori care nu au cooperat, marja de dumping a fost stabilită pe baza datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază. În acest scop, s-a stabilit în primul rând nivelul de cooperare. Comparația între datele Eurostat privind importurile originare din India și volumul exporturilor către Comunitate comunicate de către producătorii-exportatori cooperanți a indicat faptul că nivelul de cooperare a fost ridicat (peste 80 %). În consecință și având în vedere că nu au existat indicii potrivit cărora societățile necooperante ar fi practicat dumpingul la un nivel mai scăzut, s-a considerat adecvat ca pentru societățile care nu au cooperat în decursul anchetei să se stabilească marja de dumping la nivelul celei mai ridicate marje de dumping constatate pentru cele două societăți cooperante. Această abordare este în conformitate cu practica constantă a instituțiilor comunitare și a fost considerată necesară, de asemenea, pentru a nu încuraja refuzul de a coopera. Prin urmare, marja reziduală de dumping s-a calculat la rata de 7,5 %.

(23)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către cinci producători. Prin urmare, se consideră că producția acestor cinci producători comunitari constituie producția comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(24)

Din cei cinci producători, patru au răspuns la chestionar. Cu toate acestea, unul dintre respondenți nu a susținut în mod expres plângerea, neadoptând o poziție cu privire la aceasta. Prin urmare, această societate nu a putut fi considerată parte a industriei comunitare și, în consecință, a analizei privind prejudiciul. Cu toate acestea, situația acestei societăți a fost luată în considerare și examinată ca un alt factor al prejudiciului în partea 5 – Legătura de cauzalitate.

(25)

Cei trei producători cooperanți reprezintă mai mult de 40 % din totalul producției comunitare de produs similar. S-a constatat că unul dintre acești producători a realizat importuri considerabile de dihidromircenol din India în decursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, importul nu a constituit activitatea sa principală și s-a considerat că importurile respective s-au realizat ca reacție la afluxul de importuri care făceau obiectul unui dumping și care au condus la scăderea semnificativă a prețurilor. Producătorul a realizat importuri în special pentru a-și îmbunătăți situația financiară și pentru a menține propria producție de produs similar la un nivel competitiv. Prin urmare, nu s-a considerat adecvată excluderea acestui producător din definiția industriei comunitare.

(26)

În acest temei, se consideră că cei trei producători comunitari menționați la considerentul 25 de mai sus constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Prin urmare, aceștia sunt denumiți în continuare „industria comunitară”.

(27)

Pentru a stabili dacă au fost aduse sau nu prejudicii industriei comunitare și pentru a determina nivelul consumului și diferiții indicatori economici referitori la situația industriei comunitare, s-a examinat dacă și în ce măsură utilizarea ulterioară a producției de produs similar din industria comunitară trebuie luată în considerare în cadrul analizei.

(28)

Dihidromircenolul este utilizat ca produs intermediar pentru fabricarea de derivați, cum ar fi tetrahidromircenol și mircetol, sau ca ingredient pentru parfumuri. În decursul anchetei, s-a constatat că industria comunitară utiliza pe plan intern anumite cantități de dihidromircenol (aproximativ 10 % din totalul volumului de producție) în scopurile menționate anterior. Ca urmare, dihidromircenolul a fost transferat direct, fără factură, în cadrul aceleiași societăți; acesta nu a pătruns pe piața liberă, deoarece a fost utilizat chiar de producător în scopul prelucrării ulterioare și/sau al utilizării ca ingredient în parfumuri. Aceste situații poartă denumirea de utilizare captivă.

(29)

De asemenea, industria comunitară a vândut dihidromircenol unor părți asociate din cadrul Comunității și unor țări terțe, în vederea revânzării sau utilizării de către aceste părți. Cu toate acestea, în decursul anchetei s-a stabilit că aceste vânzări nu pot fi considerate captive, și anume vânzări pe piața captivă, deoarece s-au realizat la prețurile pieței, iar cumpărătorii au putut alege liber furnizorul. Din contră, acestea trebuie considerate vânzări realizate pe piața liberă.

(30)

Distincția între piața captivă și piața liberă este relevantă pentru analiza prejudiciului, deoarece produsele destinate utilizării captive, și anume utilizării interne chiar de către producători în acest caz, nu sunt expuse concurenței directe cu importurile. În schimb, s-a constatat că producția destinată vânzării pe piața liberă se găsea în concurență directă cu importurile de produs în cauză.

(31)

Pentru a oferi o imagine cât mai completă a situației industriei comunitare, s-au obținut și s-au analizat date referitoare la întreaga activitate implicând dihidromircenol și s-a stabilit ulterior dacă producția a fost destinată utilizării captive sau pieței libere.

(32)

În ceea ce privește următorii indicatori economici referitori la industria comunitară, s-a constatat că o analiză și o evaluare semnificativă trebuie să se concentreze asupra situației predominante pe piața liberă: volumul de vânzări și prețurile de vânzare pe piața comunitară, cota de piață, creșterea, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul numerarului, volumul exportului și prețurile de export.

(33)

În ceea ce privește alți indicatori economici, în urma investigației s-a constatat că aceștia ar putea fi analizați numai prin raportare la întreaga activitate. Producția (atât pentru piața captivă, cât și pentru piața liberă), capacitatea, utilizarea capacității, investițiile, stocurile, ocuparea forței de muncă, productivitatea, salariile și capacitatea de a mobiliza capitaluri depind, într-adevăr, de întreaga activitate, indiferent dacă producția este captivă sau comercializată pe piața liberă.

(34)

În cele din urmă, se remarcă faptul că dezvoltarea utilizării captive în cadrul industriei comunitare a fost analizată ca un alt factor al prejudiciului în partea 5 – Legătura de cauzalitate, pentru a se stabili dacă ar fi putut avea un impact asupra situației acesteia.

(35)

Consumul comunitar s-a stabilit pe baza volumelor producției realizate de producătorii comunitari destinate vânzării libere pe piața comunitară și utilizării captive de către acești producători și a volumelor importurilor către Comunitate, conform datelor Eurostat.

(36)

În ceea ce privește Eurostat, se remarcă faptul că statisticile pot include și alte produse în afară de dihidromircenol, având în vedere că dihidromircenolul este declarat în cadrul unui cod NC ex. Datele provenind de la Eurostat au fost astfel comparate cu informațiile privind piața, deținute de industria comunitară. Prin urmare, importurile din Japonia au fost excluse, considerându-se că sunt alcătuite în întregime din alte produse decât dihidromircenol, având în vedere că Japonia nu este cunoscută ca producătoare de produs în cauză. În ceea ce privește importurile din țări terțe, altele decât Japonia, statisticile Eurostat s-au dovedit satisfăcător de exacte (și anume nu au părut să includă volume semnificative de alte produse în afară de dihidromircenol, care să distorsioneze în mod substanțial imaginea de ansamblu) și nu au necesitat, așadar, ajustări în vederea realizării analizei privind prejudiciul și legătura de cauzalitate.

(37)

În prima jumătate a perioadei examinate, piața comunitară a dihidromircenolului a fost relativ stabilă. În 2005, aceasta a început să înregistreze o creștere, iar în decursul perioadei de anchetă a atins un nivel cu 23 % mai ridicat decât în 2003, și anume aproximativ 4 400 000 kilograme.

(38)

Volumul importurilor de produs în cauză, care fac obiectul unui dumping, către Comunitate a crescut foarte puternic în 2004, și anume cu mai mult de 1 600 %. Acesta a continuat să crească, până la un nivel aproape dublu în 2005, înainte de a scădea în decursul perioadei de anchetă și de a se stabiliza la un nivel cu 2 963 % mai ridicat decât la începutul perioadei examinate, și anume aproximativ 760 000 kilograme în decursul perioadei de anchetă, comparativ cu 25 000 kilograme în 2003.

(39)

Prețul mediu de import a scăzut cu aproape 20 % în 2004, a crescut la nivelul inițial în 2005 și a crescut cu 11 % în perioada de anchetă. Astfel cum reiese din considerentele 41 și 42 de mai jos, prețurile de import au fost semnificativ mai mici decât prețurile industriei comunitare în decursul perioadei de anchetă.

(40)

Cota de piață a importurilor din India care fac obiectul unui dumping a crescut cu aproape 17 puncte procentuale în decursul perioadei examinate, și anume de la 0,7 % în 2003 la 17,3 % în perioada de anchetă. S-a câștigat o cotă semnificativă de piață în 2004, datorită creșterii puternice a volumelor importurilor descrise anterior și consumului comunitar constant. În decursul perioadei de anchetă, cota de piață a exportatorilor din India a cunoscut o scădere de 2,4 puncte procentuale, exprimată în cantități absolute, în ciuda creșterii volumelor de vânzări ale acestor exportatori. Cu toate acestea, ținând seama de faptul că consumul comunitar a crescut cu numai 23 % în decursul perioadei examinate, este evident că importurile din India la prețuri de dumping către piața comunitară au crescut cu mult mai mult în decursul perioadei respective.

(41)

În vederea analizării subcotării prețurilor, s-au comparat prețurile de import ale producătorilor-exportatori cooperanți cu prețurile industriei comunitare, pe baza mediilor ponderate pentru tipurile de produs direct comparabile (pe baza purității) în decursul perioadei de anchetă. Prețurile industriei comunitare au fost ajustate la un nivel franco fabrică și comparate cu prețurile de import CIF la frontiera comunitară, incluzând taxa vamală. Compararea prețurilor s-a realizat având în vedere tranzacții la același nivel comercial, care au fost ajustate, când a fost necesar, și după deducerea rabaturilor și a remizelor.

(42)

Pe baza prețurilor practicate de producătorii-exportatori cooperanți, marjele de subcotare constatate și exprimate ca procentaj al prețurilor industriei comunitare reprezintă 5,8 % și 7,4 %.

(43)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a analizat toți factorii și indicii economici pertinenți care influențează situația industriei comunitare.

(44)

Se reamintește faptul că este necesar să se țină seama, în analiza prejudiciului, de existența utilizării captive a produsului similar de către industria comunitară. Anumiți indicatori ai prejudiciului au fost, așadar, examinați acordându-se o atenție specială situației predominante pe piața liberă, în timp ce alți indicatori au putut fi examinați satisfăcător numai prin raportare la întreaga activitate (a se vedea considerentele 27-34 de mai sus).

(45)

Producția de produs similar a industriei comunitare a crescut cu 6 % în decursul perioadei examinate. Concret, aceasta a rămas stabilă în 2004, a înregistrat o ușoară creștere de 2 % în 2005 și o creștere suplimentară de 4 puncte procentuale în perioada de anchetă. Întrucât capacitatea de producție a rămas stabilă, gradul de utilizare a acesteia a crescut ușor, concomitent cu creșterea volumului producției. În decursul perioadei de anchetă, s-a utilizat 73 % din capacitate.

(46)

Între 2003 și perioada de anchetă, s-a înregistrat o creștere globală a stocurilor. Punctul culminant al creșterii, înregistrat în 2004, coincide cu o scădere bruscă a vânzărilor descrisă la considerentul 47 de mai jos. În decursul perioadei de anchetă, nivelul stocurilor a fost cu 8 % mai ridicat decât în 2003.

(47)

În 2004, vânzările pe piața liberă a producției proprii a industriei comunitare au scăzut brusc cu 7 %. În 2005, acestea au înregistrat o creștere ușoară peste nivelul inițial și au crescut cu 19 puncte procentuale în decursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, având în vedere consumul crescut înregistrat în 2005 și în perioada de anchetă (a se vedea considerentul 37 de mai sus), industria comunitară nu și-a consolidat poziția pe piață. Din contră, și-a menținut cu greutate cota de piață. Prețurile medii de vânzare ale producției comunitare au reflectat evoluția pieței. Acestea au scăzut considerabil în 2004, și anume cu 22 %, în 2005 au scăzut cu încă 10 puncte procentuale, iar în perioada de anchetă au rămas relativ stabile.

(48)

Rentabilitatea industriei comunitare a scăzut în mod considerabil în decursul perioadei examinate. De la un profit de 12,3 % în 2003, producția industriei comunitare de produs similar destinat comercializării pe piața liberă a înregistrat o pierdere semnificativă în 2004, în acord cu scăderea volumului de vânzări și a prețurilor descrisă anterior. În 2005, pierderea s-a dublat, iar în decursul perioadei de anchetă industria comunitară a înregistrat pierderi de aproape 17 %.

(49)

Investițiile au scăzut în mod semnificativ în decursul perioadei examinate, atingând în perioada de anchetă o valoare de numai 7 % din nivelul investițiilor din 2003, situație care reflectă faptul că industria folosește deja echipament modern. Astfel cum reiese din tabelul de la considerentul 45 de mai sus, nu s-au realizat investiții în capacitatea de producție, deși se aștepta ca piața dihidromircenolului să își mențină tendința ascendentă. Randamentul investițiilor industriei comunitare, exprimat în termenii profituri/pierderi nete, și valoarea contabilă netă a acestor investiții s-au dezvoltat în acord cu investițiile și marjele de profit/pierdere. Concret, s-a înregistrat o scădere de la 13,7 % în 2003 la – 26,9 % în perioada de anchetă. În mod similar, fluxul numerarului industriei comunitare a scăzut în mod considerabil. De la intrări de capital de aproximativ 1 300 000 EUR în 2003 s-a ajuns la ieșiri de capital mai mari de 60 000 EUR în decursul perioadei de anchetă. Toți acești indicatori confirmă în mod clar incapacitatea industriei comunitare de a mobiliza capitaluri.

(50)

Industria comunitară și-a menținut cota de piață, chiar dacă a suportat pierderi semnificative însoțite, inter alia, de ieșiri de capital. Se concluzionează, așadar, că industria comunitară nu a putut profita de creșterea pieței.

(51)

Numărul angajaților din industria comunitară implicați în procesul de fabricare a produsului similar a scăzut, în ciuda creșterii producției (a se vedea considerentul 45 de mai sus). În decursul perioadei de anchetă, rata ocupării forței de muncă a fost cu 15 % mai scăzută decât în 2003. Cu toate acestea, costul total al forței de muncă a crescut. Concret, acesta a crescut cu 13 % în 2004, a rămas relativ stabil în 2005 și a înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei de anchetă, ajungând la un nivel cu 6 % mai mare decât în 2003. În decursul perioadei examinate, costul mediu al forței de muncă a crescut cu 24 %. Această creștere s-a datorat inflației (aproximativ 3 % în 2004 și 2005 în Spania) și schimbărilor structurii ocupaționale (un procentaj mai ridicat de mână de lucru calificată). Productivitatea, exprimată în producție/lucrător/an, a crescut cu 24 % între 2003 și perioada de anchetă.

(52)

Efectul marjelor efective de dumping asupra industriei comunitare nu poate fi considerat neglijabil, având în vedere volumul și prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping din țara în cauză.

(53)

Mai mult, în decursul perioadei de anchetă nu au existat elemente care să indice redresarea industriei comunitare în urma efectelor unui dumping sau a unei subvenții anterioare.

(54)

În decursul perioadei examinate, a crescut considerabil volumul importurilor cu preț scăzut, care fac obiectul unui dumping, originare din India. Volumul importurilor de produs în cauză la prețuri de dumping a crescut cu aproape 3 000 % între 2003 și perioada de anchetă. În ceea ce privește cota de piață, acestea au deținut mai mult de 17 % din piața comunitară a dihidromircenolului în perioada de anchetă, comparativ cu numai 0,7 % în 2003.

(55)

În ciuda creșterii cu 23 %, în decursul perioadei examinate, a consumului comunitar de dihidromircenol, în perioada de anchetă industria comunitară a reușit să atingă doar aceeași cotă pe piața comunitară ca în 2003, în special datorită creșterii vânzărilor din producția sa în 2005 și în perioada de anchetă. Cu toate acestea, astfel cum s-a arătat în analiza indicatorilor economici referitori la industria comunitară, prezentată mai sus, această cotă s-a obținut doar în urma unor pierderi serioase, a unei diminuări a randamentului investițiilor și a ieșirilor de capital. Prejudiciul s-a materializat în special în termenii unei scăderi semnificative a prețurilor industriei comunitare, care a avut un efect direct și negativ semnificativ asupra situației financiare a societăților respective. Concret, prețurile industriei comunitare au scăzut de la 4,55 EUR în 2003 la 3,15 EUR în perioada de anchetă. Această scădere nu a fost însoțită de nicio diminuare corespunzătoare a costului de producție. Prin urmare, în 2004, industria comunitară a înregistrat pierderi, iar pierderile datorate vânzărilor de dihidromircenol pe piața comunitară au crescut în 2005 și în perioada de anchetă, când veniturile din vânzări acopereau cu greu costurile fixe ale industriei comunitare. O astfel de situație nu poate dura, în mod sigur, o perioadă îndelungată.

(56)

Luând în considerare toți factorii enumerați anterior, se concluzionează provizoriu că industria comunitară a suferit prejudicii materiale în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(57)

În conformitate cu articolul 3 alineatele (6) și (7) din regulamentul de bază, Comisia a verificat dacă importurile de produs în cauză care fac obiectul unui dumping au cauzat prejudiciul material suferit de industria comunitară. S-au examinat, de asemenea, și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria comunitară, pentru a garanta faptul că prejudiciile posibile cauzate de acești alți factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(58)

Se reamintește, în primul rând, că ancheta a făcut cunoscut faptul că dihidromircenolul importat din India concurează în mod direct cu dihidromircenolul produs și comercializat de industria comunitară, având în vedere că cele două produse sunt similare în ceea ce privește caracteristicile chimice de bază, sunt interșanjabile și distribuite prin intermediul acelorași canale de distribuție.

(59)

Creșterea semnificativă a volumului de importuri care fac obiectul unui dumping din țara în cauză (aproape 3 000 %) și creșterea cotei acestora pe piața comunitară (cu aproape 17 puncte procentuale) a coincis cu deteriorarea situației financiare a industriei comunitare. Această deteriorare a inclus, inter alia, o scădere a nivelului prețului industriei comunitare, care a condus la înrăutățirea rezultatelor sale financiare în decursul aceleiași perioade. Importurile care fac obiectul unui dumping au subcotat prețurile industriei comunitare prin intermediul unor marje de subcotare substanțiale, astfel încât se poate concluziona cu ușurință că importurile respective au determinat scăderea prețurilor, care a condus la deteriorarea situației financiare a industriei comunitare.

(60)

Una dintre părți a afirmat că un număr de producători ai produsului în cauză din India a oprit producția acestui produs și, prin urmare, capacitatea de producție a produsului în cauză în India a scăzut. Această parte a concluzionat că, din motivele sus-menționate, importurile din India nu reprezintă un potențial prejudiciu pentru producătorii comunitari. În acest sens, ancheta a confirmat că anumiți producători specificați în plângerea menționată la considerentul 2 de mai sus și-au încetat producția de dihidromircenol în decursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, s-a constatat, de asemenea, că au fost instalate noi capacități de producție. În 2005, a apărut cel puțin un nou producător indian de dihidromircenol. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(61)

Având în vedere suprapunerea temporală clară între apariția importurilor care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează în mod considerabil prețurile industriei comunitare, pe de o parte, și scăderea prețurilor industriei comunitare și înrăutățirea situației sale financiare, pe de altă parte, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping au jucat un rol determinant în prejudicierea situației industriei comunitare.

(62)

Astfel cum s-a indicat la considerentele 23-26 de mai sus, în Comunitate există cinci producători de produs similar, dintre care doi nu sunt considerați drept parte a industriei comunitare. Evoluția volumului de vânzări și a cotei de piață a acestor două societăți sunt analizate în continuare. Din motive de confidențialitate, cifrele reale nu pot fi dezvăluite. Prin urmare, s-au folosit numai indici.

(63)

Vânzările în Comunitate de dihidromircenol produs de alți producători comunitari au scăzut cu 12 % în decursul perioadei examinate. Cota de piață corespunzătoare a scăzut și mai puternic, și anume cu 28 %, datorită extinderii pieței în aceeași perioadă.

(64)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează provizoriu că activitatea celorlalți doi producători comunitari nu a adus niciun prejudiciu industriei comunitare.

(65)

Astfel cum s-a indicat la considerentele 27-34, activitățile industriei comunitare privind produsul similar includ, inter alia, utilizarea captivă a acestui produs pentru obținerea unor derivați și/sau a unor ingrediente pentru parfumuri. Astfel cum se explică la considerentele menționate anterior, s-a considerat adecvată excluderea utilizării captive a industriei comunitare din analiza indicatorilor prejudiciului (după caz) și examinarea sa în cadrul categoriei privind alți factori, și anume alte posibile cauze ale prejudiciului suferit de industria comunitară.

(66)

Utilizarea captivă din industria comunitară a înregistrat o ușoară scădere în decursul perioadei examinate. Concret, ea a scăzut cu 14 % în 2004 și cu alte 14 puncte procentuale în 2005, înainte de a înregistra o creștere de aproximativ 240 000 kilograme în perioada de anchetă, ceea ce reprezintă totuși cu 5 % mai puțin față de valorile din 2003. În termeni relativi, utilizarea captivă a reprezentat aproximativ 10 % din volumul total al producției, exceptând anul 2005, în decursul căruia utilizarea captivă a scăzut la 8 %.

(67)

Având în vedere cele menționate anterior și luând în considerare faptul că utilizarea captivă reprezintă numai aproximativ 10 % din producția industriei comunitare, se concluzionează provizoriu că evoluția utilizării captive nu a putut contribui în mod substanțial la prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(68)

S-a înregistrat o ușoară ameliorare a rezultatelor la export ale industriei comunitare în decursul perioadei examinate, în ceea ce privește volumul exporturilor. Volumul vânzărilor la export a crescut cu 8 % în 2004 și cu alte 12 puncte procentuale în 2005, înainte de a scădea în perioada de anchetă la un nivel cu 4 % mai ridicat decât cel din 2003. În ceea ce privește prețurile unitare, tabelul de mai jos ilustrează o scădere cu 26 % înregistrată între 2003 și perioada de anchetă. Cu toate acestea, se impune observația că prețurile de vânzare la export au scăzut mai puțin decât prețul de vânzare în Comunitate, iar, în termeni absoluți, au rămas la un nivel considerabil superior prețului practicat pe piața comunitară.

(69)

În acest context, se poate concluziona în mod provizoriu că rezultatele la export ale industriei comunitare nu au contribuit în mod substanțial la prejudiciul material suferit de aceasta.

(70)

Importurile din țări terțe, altele decât India, au fost, de asemenea, examinate. Se reamintește că importurile din Japonia, rezultând din statisticile Eurostat, nu au fost luate în considerare din motivele expuse la considerentul 36 de mai sus. Nu s-au realizat alte ajustări cu privire la datele furnizate de Eurostat în sensul prezentei anchete.

(71)

Conform tabelului de mai jos, volumul importurilor din alte țări terțe a scăzut în decursul perioadei examinate. După o scădere bruscă în 2004 și 2005, acesta s-a redresat în perioada de anchetă, ajungând la un nivel cu 4 % mai scăzut decât în 2003. Această evoluție a coincis în mod clar cu creșterea prețurilor pentru aceste importuri în 2004 și 2005 și scăderea ulterioară, în perioada de anchetă. În termeni absoluți, nivelul prețurilor la importul din alte țări terțe a rămas la un nivel considerabil superior nivelului prețului la importurile din India de-a lungul întregii perioade examinate (a se vedea considerentul 39 de mai sus). Cota de piață corespunzătoare a importurilor din alte țări terțe pe piața comunitară a evoluat în acord cu volumul acestora și cu extinderea pieței; aceasta a scăzut cu 22 % între anul 2003 și perioada de anchetă.

(72)

Având în vedere cele menționate anterior, se concluzionează că importurile din țările terțe, altele decât India, nu au adus niciun prejudiciu industriei comunitare.

(73)

Una dintre părți a afirmat că prejudiciul a fost autoprovocat, deoarece reclamanții depind de importurile de materii prime principale necesare fabricării produsului similar și, prin urmare, nu concurează cu ceilalți producători din Comunitate sau chiar cu cei de la nivel mondial. În acest sens, ancheta nu a stabilit nicio diferență substanțială între originea și prețurile principalelor materii prime utilizate și achiziționate de către reclamanți sau de către alți producători comunitari, sau chiar de către producătorii cooperanți din India, ceea ce ar putea justifica afirmațiile menționate anterior. Prin urmare, acest argument trebuie respins.

(74)

În concluzie, se confirmă faptul că prejudiciul material suferit de industria comunitară, caracterizat în special de scăderea prețurilor de vânzare unitare, care a condus la deteriorarea semnificativă a situației financiare, a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping din țara în cauză. Cu toate că este posibil ca utilizarea captivă și rezultatele la export să fi contribuit într-o anumită măsură la înrăutățirea rezultatelor industriei comunitare, evoluția acestor elemente nu a fost în măsură să anuleze legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și situația prejudiciată a industriei comunitare.

(75)

Având în vedere analiza de mai sus, care a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți asupra situației industriei comunitare și efectele prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping, se confirmă faptul că factorii respectivi nu pot schimba concluzia conform căreia prejudiciul evaluat a fost cauzat de importurile care fac obiectul unui dumping.

(76)

Prin urmare, se concluzionează provizoriu că importurile care fac obiectul unui dumping, originare din țara în cauză, au cauzat un prejudiciu material industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(77)

Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziei provizorii privind existența unor practici de dumping prejudiciabile, există motive întemeiate care ar putea conduce la concluzia că adoptarea de măsuri în acest caz nu este în interesul Comunității. În acest sens și în conformitate cu articolul 21 alineatul (1) din regulamentul de bază, impactul unor eventuale măsuri asupra tuturor părților vizate de prezenta procedură și consecințele neinstituirii de măsuri au fost examinate pe baza tuturor elementelor de probă prezentate.

(78)

Analiza prejudiciului a demonstrat în mod clar că importurile care fac obiectul unui dumping au adus prejudicii industriei comunitare. Creșterea considerabilă în ultimii ani a volumului importurilor care fac obiectul unui dumping a cauzat o scădere puternică a prețurilor. Pentru a-și menține poziția pe piață și volumul de vânzări pe piața liberă, decisive pentru costul de producție, industria comunitară este nevoită să vândă la prețuri care acoperă cu greu costurile fixe.

(79)

În acest context, fără instituirea de măsuri, industria comunitară nu și-ar putea menține poziția pe termen lung. Cu toate că numărul lucrătorilor implicați direct în procesul de producție a dihidromircenolului este modest, impactul negativ asupra forței de muncă s-ar resimți în mare măsură într-o anumită zonă geografică din Spania, unde este concentrată majoritatea producției comunitare. În cazul în care se instituie măsuri, iar prețurile de import se restabilesc la un nivel care nu face obiectul unui dumping, industria comunitară ar putea concura în condiții comerciale echitabile, pe baza unui avantaj comparativ adecvat. Se preconizează că volumul de vânzări al industriei comunitare ar crește și că industria comunitară ar putea beneficia astfel de economii de scară. Se așteaptă, de asemenea, ca industria comunitară să profite de eliminarea blocării prețurilor impuse de importurile care fac obiectul unui dumping, pentru a crește ușor propriile prețuri de vânzare, având în vedere faptul că măsurile vor înlătura subcotarea prețurilor constatată în decursul perioadei de anchetă. Aceste efecte pozitive preconizate ale măsurilor ar permite industriei comunitare să își îmbunătățească situația financiară critică.

(80)

Prin urmare, instituirea de măsuri este în mod clar în interesul industriei comunitare. Neinstituirea măsurilor ar putea conduce la întreruperea producției de dihidromircenol sau chiar la închiderea unor întreprinderi de profil din cadrul Comunității.

(81)

Asociațiile de consumatori nu s-au făcut cunoscute și nici nu au furnizat informații în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din regulamentul de bază. În consecință și având în vedere faptul că dihidromircenolul este folosit numai ca materie primă sau element component în fabricarea altor produse intermediare sau finite (a se vedea considerentele 11 și 28 de mai sus), analiza s-a limitat la efectul măsurilor asupra utilizatorilor. Dihidromircenolul este utilizat în general ca parfum pentru detergenți, săpunuri și ca element component în anumite parfumuri. Sectoarele vizate sunt, așadar, cele ale produselor de îngrijire a casei și a rufelor, precum și cele ale produselor de frumusețe și de igienă personală. Au fost trimise chestionare către 13 utilizatori cunoscuți de dihidromircenol din Comunitate și către patru asociații din domeniul substanțelor aromatice și parfumurilor. Comisia a solicitat, alături de alte informații, comentariile acestora pentru a stabili dacă instituirea de măsuri antidumping este în interesul Comunității și modul în care acestea îi vor afecta.

(82)

S-a primit un răspuns la chestionar din partea unui producător al unei serii întregi de produse de îngrijire a rufelor, a casei și de igienă personală. Acesta a precizat că produsul vizat de anchetă, în toate aplicațiile sale intermediare și finale, reprezintă numai o parte neînsemnată. Mai mult, societatea respectivă nu utiliza dihidromircenol originar din India și nu a putut furniza, așadar, informații complete. Cu toate acestea, acest utilizator a admis că instituirea de măsuri ar putea conduce la penurie în aprovizionare și la creșterea prețurilor, care, pe termen lung, ar determina modificarea compoziției parfumurilor. Un alt utilizator a contactat și a informat Comisia că nu folosește dihidromircenol originar din India. Această societate nu a făcut comentarii privind impactul eventualelor măsuri. Nu au fost primite observații din partea asociațiilor.

(83)

Având în vedere comentariile primite, ancheta a stabilit că nu există pericolul penuriei în aprovizionarea cu dihidromircenol, deoarece utilizarea capacității de către industria comunitară a fost de numai 73 % în perioada de anchetă (a se vedea considerentul 45 de mai sus). Dihidromircenolul este, de asemenea, produs în anumite țări terțe, altele decât India. De asemenea, având în vedere marjele de dumping moderate constatate, nu se preconizează o creștere substanțială a prețurilor. În acest sens și ținând seama de impactul marginal al dihidromircenolului asupra costului produselor în aval, se concluzionează provizoriu că instituirea de măsuri antidumping nu ar avea un efect considerabil asupra situației utilizatorilor din Comunitate.

(84)

Au fost contactați douăzeci și șapte de importatori/comercianți cunoscuți ai produsului în cauză din Comunitate. Trei dintre societățile respective au informat Comisia cu privire la faptul că nu importă dihidromircenol din India. În cele din urmă, numai doi importatori independenți de producătorii-exportatori au răspuns la chestionar. Unul dintre aceștia a afirmat că a încetat importurile din India în decursul perioadei de anchetă, deoarece furnizorul său a hotărât să vândă exclusiv prin intermediul altor distribuitori. Acest importator nu a făcut observații privind eventualul impact al măsurilor, deoarece nu mai era vizat. În cazul celuilalt importator cooperant, vânzările în Comunitate de produs în cauză au reprezentat mai puțin de 20 % din cifra sa totală de afaceri, iar cota sa din totalul importurilor de produs în cauză din India a fost destul de redusă. Această societate nu a formulat nicio observație specifică privind eventualul impact al măsurilor probabile asupra activității sale. Aceasta a indicat doar că orice măsură ar încuraja producătorii din India să se adapteze, sporindu-și eficiența, în timp ce producătorilor comunitari li s-ar permite, datorită protecției de care beneficiază, să își mențină producția ineficientă și să nu fie nevoiți să se restructureze. În acest sens, astfel cum s-a indicat la considerentul 79 de mai sus, se menționează că măsurile antidumping ar permite, contrar afirmațiilor anterioare, creșterea volumului de vânzări și îmbunătățirea situației financiare critice a industriei comunitare și ar crea astfel un context favorabil pentru creșterea eficienței producției. Prin urmare, argumentul respectiv trebuie respins.

(85)

Având în vedere cele menționate anterior și ținând seama în special de nivelul scăzut de cooperare din partea importatorilor/comercianților independenți din Comunitate, se concluzionează provizoriu că măsurile antidumping nu vor avea un impact negativ determinant asupra situației acestora.

(86)

Analiza de mai sus a relevat faptul că instituirea măsurilor este în interesul industriei comunitare, deoarece se preconizează ca măsurile respective să limiteze nivelul ridicat de importuri la prețuri de dumping și să elimine subcotarea prețurilor determinată de aceste importuri, care s-au dovedit a avea un impact negativ puternic asupra situației industriei comunitare. Se așteaptă ca și ceilalți producători comunitari să beneficieze în urma instituirii măsurilor.

(87)

Analiza a confirmat, de asemenea, că nu există probabilitatea ca utilizatorii să fie afectați în mod considerabil de măsurile antidumping.

(88)

Nivelul scăzut de cooperare din partea importatorilor/comercianților de produs în cauză independenți din Comunitate nu a permis o analiză amănunțită a intereselor acestora. Cu toate acestea, se poate concluziona că acești operatori economici au decis să nu coopereze în cadrul anchetei, deoarece instituirea de măsuri asupra importurilor de dihidromircenol din India nu le-ar afecta în mod semnificativ activitățile.

(89)

Având în vedere toate aceste elemente, se consideră că instituirea de măsuri, și anume eliminarea practicilor de dumping prejudiciabil, ar permite industriei comunitare să își îmbunătățească situația financiară și să își continue activitatea și că efectele negative pe care măsurile le-ar putea avea asupra anumitor operatori economici din Comunitate nu sunt disproporționate comparativ cu beneficiile aduse de aceste măsuri industriei comunitare.

(90)

Pe baza considerentelor menționate anterior, se concluzionează provizoriu că nu există niciun motiv imperios referitor la interesul Comunității pentru a nu institui măsuri antidumping în cazul de față.

(91)

Având în vedere concluziile provizorii la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat și interesul Comunității, este necesară instituirea de măsuri provizorii asupra importurilor din India de produs în cauză, pentru a preveni prejudicierea în continuare a industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(92)

Nivelul măsurilor antidumping provizorii trebuie să fie suficient pentru a înlătura prejudiciul adus industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping, fără a depăși marjele de dumping constatate. Pentru a calcula valoarea taxei necesare pentru eliminarea efectelor practicilor de dumping prejudiciabile, se consideră că măsurile ar trebui să permită industriei comunitare să își acopere costurile și să obțină, înainte de impozitare, profitul pe care l-ar obține în condiții normale de concurență, și anume în absența importurilor care fac obiectul unui dumping.

(93)

Pe baza informațiilor disponibile, s-a stabilit provizoriu că o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri ar reprezenta un nivel adecvat pe care industria comunitară l-ar putea obține în absența practicilor de dumping prejudiciabile. În 2003, înainte de apariția importurilor din India care fac obiectul unui dumping, industria comunitară a obținut un profit de 12,3 % din vânzările sale de produs similar pe piața liberă (a se vedea considerentul 48 de mai sus). Cu toate acestea, s-a considerat adecvată ajustarea acestei rentabilități pentru a reflecta extinderea pieței comunitare și a celei mondiale a dihidromircenolului, crearea de noi capacități, precum și ușoara scădere a prețului global, rezultată independent de prezența importurilor care fac obiectul unui dumping, în timp ce costul de producție pe unitate a rămas relativ neschimbat. Astfel, un profit de aproximativ 12 % în absența importurilor care fac obiectul unui dumping nu a fost considerat justificat în mod rezonabil, o marjă de profit de 5 % din cifra de afaceri fiind considerată mai adecvată în situația actuală.

(94)

Majorarea necesară a prețului a fost, așadar, determinată pe baza unei comparații între prețul de import mediu ponderat, utilizat pentru stabilirea subcotării, și prețul mediu neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața comunitară. Eventualele diferențe rezultând din această comparație au fost exprimate ca procent din valoarea CIF medie de import. Aceste diferențe s-au situat, pentru ambii producători-exportatori cooperanți, deasupra marjelor de dumping constatate.

(95)

În lumina celor menționate anterior și în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, se consideră că, în ceea ce privește producătorii-exportatori cooperanți, ar trebui instituită o taxă antidumping provizorie la nivelul marjelor de dumping constatate.

(96)

Se reamintește că nivelul de cooperare a fost ridicat și, prin urmare, s-a considerat adecvat ca pentru societățile care nu au cooperat în decursul anchetei să se stabilească o taxă la nivelul celei mai ridicate taxe care urmează a fi impusă societăților cooperante (a se vedea considerentul 22 de mai sus). Prin urmare, taxa restantă se stabilește la rata de 7,5 %.

(97)

Pe baza celor sus-menționate, rata taxei antidumping provizorii se stabilește după cum urmează:

(98)

Nivelul taxei antidumping individuale menționate în prezentul regulament a fost stabilit pe baza concluziilor prezentei anchete. Prin urmare, acesta reflectă situația constatată în cazul societății în cauză în decursul anchetei. Această taxă (spre deosebire de taxa națională aplicabilă „tuturor celorlalte societăți”) se aplică exclusiv în cazul importurilor de produse originare din India și fabricate de societatea în cauză și, prin urmare, de către persoana juridică specifică menționată. Produsele importate fabricate de orice altă societate ale cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod expres în dispozitivul prezentului regulament, inclusiv de entitățile care au legătură cu societățile menționate în mod expres, nu pot beneficia de acest nivel și se supun taxei aplicabile „tuturor celorlalte societăți”.

(99)

Orice solicitare de aplicare a acestei rate individuale a taxei antidumping (de exemplu, în urma unei schimbări a denumirii entității sau a creării unor noi entități de producție sau de vânzare) ar trebui să fie adresată imediat Comisiei și să conțină toate informațiile relevante privind, în special, orice modificare a activităților societății referitoare la producție, la vânzările interne și vânzările la export care rezultă în urma acestei schimbări a denumirii sau a modificării respective a entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista societăților care beneficiază de rate individuale ale taxei.

(100)

Pentru a asigura o aplicare corespunzătoare a taxei antidumping, nivelul taxei reziduale ar trebui să se aplice nu numai producătorilor-exportatori care nu cooperează, ci și acelor producători care nu au realizat exporturi către Comunitate în decursul perioadei de anchetă. Cu toate acestea, societățile din urmă sunt invitate, de îndată ce îndeplinesc cerințele prevăzute la articolul 11 alineatul (4) al doilea paragraf din regulamentul de bază, să prezinte o cerere de reexaminare în conformitate cu articolul respectiv, pentru ca situația lor să fie examinată individual.

(101)

În interesul unei bune administrări, ar trebui fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își poată face cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. De asemenea, trebuie menționat că concluziile privind instituirea de taxe în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul instituirii unei taxe definitive,