EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 62014TN0340

Cauza T-340/14: Acțiune introdusă la 15 mai 2014 – Klyuyev/Consiliul

JO C 261, 11.8.2014, p. 27–28 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

11.8.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/27


Acțiune introdusă la 15 mai 2014 – Klyuyev/Consiliul

(Cauza T-340/14)

2014/C 261/51

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Andriy Klyuyev (Donețk, Ucraina) (reprezentant: R. Gherson, solicitor)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

anularea, în măsura în care acestea se aplică reclamantului:

a Deciziei 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina și

a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014 privind măsuri restrictive împotriva anumitor persoane, entități și organisme având în vedere situația din Ucraina.

obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă șase motive.

1.

Primul motiv este întemeiat pe faptul că articolul 29 TUE nu constituia un temei juridic adecvat pentru adoptarea deciziei atacate întrucât plângerea formulată împotriva reclamantului nu îl identifica pe acesta ca fiind o persoană care a subminat statul de drept sau drepturile omului în Ucraina în sensul articolului 21 alineatul (2) și al articolului 23 TUE. Reclamantul susține că, din moment ce decizia atacată nu este valabilă, Consiliul nu se putea întemeia pe articolul 215 alineatul (2) TFUE pentru a adopta regulamentul atacat. În opinia reclamantului, la data la care au fost impuse măsurile restrictive nu a existat împotriva sa nicio învinuire sau acțiune potrivit căreia activitățile sale ar fi amenințat să submineze statul de drept sau ar fi încălcat drepturile omului în Ucraina.

2.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către Consiliu a dreptului de apărare al reclamantului și a dreptului la o protecție jurisdicțională efectivă întrucât temeiul pe baza căruia reclamantul este inclus pe listă echivalează cu o declarare publică a vinovăției înainte de soluționarea acestui aspect pe cale judiciară și întrucât reclamantului nu i s-a comunicat nicio informație specifică în legătură cu motivele invocate în decizia atacată pentru includerea sa pe lista persoanelor, a entităților și a organismelor care fac obiectul măsurilor restrictive în pofida cererii sale de informații adresate Consiliului.

3.

Al treilea motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul nu a comunicat reclamantului motive suficiente pentru includerea sa pe listă. Reclamantul susține că nu i-au fost furnizate detalii în privința naturii conduitei acestuia care a determinat includerea sa pe listă. De asemenea, reclamantul arată că nu i-au fost furnizate detalii cu privire la entitatea responsabilă de procedura penală al cărei obiect se susține că ar face reclamantul, și nici cu privire la data la care ar fi fost inițiată procedura respectivă împotriva reclamantului.

4.

Al patrulea motiv este întemeiat pe încălcarea de către Consiliu, în mod nejustificat și disproporționat, a dreptului fundamental de proprietate și a reputației reclamantului întrucât măsurile restrictive nu erau prevăzute de lege și au fost impuse fără garanții adecvate care să permită reclamantului să își prezinte argumentele în mod eficient în fața Consiliului.

5.

Al cincilea motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul s-a bazat pe fapte inexacte din punct de vedere material și a comis o eroare vădită de apreciere. Reclamantul susține că, potrivit informațiilor de care dispune, el nu face obiectul niciunei proceduri sau urmăriri penale pentru delapidarea de fonduri ale statului ucrainean sau transferul lor ilegal în afara Ucrainei.

6.

Al șaselea motiv este întemeiat pe faptul că Consiliul nu a asigurat relevanța și validitatea probelor care stau la baza includerii reclamantului pe listă întrucât nu a luat în considerare împrejurarea dacă actualul procuror general interimar al Ucrainei avea competența, potrivit Constituției Ucrainei, să înceapă urmărirea penală împotriva reclamantului și nu a ținut seama de faptul că o urmărire începută împotriva reclamantului în Austria a fost încetată pentru insuficiența probelor care să susțină acuzațiile potrivit cărora reclamantul a delapidat fonduri ale statului.


Top