EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52023IP0306

Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2023 referitoare la sistemul școlilor europene – situația actuală, provocări și perspective (2022/2149(INI))

JO C, C/2024/1757, 22.3.2024, ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1757/oj (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, GA, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1757/oj

European flag

Jurnalul Ofícial
al Uniunii Europene

RO

Seria C


C/2024/1757

22.3.2024

P9_TA(2023)0306

Sistemul școlilor europene – situația actuală, provocări și perspective

Rezoluția Parlamentului European din 12 septembrie 2023 referitoare la sistemul școlilor europene – situația actuală, provocări și perspective (2022/2149(INI))

(C/2024/1757)

Parlamentul European,

având în vedere articolul 165 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Convenția privind definirea statutului școlilor europene (1),

având în vedere studiul realizat pentru Comisia sa pentru cultură și educație la 9 iunie 2022, intitulat „The European Schools system: State of Play, Challenges and Perspectives” (Sistemul școlilor europene – situația actuală, provocări și perspective) (2),

având în vedere raportul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică din decembrie 2022 intitulat „PISA for Schools: How The European Schools Compare Internationally 2022” (PISA pentru școli: Cum se situează școlile europene la nivel internațional în 2022”),

având în vedere raportul final din 2022 al Agenției Europene pentru Educație Specială și Incluzivă intitulat „External Evaluation of the Implementation of the European Schools” Action Plan on Educational Support and Inclusive Education” (Evaluarea externă a punerii în aplicare a Planului de acțiune privind sprijinul educațional și educația favorabilă incluziunii),

având în vedere raportul Curții de Conturi Europene din 25 noiembrie 2022 intitulat „Report on the annual accounts of the European Schools for the financial year 2021” (Raport privind conturile anuale ale școlilor europene pentru exercițiul financiar 2021),

având în vedere Proclamația interinstituțională privind Pilonul european al drepturilor sociale (3),

având în vedere rezoluția sa din 27 septembrie 2011 referitoare la sistemul școlilor europene (4),

având în vedere rezoluția sa din 11 noiembrie 2021 referitoare la Spațiul european al educației: o abordare comună și cuprinzătoare (5),

având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2022 referitoare la crearea Spațiului european al educației până în 2025 – micro-certificate, conturi individuale de învățare și învățarea în serviciul sustenabilității mediului (6),

având în vedere rezoluția sa din 25 martie 2021 referitoare la definirea politicii în domeniul educației digitale (7),

având în vedere rezoluția sa din 7 iulie 2016 referitoare la punerea în aplicare a Convenției Organizației Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap, îndeosebi a observațiilor finale ale Comitetului UNCRPD (8),

având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

având în vedere raportul Comisiei pentru cultură și educație (A9-0205/2023),

A.

întrucât Sistemul școlilor europene (SSE) este un sistem unic care și-a demonstrat punctele forte și calitățile încă de la crearea sa în anii 1950, după cum o demonstrează, de exemplu, recunoașterea bacalaureatului european în toate statele membre și creșterea continuă a numărului de școli europene acreditate; întrucât fiecare cetățean al Uniunii ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de o astfel de educație;

B.

întrucât oricine ar trebui să aibă posibilitatea de a beneficia de tipul de educație oferit de SSE și ar trebui să se ofere șansa fiecărui sistem școlar din Uniune Europeană de a beneficia de competențele pedagogice ale SSE;

C.

întrucât Sistemul școlilor europene, prin combinarea sistemelor educaționale ale statelor membre – prin intermediul unor secțiuni lingvistice paralele – cu o puternică dimensiune europeană, un sentiment de apartenență și identitate culturală, educație multilingvă și accent pe știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică, precum și pe inovațiile pedagogice, reprezintă un laborator și o sursă de experiență pentru reforma educației, inclusiv pentru crearea unui Spațiu european al educației;

D.

întrucât SSE ar trebui să fie pe deplin aliniat la politicile educaționale propuse de Uniunea Europeană; întrucât unul dintre obiectivele principale ale SSE este de a facilita mobilitatea și transferul către și dinspre toate sistemele naționale de învățământ, statele membre fiind obligate să asigure transpunerea echitabilă și egală a rezultatelor învățării din cadrul SSE;

E.

întrucât structura de guvernanță a Sistemului școlilor europene are avantajul de a menține o legătură directă cu statele membre, dar necesită o reformă, având în vedere limitările sale clare în ceea ce privește procesul decizional, gestionarea schimbării și schimbul structural de bune practici cu sistemele de educație naționale;

F.

întrucât rolul jucat de Comisie în cadrul SSE trebuie lărgit, iar formele de acțiune ale acesteia trebuie extinse, având în vedere că implicarea sa se limitează în prezent la chestiuni bugetare, ceea ce lasă deoparte alte aspecte – educaționale, operaționale și legate de resursele umane – care sunt la fel de importante;

G.

întrucât sistemul actual de recrutare a cadrelor didactice în cadrul Sistemului școlilor europene prezintă deficiențe grave, ceea ce duce la o neconcordanță între nevoile de la fața locului și personalul efectiv detașat de statele membre, ridică probleme legate de planurile anuale de recrutare, dificultăți în găsirea de cadre didactice calificate și personal calificat, condiții de muncă precare pentru cadrele didactice și alte categorii de personal didactic recrutate la nivel local și probleme legate de dezvoltarea profesională continuă; întrucât trebuie crescută atractivitatea SSE în rândul comunității didactice;

H.

întrucât, deși SSE a înregistrat progrese în ceea ce privește includerea elevilor cu nevoi speciale, cu dizabilități sau cu diferențe de învățare, sprijinul psihologic lipsește și este nevoie din ce în ce mai mult de o asistență intensivă; întrucât comunicarea și condițiile de angajare adecvate sunt esențiale pentru a garanta că personalul didactic și psihologic oferă studenților sprijin de calitate, adaptat și continuu;

I.

întrucât SSE are responsabilitatea de a se asigura că toate limbile UE, inclusiv cele mici, sunt tratate în mod egal, precum și de a promova diversitatea lingvistică și culturală, consolidând în același timp dimensiunea europeană a învățării; întrucât planurile ca toate secțiunile lingvistice să fie reprezentate atât în ciclul primar, cât și în cel secundar la Bruxelles până în 2028 sunt binevenite;

J.

întrucât părinții joacă un rol esențial în școli, inclusiv prin organizarea de activități extrașcolare și prin furnizarea de servicii de transport și de altă natură, și sunt reprezentați de asociații ale părinților;

K.

întrucât resursele UE reprezintă cea mai mare parte a bugetului SSE, motiv pentru care Parlamentul trebuie să controleze mai strict gestionarea și funcționarea SSE, iar obiectivele și prioritățile de investiții adoptate de UE în domeniul educației ar trebui să se reflecte mai bine în SSE;

L.

întrucât lipsa de responsabilitate a unor țări-gazdă, care sunt responsabile de furnizarea și întreținerea clădirilor școlare, a condus la probleme grave, în special la Bruxelles, unde școlile sunt suprapopulate; întrucât aceste aspecte au avut repercusiuni profunde asupra nivelului de educație, asupra aspectelor organizaționale și asupra siguranței, securității și bunăstării studenților și a personalului,

Situația actuală și viziunea

1.

subliniază că trebuie să se realizeze o evaluare critică și aprofundată a tuturor aspectelor legate de Sistemul școlilor europene și să se reformeze acest sistem pentru a-l adapta exigențelor viitorului, a extinde activitățile sale de comunicare și a garanta că servește drept model pentru schimbul de bune practici între sistemele de învățământ;

2.

invită Consiliul superior al școlilor europene să actualizeze misiunea, principiile și obiectivele Sistemului școlilor europene sub forma unei noi „Carte a Sistemului școlilor europene”, care să fie adaptată secolului 21 și care să ofere o viziune revigorantă asupra sistemului și obiective realiste în raport cu care acesta să poată fi evaluat, bazându-se atât pe competențele interne cât și externe; solicită ca această nouă „Cartă a Sistemului școlilor europene” să fie introdusă până la sfârșitul anului 2024;

3.

invită Comisia să evalueze rolul Sistemului școlilor europene în crearea Spațiului european al educației, inclusiv în ceea ce privește învățarea limbilor străine și o puternică dimensiune europeană a învățării, precum și în recunoașterea reciprocă automată a diplomelor în întreaga Uniune, pe baza modelului stabilit al bacalaureatului european;

4.

solicită un rol mai integrat și mai activ al Comisiei, în special în ceea ce privește interconectarea SSE cu spațiul european al educației; își exprimă dorința explicită ca Direcția Generală Educație, Tineret, Sport și Cultură să fie puternic implicată în relațiile Comisiei cu Sistemul școlilor europene;

5.

solicită o mai mare responsabilitate și transparență, un control parlamentar mai strict, precum și o mai bună comunicare pentru a crește vizibilitatea și înțelegerea Sistemului școlilor europene și a bacalaureatului european la toate nivelurile;

6.

reamintește statelor membre obligația care le revine de a acorda și de a menține admiterea nediscriminatorie la universitate în temeiul Convenției privind definirea statutului școlilor europene și de a garanta că oferta completă de educație și progresul academic sunt, de asemenea, asigurate pentru elevii care nu au o secție lingvistică; invită Consiliul superior și statele membre să asigure transpunerea echitabilă și egală a rezultatelor învățării obținute în cadrul SSE și al bacalaureatului european în tabelele lor de echivalență și să efectueze rectificările necesare în sistemele naționale de conversie pentru a respecta pe deplin principiul egalității de tratament și pentru a se asigura că toți elevii se pot muta fără probleme în orice stat membru;

7.

solicită stabilirea unei relații mai strânse între SSE și ecosistemele educaționale locale, regionale și naționale, în special prin schimbul de bune practici și prin colaborarea privind programele și activitățile cu școlile partenere din sistemele naționale;

Guvernanță, gestionare și aspecte juridice

8.

invită Comisia să realizeze, până la sfârșitul anului 2024, sub coordonarea unui (unei) președinte independent(e), o analiză aprofundată a structurilor de guvernanță și gestionare din cadrul Sistemului școlilor europene și al fiecărei școli în parte, în colaborare cu Biroul secretarului general al școlilor europene și cu Consiliul superior, și ca această revizuire să examineze rolurile, responsabilitățile și structurile existente la toate nivelurile, să evalueze independența funcțiilor și potențialele conflicte de interese și să identifice aspectele de reglementare care constituie un obstacol pentru SSE;

9.

insistă asupra faptului că trebuie să se raționalizeze și să sporească flexibilitatea procesului decizional al Consiliului superior prin intermediul unui sistem alternativ de vot care să prevadă o consultare sporită a părților interesate din cadrul SSE, pentru a permite Consiliului superior să răspundă mai bine nevoilor școlilor; insistă, în plus, asupra comunicării cu exactitate a deciziilor în cadrul SSE;

10.

solicită să se atribuie tuturor cadrelor de conducere responsabilități clare, ca acestea să ia decizii în mod transparent, să fie supuse unor evaluări bienale ale performanței și să beneficieze de planuri de formare și de perfecționare, inclusiv de programe structurate de integrare, la nivel central și școlar;

11.

solicită Biroului secretarului general al școlilor europene și troicii Consiliului superior să prezinte Parlamentului, începând cu 2024, în cooperare cu toate părțile interesate din cadrul SSE, un raport anual detaliat și comun privind Sistemul școlilor europene, care să permită Parlamentului să monitorizeze progresele înregistrate în ceea ce privește reformele și obiectivele, să semnaleze aspectele critice și să joace un rol permanent în supravegherea și gestionarea schimbărilor;

12.

invită Consiliul superior:

(a)

să clarifice aplicabilitatea legislației primare și secundare a UE Sistemului școlilor europene;

(b)

să evalueze conformitatea cu standardele de sănătate, siguranță și securitate în școli;

(c)

să se asigure că condițiile contractuale și de muncă ale cadrelor didactice recrutate la nivel local sunt pe deplin conforme cu legislația și principiile UE și ale statelor membre în materie de ocupare a forței de muncă;

(d)

să modifice Statutul funcționarilor și normele generale ale școlilor europene pentru a clarifica în mod explicit competențele Camerei de recurs față de instanțele naționale, asigurându-se că nu există nicio lacună în ceea ce privește protecția juridică;

(e)

să numească un mediator independent care să soluționeze plângerile referitoare la administrarea defectuoasă și să medieze conflictele și

(f)

să elaboreze un cod de bună conduită administrativă pentru gestionarea școlilor la toate nivelurile;

13.

solicită să se revizuiască mandatul Curții de Conturi Europene și al Serviciului de Audit Intern al Comisiei de a emite anual avize și recomandări cu privire la diverse aspecte ale SSE și solicită ca aceste avize și recomandări să fie prezentate Parlamentului în cadrul deliberărilor privind raportul anual comun referitor la SSE;

Resurse, infrastructură și personal

14.

îndeamnă statele membre să își îndeplinească pe deplin obligațiile față de Sistemul școlilor europene, în special în ceea ce privește detașarea profesorilor calificați și a altor categorii de personal didactic și asigurarea unei infrastructuri adecvate (spații adecvate, întreținerea și modernizarea acestora) și solicită un sistem obligatoriu de contribuții financiare directe pentru a asigura o mai mare flexibilitate și securitate atât pentru Sistemul școlilor europene, cât și pentru statele membre;

15.

solicită să se înființeze, până la jumătatea anului 2025, un grup operativ dedicat, alcătuit din reprezentanți ai tuturor contribuitorilor bugetari la Sistemul școlilor europene și care să includă experți pedagogici relevanți din cadrul Biroului secretarului general al școlilor europene, al Comisiei și al statelor membre, având în vedere revizuirea planificată a actualului acord privind partajarea costurilor în anul școlar 2025/2026, cu mandatul de a face sugestii concrete pentru a soluționa problemele critice legate de resurse și de a dezvolta un model cuprinzător, adecvat și sustenabil de partajare a costurilor, care să permită Sistemului școlilor europene să își îndeplinească misiunea în conformitate cu noua „Cartă a Sistemului școlilor europene”;

16.

încurajează statele membre gazdă să includă infrastructura SSE în orice plan național de investiții în infrastructura școlară; solicită Comisiei și statelor membre să colaboreze pentru a se asigura că SSE poate beneficia de viitoarele plăți efectuate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență către statele membre, luând în considerare viitoarele evaluări ale planurilor naționale și ținând seama de orice actualizări relevante, cum ar fi actualizările legate de capitolele REPowerEU;

17.

invită Consiliul superior să găsească urgent o soluție pentru penuria actuală de cadre didactice și să asigure o situație stabilă și echitabilă a ocupării forței de muncă pentru toți, prin păstrarea personalului și reducerea rotației sale, evitând astfel și exodul creierelor; solicită, în acest sens, resurse suplimentare și un pachet consolidat și echitabil de ocupare a forței de muncă atât pentru personalul detașat, cât și pentru personalul recrutat la nivel local, cu o remunerație competitivă, salarii mai egale pentru cadrele didactice din grădinițe, învățământul primar și secundar, claritate în ceea ce privește statutul profesional și stabilitate, un sistem de dezvoltare profesională continuă (DPC) și perspective de carieră suplimentare în cadrul Sistemului școlilor europene și în afara acestuia;

18.

solicită ca atât profesorilor, cât și școlilor să li se acorde un grad mai mare de autonomie pentru a le permite să răspundă mai bine nevoilor și situațiilor specifice, asigurându-se în același timp cu strictețe că această autonomie sporită este însoțită de mecanisme mai puternice de evaluare și de responsabilitate, astfel încât să fie garantate standarde armonizate;

19.

solicită să se introducă în școli posturi suplimentare de conducere de nivel mediu axate pe metodologii de predare și programe de învățământ de înaltă calitate și ca toate procedurile de detașare să fie mai transparente și mai deschise;

20.

recunoaște și încurajează activitatea comunității școlare, în special a părinților, în viața școlară, cum ar fi furnizarea de activități extrașcolare, și insistă asupra necesității de a monitoriza activitățile școlilor pentru a garanta buna gestionare, calificările pedagogice adecvate, accesibilitatea financiară și incluziunea; reamintește că Convenția acordă părinților un rol în guvernanța SSE și solicită ca acest rol să fie recunoscut în mod corespunzător;

21.

solicită o revizuire anuală urgentă a politicii de înscriere și a taxelor de școlarizare, pentru a garanta un loc pentru toți elevii din fiecare categorie, pentru a extinde mixul socioeconomic prin deschiderea SSE la mai multe categorii de elevi și pentru a valorifica întregul potențial al anchetei privind educația adulților, inclusiv pentru a aborda supraaglomerarea; subliniază că este important ca regula privind frații să se aplice cu strictețe și insistă asupra faptului că taxele judiciare nu ar trebui să împiedice părinții sau tutorii legali să conteste deciziile Autorității centrale pentru înscrieri care încalcă normele de înscriere;

22.

solicită, de asemenea, Consiliului superior să lucreze la un plan de mobilitate al SSE ambițios și actualizat periodic la toate nivelurile, pentru a face transportul școlar mai eficient, mai convenabil ca preț, mai accesibil și mai ecologic;

Calitatea educațională și pedagogică

23.

invită Consiliul superior să consolideze standardele educaționale și pedagogice prin:

(a)

crearea unui grup operativ, cu competențe pedagogice relevante, care să organizeze consultări deschise, transparente și periodice cu părțile interesate și să revizuiască abordarea în materie de asigurare a calității instituită în cadrul reformei școlilor europene din 2009, asigurându-se că revizuirea este finalizată până la jumătatea anului 2024, este actualizată periodic de la acea dată, este însoțită de indicatori clari și este monitorizată și evaluată;

(b)

introducerea unui regim de inspecție consolidat și responsabil, inclusiv a unei unități de asigurare a calității în cadrul OSG, compusă din inspectori permanenți și detașați, inspecții tematice specifice și procese de monitorizare care să includă școlile europene acreditate;

(c)

consolidarea rolului Unității de dezvoltare pedagogică a Biroului secretarului general al școlilor europene și al Comitetului pedagogic mixt și

(d)

garantarea participării Sistemului școlilor europene la programele și inițiativele UE, cum ar fi Academiile Erasmus+ pentru cadrele didactice și Spațiu european al educației;

24.

invită Consiliul superior și Biroul secretarului general al școlilor europene să elaboreze, până la sfârșitul anului 2024, o strategie și un program de perfecționare pentru cadrele didactice și alți membri ai personalului didactic și insistă asupra unei abordări ample a DPC, inclusiv în ceea ce privește materiile și metodologiile, pentru a extinde oportunitățile de carieră și a consolida eficacitatea colectivă și structurile formale care să sprijine cadrele didactice în conceperea, punerea în aplicare, evaluarea și schimbul de bune practici și materiale pedagogice în toate sălile de clasă și în sistem, în ansamblul său;

25.

solicită ca statele membre să exploateze întregul potențial al profesorilor cu experiență din Sistemul școlilor europene să devină formatori și mentori în sistemele naționale, solicită Consiliului superior să ofere stimulente și orientări în acest scop și subliniază rolul care ar trebui jucat de Sistemul școlilor europene în crearea unui modul al cadrelor didactice europene, care să fie inclus în formarea inițială a cadrelor didactice din întreaga Uniune;

26.

insistă ca școlile să profite de potențialul pe care îl oferă învățarea personalizată; invită Consiliul superior să consolideze cadrele existente și să pună în aplicare o politică de incluziune coerentă, uniformă și sistematică în cadrul SSE, care să ofere o educație incluzivă de calitate, să evite excluziunea din cauza dizabilităților, să asigure amenajări corespunzătoare, să adapteze raportul dintre profesori și elevi, să utilizeze o programă de învățământ flexibilă, să crească considerabil numărul personalului calificat din domeniul educației și al asistenței psihologice și să ofere servicii de orientare și de mentorat; îndeamnă să se realizeze progrese în ceea ce privește recunoașterea rezultatelor învățării elevilor cu nevoi speciale, cu dizabilități sau cu diferențe de învățare printr-un certificat sau o diplomă de sfârșit de studii, dacă aceștia nu dau examenul de bacalaureat european; încurajează introducerea unui indice de incluziune în SSE;

27.

solicită Consiliului superior și Biroului secretarului general al școlilor europene să promoveze un mediu de învățare sigur în care să nu fie permisă nicio formă de violență și să consolideze lupta împotriva hărțuirii și a hărțuirii pe internet în SSE prin dezvoltarea unei abordări armonizate la nivelul întregii școli, care să includă acțiuni de sensibilizare, formare, orientări pentru combaterea hărțuirii offline și online, promovarea unui sistem de sprijin inter pares care să implice profesori și părinți activi și bine pregătiți, precum și un sistem de sancțiuni clar și aplicabil la toate nivelurile;

28.

solicită Consiliului superior și Biroului secretarului general al școlilor europene să evalueze includerea modulelor de educație și formare profesională (EFP) în Sistemul școlilor europene, să stabilească parteneriate cu instituțiile EFP și să exploreze posibilitatea creării unor școli EFP europene acreditate în toată Uniunea Europeană;

29.

insistă asupra necesității de a oferi o experiență educațională completă și de înaltă calitate pentru toți elevii, în special în limba lor maternă și pentru elevii care nu au o secțiune lingvistică, atât în ciclul primar, cât și în ciclul secundar; solicită Consiliului de inspectori să consulte elevii, profesorii și părinții cu privire la impactul reducerii numărului de lecții și materii sau al regrupării diferitelor niveluri de clasă atunci când numărul elevilor se situează sub prag;

30.

invită Consiliul de inspectori să revizuiască periodic predarea limbilor a doua și a treia, pe baza celor mai recente orientări pedagogice privind introducerea citirii și scrierii în învățământul preșcolar, a metodelor de predare bazate pe cooperare și a caracterului adecvat al învățării diferențiate, pentru a se asigura că elevii de toate vârstele se bucură de învățarea limbilor străine;

31.

solicită o mai mare mobilitate a studenților și profesorilor în cadrul SSE și către și dinspre alte sisteme școlare, precum și actualizarea programelor de învățământ existente în vederea consolidării în continuare a dimensiunii europene, de exemplu prin revizuirea programei istoriei europene, inclusiv a rolului minorităților, prin predarea educației civice ca subiect de sine stătător, prin încorporarea „orelor europene” la toate nivelurile educaționale, cu accent pe importanța patrimoniului și valorilor europene, precum și prin dezvoltarea spiritului antreprenorial și a competențelor non-tehnice; insistă asupra menținerii ofertei actuale de educație religioasă și etică;

32.

invită Consiliul superior să stimuleze învățarea în domeniul mediului și educația digitală în SSE, inclusiv prin punerea în aplicare a cadrului european al competențelor pentru schimbările climatice și dezvoltarea durabilă și a cadrului competențelor digitale, insistă asupra îmbunătățirii predării competențelor verzi și digitale și îndeamnă SSE să participe la inițiative precum certificatul european de competențe digitale, valorificând în același timp metodele tradiționale de învățare care utilizează cărți tipărite și combătând excluziunea digitală;

33.

sugerează să se organizeze o întâlnire anuală care să fie ocazia de a face schimb de bune practici pedagogice și care să permită școlilor, profesorilor și elevilor să își împărtășească cunoștințele și să își prezinte activitățile și proiectele în cadrul sistemului mai larg, întâlnire la care să fie invitați reprezentanți ai sistemelor educative naționale pentru a sensibiliza publicul cu privire la Sistemul școlilor europene;

34.

solicită crearea unei comunități oficiale a absolvenților SSE și măsuri de sensibilizare cu privire la aceasta, precum și colectarea de date privind parcursul educațional al elevilor după absolvire, însărcinând Biroul secretarului general al școlilor europene cu colectarea de informații anonimizate;

Perspective

35.

solicită ca contribuțiile financiare ale UE la Sistemul școlilor europene să figureze ca o linie bugetară separată în viitoarele bugete ale UE, pentru a spori transparența, a asigura planificarea strategică și a facilita controlul parlamentar în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, și solicită ca Sistemul școlilor europene să fie inclus în dezvoltarea ulterioară a Spațiului european al educației și ca acestea să devină strâns legate;

36.

își exprimă dorința ca Sistemul școlilor europene să devină un reper pentru o educație multilingvă și multiculturală de înaltă calitate în Europa și în afara acesteia, demonstrând că a fi „unit în diversitate” poate fi, de asemenea, o realitate concretă în domeniul educației; solicită tuturor părților interesate să depună eforturi în acest sens ca cocreatori, inclusiv printr-o colaborare consolidată cu școlile europene acreditate, a căror includere și dezvoltare sunt esențiale pentru întregul sistem; solicită o reevaluare a anchetei privind educația adulților pentru a analiza modalitățile de extindere a domeniului de aplicare al SSE la toate statele membre prin instituirea unor proceduri și cerințe mai flexibile pentru acreditarea școlilor, îmbunătățind în același timp asigurarea calității și inspecția;

37.

își exprimă dorința ca Parlamentul European să fie reprezentat în cadrul Consiliului superior și solicită să se creeze un organism extern independent de experți care să analizeze și să propună modele alternative de guvernanță, inclusiv să se revizuiască Convenția privind definirea statutului școlilor europene și să se aibă în vedere posibilitatea de a înlocui statutul juridic interguvernamental al școlilor cu un model european supranațional;

o

o o

38.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1)   JO L 212, 17.8.1994, p. 3.

(2)  Studiu – „The European Schools system: State of Play, Challenges and Perspectives” (Sistemul școlilor europene – situația actuală, provocări și perspective), Parlamentul European, Direcția Generală Politici Interne, Departamentul tematic B – Politici structurale și de coeziune, 9 iunie 2022.

(3)   JO C 428, 13.12.2017, p. 10.

(4)   JO C 56 E, 26.2.2013, p. 14.

(5)   JO C 205, 20.5.2022, p. 17.

(6)   JO C 479, 16.12.2022, p. 65.

(7)   JO C 494, 8.12.2021, p. 2.

(8)   JO C 101, 16.03.2018, p. 138.


ELI: http://data.europa.eu/eli/C/2024/1757/oj

ISSN 1977-1029 (electronic edition)


Top