52022IP0329

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

EUROPA
EUR-Lex home
EUR-Lex - 52022IP0329 - EN

Help

Search tips

Need more search options? Use the Advanced search

Document 52022IP0329

Help

Rezoluția Parlamentului European din 15 septembrie 2022 referitoare la punerea în aplicare a Noii strategii industriale actualizate pentru Europa: alinierea cheltuielilor la politici (2022/2008(INI))

JO C 125, 5.4.2023, pp. 124–134 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)
JO C 125, 5.4.2023, pp. 118–128 (GA)

HTML

PDF

Official Journal

5.4.2023

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 125/124

P9_TA(2022)0329

Punerea în aplicare a Noii strategii industriale actualizate pentru Europa: alinierea cheltuielilor la politici

(2023/C 125/11)

Parlamentul European,

—	având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolele 9, 151, 152, articolul 153 alineatele (1) și (2), precum și articolul 173 care privește politica industrială a UE și face referire, printre altele, la competitivitatea industriei Uniunii,

—	având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 5 alineatul (3) și Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarității și proporționalității,

—	având în vedere Comunicarea Comisiei din 11 decembrie 2019 privind Pactul verde european (COM(2019)0640),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 19 februarie 2020 intitulată „Conturarea viitorului digital al Europei” (COM(2020)0067),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O nouă Strategie industrială pentru Europa” (COM(2020)0102),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 10 martie 2020 intitulată „O strategie pentru IMM-uri pentru o Europă sustenabilă și digitală” (COM(2020)0103),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 11 martie 2020 intitulată „Un nou Plan de acțiune privind economia circulară – Pentru o Europă mai curată și mai competitivă” (COM(2020)0098),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 8 iulie 2020 intitulată „O strategie pentru hidrogen: pentru o Europă neutră climatic” (COM(2020)0301),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 5 mai 2021 intitulată „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (COM(2021)0350),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 14 iulie 2021 intitulată „Pregătiți pentru 55: îndeplinirea obiectivului climatic al UE pentru 2030 pe calea spre atingerea obiectivului de neutralitate climatică” (COM(2021)0550),

—	având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European din 19 ianuarie 2022 intitulat „Ecosistemele industriale, autonomia strategică și bunăstarea”,

—	având în vedere avizul Comitetului European al Regiunilor din 2 decembrie 2021 intitulat „Actualizarea noii Strategii industriale 2020: construirea unei piețe unice mai puternice pentru a sprijini redresarea Europei” (1),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 mai 2021 intitulat „Annual Single Market Report 2021” (Raportul anual privind piața unică 2021) (SWD(2021)0351),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 mai 2021 intitulat „Strategic dependencies and capacities” (Dependențe și capacități strategice) (SWD(2021)0352),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 5 mai 2021 intitulat „Către o industrie siderurgică europeană competitivă și curată” (SWD(2021)0353),

—

având în vedere raportul din 2019 al Grupului la nivel înalt pentru industriile energointensive al Comisiei intitulat „Planul general pentru o transformare competitivă a industriilor energointensive ale UE în perspectiva unei economii circulare neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei până în 2050”,

—	având în vedere raportul Agenției Internaționale a Energiei din 2021 intitulat „Net Zero by 2050: A Roadmap for the Global Energy Sector” (Zero emisii nete până în 2050: o foaie de parcurs pentru sectorul energetic global),

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 21 noiembrie 2018 privind o viitoare strategie pentru politica industrială a UE,

—	având în vedere Concluziile Consiliului din 27 mai 2019 privind o strategie pentru politica industrială a UE: o viziune pentru 2030,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 16 noiembrie 2020 intitulate „O redresare în vederea promovării tranziției către o industrie europeană mai dinamică, rezilientă și competitivă”,

—	având în vedere concluziile Consiliului din 17 decembrie 2020 intitulate „Pentru o redresare circulară și verde”,

—	având în vedere rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european (2),

—	având în vedere rezoluția sa din 17 aprilie 2020 referitoare la acțiunea coordonată a UE pentru combaterea pandemiei de COVID-19 și a consecințelor sale (3),

—	având în vedere rezoluția sa din 25 noiembrie 2020 referitoare la o nouă strategie industrială pentru Europa (4),

—	având în vedere rezoluția sa din 16 decembrie 2020 referitoare la o nouă strategie pentru IMM-urile europene (5),

—	având în vedere rezoluția sa din 10 februarie 2021 referitoare la noul plan de acțiune privind economia circulară (6),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la o strategie europeană pentru hidrogen (7),

—	având în vedere rezoluția sa din 19 mai 2021 referitoare la o strategie europeană de integrare a sistemelor energetice (8),

—	având în vedere rezoluția sa din 24 noiembrie 2021 referitoare la Strategia europeană privind materiile prime de importanță critică (9),

—	având în vedere acordul adoptat la cea de-a 21-a Conferință a părților la Convenția-cadru a ONU privind schimbările climatice (COP21), organizată la Paris la 12 decembrie 2015 (Acordul de la Paris),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 30 septembrie 2020 intitulată „Un nou SEC pentru cercetare și inovare” (COM(2020)0628),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 25 noiembrie 2020 intitulată „Strategia farmaceutică pentru Europa” (COM(2020)0761),

—	având în vedere comunicarea Comisiei din 26 ianuarie 2022 intitulată „Stabilirea unei Declarații europene privind drepturile și principiile digitale pentru deceniul digital” (COM(2022)0027),

—	având în vedere documentul de lucru al serviciilor Comisiei din 8 aprilie 2019 intitulat „Infrastructuri tehnologice” (SWD(2019)0158),

—	având în vedere rezoluția sa din 13 decembrie 2016 referitoare la o politică coerentă a UE pentru industriile culturale și creative (10),

—	având în vedere Recomandarea (UE) 2021/1749 a Comisiei din 28 septembrie 2021 privind „Eficiența energetică înainte de toate: de la principii la practică. Orientări și exemple pentru implementarea acesteia în procesul decizional care cuprinde și sectorul energetic”,

—	având în vedere raportul IPCC al ONU din 4 aprilie 2022 intitulat „Climate Change 2022: Mitigation of Climate Change” (Schimbările climatice 2022: atenuarea schimbărilor climatice),

—	având în vedere articolul 54 din Regulamentul său de procedură,

—	având în vedere avizul Comisiei pentru comerț internațional, avizul Comisiei pentru piața internă și protecția consumatorilor, avizul Comisiei pentru transport și turism și avizul Comisiei pentru dezvoltare regională,

—	având în vedere raportul Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (A9-0214/2022),

A.	întrucât este esențial să se permită industriei să pună în aplicare dubla tranziție, creând în același timp locuri de muncă de înaltă calitate și asigurând competitivitatea și capacitatea sa de a dezvolta și de a produce produse, servicii și procese de producție curate;

B.	întrucât scopul strategiei industriale trebuie să fie, de asemenea, consolidarea pieței unice și promovarea progreselor tehnologice pentru ca UE să devină lider mondial în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale;

C.	întrucât procesele industriale și de producție reprezintă coloana vertebrală a pieței muncii din UE și ar trebui să încurajeze crearea de locuri de muncă de înaltă calitate;

întrucât, într-o lume geopolitică în schimbare, este esențial să se consolideze autonomia strategică a Uniunii și să se reducă dependența sa de materiale, produse, energie, capacități de producție și tehnologii critice, menținând în același timp o economie cât mai deschisă cu putință, dar atât de închisă cât este necesar;

întrucât războiul rus de agresiune împotriva Ucrainei a demonstrat încă o dată că UE este foarte dependentă de aprovizionarea cu energie din țări terțe; întrucât UE trebuie să își reorienteze politicile industriale și energetice cu scopul de a-și diversifica sursele de energie cât mai rapid posibil, de a crește economiile de energie și măsurile de eficiență energetică, precum și de a implementa volume masive de surse regenerabile de energie și de a adopta o abordare mult mai puternică a economiei circulare în toate industriile, bazată pe lanțuri de aprovizionare reziliente și sustenabile;

întrucât un nivel ridicat de dependență de aprovizionarea cu energie, cum ar fi față de Rusia, și prețurile ridicate la energie pot fi în detrimentul capacităților de producție ale întreprinderilor europene; întrucât disponibilitatea materialelor și a componentelor și a capacității de producție în Europa este esențială pentru a evita înlocuirea dependenței energetice a UE cu o dependență sporită față de aprovizionarea cu minerale din pământuri rare, alte metale critice, echipamente sau capacități de producție;

G.	întrucât Uniunea dispune de institute de cercetare, societăți și persoane calificate de prim plan la nivel mondial și are potențialul de a fi lider mondial în domeniul inovării industriale,

întrucât Comisia, după ce a identificat dependențele strategice în ecosistemele industriale cele mai sensibile, a anunțat că va propune măsuri sistemice concrete (economice și de reglementare) pentru a reduce aceste dependențe, inclusiv prin asigurarea și promovarea producției și a investițiilor în Europa;

I.	întrucât UE trebuie să abordeze reziliența lanțurilor de aprovizionare, creând în același timp un ecosistem de producție și aprovizionare atractiv, inovator, de mare valoare, aliniat la obiectivele Europei în materie de cercetare și dezvoltare (C&D), inovare, climă și mediu;

J.	întrucât emisiile de CO2 din sectorul industrial au înregistrat o scădere cu 35 % începând din 1990, în parte ca urmare a relocării siturilor industriale;

K.	întrucât potențialul economic estimat al reducerii consumului final de energie până în 2030, comparativ cu scenariul de statu-quo, este de 23,5 % pentru industria europeană (11);

L.	întrucât Comisia a recunoscut că mai multe sectoare economice, cum ar fi sectorul sănătății, sectorul agroalimentar, industria minieră și de extracție a materiilor prime și industria tehnologiei digitale, sunt esențiale pentru realizarea autonomiei strategice a UE;

M.	întrucât, în noua strategie industrială actualizată, Comisia a recunoscut că politicile de piață nesustenabile, inclusiv din domeniul achizițiilor publice, ar putea duce la consolidarea pieței;

salută actualizarea strategiei industriale; subliniază că pentru ca Pactul Verde să fie o veritabilă strategie de creștere sustenabilă și transformațională, să reducă dependențele și să mențină condiții de concurență echitabile pentru industria europeană în timpul dublei tranziții, acesta trebuie să fie însoțit de o politică industrială ambițioasă în scopul de a deveni un lider competitiv într-o economie sustenabilă și cu un nivel al emisiilor nete de gaze cu efect de seră (GES) egal cu zero și de a crea sinergii între întreprinderi, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) și întreprinderile nou-înființate, și să fie sprijinit de o politică ambițioasă în materie de C&D și de un cadru favorabil IMM-urilor; subliniază că această nevoie a crescut semnificativ din cauza crizei climatice și energetice actuale și a războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina; subliniază, în acest sens, necesitatea unor măsuri de ajutor specifice pentru clienții vulnerabili în context industrial, în special pentru IMM-urile și microîntreprinderile vulnerabile, care au fost, de asemenea, puternic afectate de consecințele pandemiei de COVID-19;

invită Comisia și statele membre să analizeze impactul pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei îl are asupra industriei europene și a capacităților acesteia în cadrul inițiativelor și obiectivelor actuale și viitoare și să adopte o abordare globală atunci când creează stimulente pentru a sprijini sectoarele industriale strategice și lanțurile lor de aprovizionare, care se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor energiei, transporturilor și materiilor prime; recunoaște că există numeroase măsuri care pot contribui la diminuarea acestor efecte, reducând în același timp emisiile de gaze cu efect de seră și poluarea aerului;

subliniază că o piață unică europeană funcțională este un atu important pentru consolidarea rezilienței industriale, a atractivității Europei ca destinație de investiții și a competitivității UE, precum și pentru consolidarea dublei tranziții ca bază pentru o nouă creștere în sectoarele industriale;

subliniază că Uniunea nu poate depinde de țări terțe pentru produse, energie, capacități de producție și tehnologii care sunt indispensabile economiei noastre și societății noastre de mâine; subliniază că Uniunea trebuie să recâștige o poziție puternică în lanțurile valorice globale esențiale și să asigure aprovizionarea cu materii prime critice în perioade de criză, inclusiv prin utilizarea în mai mare măsură a modelelor de afaceri circulare; subliniază beneficiile lanțurilor de aprovizionare mai scurte pentru reziliența economiei noastre și pentru realizarea ambițiilor UE în materie de climă;

subliniază importanța colaborării internaționale, a parteneriatelor egale și a comerțului mondial deschis pentru economia europeană, observând că una dintre cele mai eficiente modalități de consolidare a rezilienței industriale europene și de reducere a dependențelor este diversificarea lanțurilor de aprovizionare prin măsuri ambițioase de politică comercială, inclusiv prin acorduri comerciale și de investiții strategice;

invită Comisia să prezinte cât mai curând parcursuri de tranziție pentru ecosistemul industrial care să fie clare și bazate pe știință, în special identificând elementele necesare pentru o tranziție reușită în ceea ce privește infrastructura, tehnologiile și competențele; invită Comisia să asigure coerența, coordonarea și sinergiile între toate inițiativele, obiectivele, instrumentele de finanțare și de reglementare care vor sprijini industria pe parcursul tranzițiilor; subliniază, în special, necesitatea alinierii între căile de tranziție, foile de parcurs privind tehnologia industrială și agendele strategice de cercetare și inovare ale parteneriatelor europene din cadrul programului Orizont Europa; solicită o monitorizare și o raportare anuală privind competitivitatea, progresul tehnologic, capacitatea de inserție profesională și reziliența ecosistemelor noastre industriale și progresele înregistrate în parcursurile de tranziție a sectoarelor individuale, inclusiv privind coerența acestora cu obiectivele climatice ale UE, astfel încât instrumentele să poată fi adaptate rapid atunci când este necesar; subliniază că toate părțile interesate din lanțul valoric, inclusiv societatea civilă, comunitatea academică, organizațiile consumatorilor, sindicatele și Consiliul științific consultativ european privind schimbările climatice ar trebui să fie implicate în mod transparent în procesul căilor de tranziție, asigurând o monitorizare continuă a progreselor, bazată pe date științifice;

invită Comisia să prezinte o strategie axată pe tranziția industriilor cu cel mai mare consum de energie, care să le permită să își mențină competitivitatea și, în același timp, să sprijine o mai mare autonomie strategică a UE, deoarece aceste industrii au adesea o importanță strategică;

reamintește că competitivitatea industrială a Europei depinde în mare măsură de capacitatea sa de inovare; observă că Uniunea este depășită de alte puteri economice în ceea ce privește cheltuielile cu C&D ca procent din PIB; reafirmă importanța unui nivel ambițios de investiții în C&D, pentru a îmbunătăți poziția concurențială a UE în lume; regretă că obiectivul de 3 % din PIB pentru investiții în C&D nu a fost încă atins în marea majoritate a statelor membre; invită Comisia să coordoneze eforturile statelor membre de a se angaja în continuare să crească obiectivele naționale de investiții în C&D, în special pentru ca finanțarea națională publică și privată pentru inovarea și cercetarea industrială să evolueze către o cercetare bazată pe curiozitate și cu un nivel scăzut de pregătire tehnologică, pentru a menține și a îmbunătăți baza de cunoștințe care susține inovarea industrială a Europei; subliniază, în acest sens, rolul pe care îl pot juca parteneriatele în domeniul științei deschise; invită Comisia să se asigure că investițiile în C&D sunt orientate și către participarea microîntreprinderilor;

subliniază că este necesar ca programele de lucru ale programului Orizont Europa și parteneriatele public-privat să țină seama de noile circumstanțe generate de invadarea Ucrainei de către Rusia, în special clusterele 4 și 5 privind „industria, mediul digital și spațiul” și privind „clima, energia și mobilitatea”, precum și să concentreze C&D orientată către industrie pe înlocuirea combustibililor fosili și pe reducerea dependenței industriilor UE de importurile de energie;

10.

invită Comisia să contribuie la eliminarea decalajului în materie de investiții față de concurenții de la nivel mondial pentru tehnologiile generice esențiale; salută, în acest sens, propunerea Comisiei referitoare la un Act european privind cipurile și înființarea Alianței europene pentru date industriale, edge și cloud; invită Comisia să demareze rapid activitatea întârziată a Alianței industriale europene pentru procesoare și tehnologiile semiconductorilor; invită Comisia să extindă rapid aceste inițiative la alte instrumente de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) și la tehnologiile generice esențiale, cum ar fi bateriile, inteligența artificială, securitatea cibernetică, automatizarea și robotica, biotehnologia, tehnica de calcul la margine, fotonica și informatica cuantică și tehnologia;

11.

salută eforturile Comisiei în ceea ce privește ecosistemul european al semiconductorilor, inclusiv creșterea capacității de producție locală, a liniilor-pilot și a unităților de producție de pionierat pentru tehnologia avansată a cipurilor, proiectarea cipurilor și a sistemelor; subliniază necesitatea de a se asigura că finanțarea Actului european privind cipurile nu va duce la scăderea finanțării pentru alte programe europene conexe în vigoare; salută documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește Actul european privind cipurile (SWD(2022)0147); cu toate acestea, invită Comisia să realizeze o evaluare a impactului, inclusiv a impactului asupra mediului, și o analiză cuprinzătoare a nevoilor viitoare în materie de cipuri, a avantajului competitiv al diferitelor tipuri de cipuri și a potențialului de producție de cipuri în Europa;

12.

subliniază că este important să se aplice în mod integral actuala agenda strategică de cercetare și inovare (SRIA) a întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale”, întrucât aceasta este o agendă esențială pentru autonomia strategică a Uniunii în ceea ce privește mai multe tehnologii generice esențiale; consideră că redirecționarea finanțării întreprinderii comune „Tehnologii digitale esențiale” către cercetarea specifică în domeniul cipurilor ar trebui să aibă loc în principal în cadrul actualei SRIA;

13.

subliniază necesitatea de a consolida inițiativa „Fabricat în Europa” și de a accelera adoptarea tehnologiilor industriale 4.0, în special de către IMM-uri; invită Comisia să integreze cu eficacitate parteneriatul „Fabricat în Europa” în programul Orizont Europa, încurajând în acest sens cooperarea IMM-urilor cu universitățile și organizațiile de cercetare și tehnologie; subliniază că „Fabricat în Europa” ar trebui să reprezinte nu numai calitatea și inovarea, dar și produsele, procesele și serviciile industriale extrem de sustenabile și echitabile din punct de vedere social și să promoveze redresarea locurilor de muncă de calitate și a posibilităților de producție în întreaga Uniune, pentru a sprijini dezvoltarea echilibrată și durabilă a tuturor regiunilor din UE;

14.

subliniază importanța Forumului industrial înființat prin strategia industrială și constată că, dintre cele cinci grupuri de lucru create, unul este direct relevant pentru piața unică și analizează aspectele orizontale ale pieței unice și eliminarea barierelor, în timp ce un altul se axează în mod special pe producția avansată, ca factor orizontal care facilitează o gamă largă de ecosisteme;

15.

subliniază cât de importantă este strategia Uniunii de reducere a poluării la zero și o economie circulară pe deplin integrată pentru a crea o industrie eficientă și decarbonizată; invită Comisia să efectueze analize privind reciclarea produselor și reintroducerea lor în ciclul produselor; invită Comisia să acorde o atenție deosebită oportunităților de finanțare și de licitații pentru proiectele societăților care sunt lidere în domeniul inovării în economia circulară, precum și necesității de a stimula dezvoltarea piețelor-pilot; consideră că prevenirea generării de deșeuri și reducerea consumului de energie și de resurse legate de deșeuri, precum și reciclarea în circuit închis în toate sectoarele industriale sunt indispensabile pentru o economie circulară; evidențiază, de asemenea, importanța standardelor, a mandatelor de achiziționare, a cotelor, a sustenabilității și a potențialului de reparare prin proiectare, care facilitează reciclarea și reutilizarea materiilor prime importante (critice), precum și a îmbunătățirii utilizării și longevității a produselor;

16.

salută anunțul Comisiei de a emite orientări privind achizițiile publice și eforturile sale privind reciprocitatea în ceea ce privește accesul la aceste contracte de achiziții; subliniază că achizițiile publice reprezintă un instrument esențial pentru securitatea națională și economică, politica industrială, sustenabilitatea socială și ecologică și pentru a sprijini absorbția și cererea de produse și servicii sustenabile; accentuează că mecanismele de achiziții publice ar trebui să sprijine și mai mult transformarea industriei europene prin încurajarea producției de bunuri și servicii ecoinovatoare, rentabile și sustenabile și prin creșterea cererii de materii prime secundare care rezultă din utilizarea proceselor de producție circulare; invită, în acest sens, Comisia să revizuiască normele privind achizițiile publice și concurența, acolo unde este necesar, asigurând totodată funcționarea corectă a pieței unice; reamintește importanța orientărilor elaborate de Comisie cu privire la modul în care statele membre ar trebui să includă, în contractele atribuite, obiective de performanță și criterii de calitate, precum și criteriul ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic; invită Comisia să garanteze accesul IMM-urilor și să combată criteriile de achiziții care stabilesc cerințe sau calificări dincolo de elementele de bază ale serviciului sau bunurilor achiziționate, astfel încât IMM-urile să aibă șanse echitabile de a participa la piața substanțială a achizițiilor publice; solicită cea mai mare vigilență în ceea ce privește achiziționarea de infrastructuri critice de către actori din afara Europei;

17.

reamintește rolul practicilor sustenabile de achiziții publice în prevenirea penuriei de medicamente, asigurarea securității aprovizionării și garantarea investițiilor în producție; îndeamnă Comisia să sprijine statele membre prin elaborarea unor norme specifice la nivelul UE privind achizițiile de medicamente, în temeiul actualei directive privind achizițiile publice, menite să asigure sustenabilitatea pe termen lung, concurența, precum și securitatea aprovizionării și să stimuleze investițiile în producție;

18.

invită Comisia să evalueze achizițiile publice comune lansate în timpul pandemiei de COVID-19, să le compare cu acordul preliminar de achiziție și să țină seama de lecțiile învățate pentru a îmbunătăți acest instrument prin evitarea oricărei perturbări a pieței interne;

19.

subliniază că este important să se includă educația, perfecționarea și recalificarea în parcursurile de tranziție ca instrumente importante în transformarea industriei UE și în eforturile de a obține o productivitate mai mare, ținând seama de nevoile pieței muncii din regiuni în procesul de revitalizare economică, pentru a preveni sărăcirea regiunilor; invită Comisia și statele membre să elaboreze o strategie pentru parteneriatele în domeniul educației profesionale și al educației antreprenoriale, împreună cu partenerii sociali, în special în cadrul clusterelor industriale regionale, cu scopul de a stimula competențele și a îmbunătăți asimilarea inovațiilor gata de comercializare de către IMM-uri, precum și stabilind stimulente pentru ca IMM-urile să formeze și să îmbunătățească competențele personalului și ale lucrătorilor lor, în special în domeniul competențelor digitale; evidențiază necesitatea de a consolida cooperarea dintre C&D și industrie, în special sub forma transferurilor de tehnologie către IMM-uri; subliniază că promovarea egalității de gen, integrarea perspectivei de gen, egalitatea de șanse, precum și participarea femeilor pe piața muncii și antreprenoriatul în rândul acestora ar trebui să fie asigurate;

20.

reliefează importanța unor politici proactive în materie de educație și formare, care să încurajeze recrutarea și păstrarea talentelor în UE; invită Comisia și statele membre să sprijine cercetătorii și profesorii de talie mondială din UE să ghideze agenda în materie de educație, cercetare, dezvoltare și formare pentru forța de muncă viitoare și să consolideze colaborarea dintre educație și formare, cercetare și sectorul întreprinderilor;

21.

subliniază că este necesar ca statele membre să pună în aplicare Pactul privind competențele și celelalte inițiative ale Uniunii menite să creeze oportunități de recalificare și perfecționare pentru forța de muncă, să echipeze persoanele cu competențele necesare care să conducă la diversificarea profesională, să remedieze deficitul de forță de muncă și de competențe și să accelereze recalificarea și perfecționarea lucrătorilor și a șomerilor, în special a lucrătorilor care sunt cei mai vulnerabili în ceea ce privește tranziția; subliniază necesitatea de a pune în aplicare inițiativele care vizează consolidarea Spațiului european de cercetare, a spațiului european al educației și a ecosistemelor europene de inovare, în vederea construirii unei piețe interne europene puternice pentru cercetare și inovare;

22.

observă că lucrătorii cel mai puțin calificați sunt deosebit de vulnerabili; subliniază relevanța Fondului pentru o tranziție justă în această privință, în pofida domeniului său de aplicare limitat;

23.

subliniază că IMM-urile și întreprinderile nou-înființate joacă un rol central în ecosistemele industriale ale UE, în special în digitalizarea Uniunii, și reprezintă o sursă esențială de modele de afaceri sustenabile și responsabile din punct de vedere social și de inovare în materie de produse; subliniază necesitatea de a îmbunătăți accesul acestora la finanțare națională și din partea UE, în special în sectoarele tradiționale în care digitalizarea nu a fost încă dezvoltată; regretă deficitul de finanțare al antreprenorilor cauzat de gen, orientare sexuală sau origine; evidențiază rolul Consiliului European pentru inovare de a promova un ecosistem european al întreprinderilor nou-înființate și al investițiilor mai favorabil dezvoltării inovațiilor deep-tech, cu grad ridicat de risc și potențial ridicat;

24.

consideră că inițiativele de realizare a deceniului digital vor contribui la transformarea digitală a întreprinderilor, în special a IMM-urilor care sunt încă în urma întreprinderilor mari în ceea ce privește competențele digitale și digitalizarea activităților lor;

25.

accentuează necesitatea de a elimina barierele actuale de pe piața unică care împiedică dezvoltarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate în Europa, precum și nevoia de a îmbunătăți cadrul juridic și de reglementare și, prin urmare, de a introduce politici favorabile IMM-urilor;

26.

subliniază necesitatea de a moderniza și de a adapta cadrul de reglementare la exigențele viitorului pentru a asigura stabilitatea și previzibilitatea reglementării, ceea ce facilitează inovarea, investițiile, aprobarea de produse și servicii inovatoare și permite trecerea la o economie cu un nivel net de emisii de gaze cu efect de seră egal cu zero, precum și pentru a asigura competitivitatea Europei și locuri de muncă de înaltă calitate, ținând seama, în același timp, de aspectele economice, de mediu, de gen și sociale; invită Comisia să includă foi de parcurs în parcursurile de tranziție cu obiective cantitative și calitative obligatorii, după încheierea unei evaluări a impactului, și să reducă sarcinile administrative inutile cu care se confruntă întreprinderile europene, în special IMM-urile; reamintește principiul „numărului constant”;

27.

subliniază necesitatea de a reduce sarcinile administrative inutile cu care se confruntă întreprinderile, în special IMM-urile și întreprinderile nou-înființate, menținând totodată cele mai înalte standarde de protecție a consumatorilor, a lucrătorilor, a sănătății și a mediului; subliniază că Europa se confruntă cu un moment de răscruce ca urmare războiului de agresiune rus împotriva Ucrainei, precum și a consecințelor pandemiei de COVID-19; invită Comisia să evalueze dacă noile propuneri legislative ar impune întreprinderilor o sarcină de reglementare sau administrativă nejustificată;

28.

reamintește rolul pe care îl joacă administrația publică pentru a asigura un mediu economic favorabil întreprinderilor și pentru a reduce sarcinile administrative inutile asupra întreprinderilor, asigurând, în același timp, cele mai înalte standarde de transparență și de siguranță a lucrătorilor; consideră că instrumentele de guvernare electronică, politicile în materie de inovare digitală și dezvoltarea competențelor digitale ar trebui promovate în cadrul sectorului public și în rândul angajaților acestuia;

29.

subliniază dimensiunile naționale și regionale ale politicii industriale și rolul strategiilor regionale de specializare inteligentă, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă și dezvoltarea economică și industrială pe întreg teritoriul statelor membre; solicită, în acest sens, o analiză a realizărilor strategiilor de specializare inteligentă ca platformă pentru viitoare măsuri la nivel regional; subliniază necesitatea participării transparente a tuturor părților interesate locale, inclusiv a reprezentanților societății civile și ai comunității, la elaborarea și punerea în aplicare a strategiilor regionale de specializare inteligentă; invită Comisia să prevadă instrumente pentru a crește gradul de utilizare a inițiativei „Made in EU” la nivel regional;

30.

invită Comisia să se bazeze pe ecosistemele regionale care adoptă propria specializare inteligentă, contribuie la eliminarea disparităților regionale și implică administrația publică, instituțiile de învățământ superior, oamenii de știință, societatea civilă și industria pentru a-și combina cunoștințele și a crea în comun conținut, context și experiențe de învățare;

31.

insistă asupra necesității de a asigura echitatea socială a tranziției industriale și de a elabora măsuri adecvate pentru a sprijini reindustrializarea regiunilor în tranziție prin proiecte de investiții strategice interregionale și prin planuri de redezvoltare pentru regiunile vulnerabile, în special pentru zonele rurale și îndepărtate;

32.

subliniază că este necesară o reorientare fundamentală a politicii noastre energetice europene ca răspuns la invadarea violentă a Ucrainei de către Rusia; solicită reducerea semnificativă a dependenței energetice a UE, în special de gazele, petrolul, cărbunele și combustibilii nucleari ruși; invită Comisia și statele membre să accelereze capacitățile de producție de energie durabilă, accesibilă, sigură și abundentă din surse regenerabile și intermediare cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să intensifice economiile de energie și măsurile de eficiență energetică; invită Comisia să sprijine mai eficient dezvoltarea surselor de energie care vor permite satisfacerea cererii tot mai mari de energie electrică și să coordoneze mai bine planificarea și finanțarea infrastructurilor necesare, în special infrastructurile necesare pentru electricitate, energie, rețele inteligente, hidrogen, CO2 și încălzire/răcire;

33.

subliniază că buna funcționare a ecosistemului industrial european necesită o aprovizionare stabilă cu energie; avertizează cu privire la consecințele dăunătoare pe care le-ar putea avea o contractare a aprovizionării cu energie pentru sectorul de producție; accentuează, în acest sens, că este necesar un sistem de coordonare care să monitorizeze în mod sistematic disponibilitatea gazului în perioade de criză, pentru a sprijini strategiile europene comune de gestionare a crizei;

34.

subliniază faptul că procesele de încălzire și de răcire continuă să reprezinte unul dintre cei mai importanți factori de consum energetic în sectorul industrial; subliniază că, pentru a accelera reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în industrie, trebuie valorificat pe deplin potențialul de eficiență energetică al încălzirii și răcirii industriale; subliniază necesitatea de a utiliza mai eficient căldura și răcirea reziduală inevitabilă, precum și nodurile și simbiozele industriale care oferă sinergii semnificative și un potențial de economisire a energiei în multe sectoare, inclusiv în sectoarele textilelor, produselor chimice, prelucrării alimentare și utilajelor;

35.

invită Comisia să își intensifice eforturile de valorificare a potențialului bioeconomiei circulare, în care sunt utilizate resurse sustenabile și regenerabile, pentru a promova competitivitatea și reziliența industriilor pe termen lung; subliniază, în acest sens, că utilizarea deșeurilor de biomasă poate înlocui în mod eficace combustibilii fosili, permițând în același timp reducerea amprentei de CO2; îndeamnă, prin urmare, UE, autoritățile naționale și locale să încurajeze o astfel de abordare circulară în toate politicile;

36.

invită Comisia și statele membre să reducă semnificativ timpul necesar pentru eliberarea autorizațiilor și să creeze proceduri rapide de autorizare pentru infrastructurile care sprijină industria în tranziția către o economie circulară neutră din punct de vedere climatic, fără a afecta transparența, legitimitatea și legalitatea procedurilor actuale; subliniază, în acest context, necesitatea de a dezvolta o coloană vertebrală a hidrogenului în Europa, de a continua dezvoltarea interconexiunilor pe întregul continent și de a sprijini implementarea pe scară largă a tehnologiilor de economisire a energiei, cum ar fi instalarea unor instalații locale de înaltă eficiență de generare a energiei din surse regenerabile și de cogenerare, în special pentru IMM-uri;

37.

evidențiază încă o dată necesitatea unui cadru favorabil pentru dezvoltarea mobilității sustenabile și sprijinirea interconectării sectoarelor;

38.

invită statele membre și Comisia să accelereze implementarea tuturor infrastructurilor și a programelor și instrumentelor digitale de cercetare, dezvoltare și inovare (CDI) ale UE într-un mod inteligent și selectiv, inclusiv a proiectelor importante de interes european comun pentru a viza disfuncționalitățile pieței și alianțele industriale, precum și a infrastructurilor tehnologice pentru a testa, valida și extinde noi soluții tehnologice, în special cele care dezvoltă tehnologiile inovatoare revoluționare necesare pentru dubla tranziție, îndeosebi cele legate de producția de energie, combustibili și tehnologiile generice esențiale și solicită punerea în aplicare a unei economii circulare eficiente, cum ar fi oțelul curat, aviația curată, e-combustibilii, îngrășămintele curate și cracarea electrică;

39.

subliniază că evaluarea rapidă de către Comisie a cererilor pentru proiectele importante de interes european comun (PIIEC) este esențială pentru reziliența industriei europene; invită Comisia să stabilească orientări clare, eficiente, simple și cuprinzătoare privind PIIEC; reafirmă importanța reducerii riscurilor pentru finanțare, de exemplu prin InvestEU sau prin Fondul pentru inovare, care este esențial pentru consolidarea capacităților de producție ale UE în sectoarele-cheie strategice, cum ar fi industria fotovoltaică, permițându-i să reconstruiască în mod durabil baza de producție europeană;

40.

subliniază potențialul ridicat al contractelor pentru diferență în materie de carbon (CCfD) ca instrument vital ce poate impulsiona reducerea emisiilor și a dependenței de combustibilii fosili în industrie; subliniază importanța lor, în special pentru sectoarele în care reducerea este dificilă, pentru perfecționarea tehnologiilor și pentru sprijinirea difuzării lor în cadrul sectoarelor; subliniază că CCfD ar trebui să fie proporționale, în conformitate cu legislația UE, conforme cu normele OMC și nu ar trebui să conducă la denaturări nejustificate ale pieței interne a UE;

41.

salută analiza Comisiei privind dependențele și capacitățile strategice, în conformitate cu obiectivul autonomiei strategice; invită Comisia să finalizeze cât mai curând analizele și foile de parcurs pentru tehnologiile industriale și să propună măsuri de reducere a dependenței de produsele și furniturile critice identificate, inclusiv măsuri privind reciclarea și utilizarea eficientă a resurselor și privind furnizorii de energie; subliniază că este important să se asigure accesul neîntrerupt al echipamentelor medicale esențiale la piața comună a UE, ca urmare a experienței acumulate în urma penuriei inițiale de la începutul pandemiei de COVID-19; subliniază necesitatea unei strategii bazate pe o analiză mai aprofundată a dependențelor reciproce pentru a consolida capacitatea Uniunii în cadrul lanțurilor valorice critice și în sectorul producției, continuând în același timp angajamentul în favoarea multilateralismului și a liberului schimb;

42.

invită Comisia să adopte o abordare globală față de lanțul valoric atunci când analizează dependențele strategice în cele 14 ecosisteme industriale de importanță critică pe care le-a identificat în raportul său anual privind piața unică pe 2021; recomandă ca aceste analize aprofundate să fie extinse la toate sectoarele considerate de importanță strategică; solicită Comisiei să ia în considerare impactul măsurilor extrateritoriale adoptate de țările terțe cu privire la sectoarele din UE, în special în ceea ce privește controlul exporturilor; observă că pentru a evita crearea de noi dependențe și vulnerabilități, noua strategie industrială actualizată ar trebui să fie determinată de resursele și capacitățile tehnologice europene;

43.

subliniază că reciclarea trebuie să joace un rol esențial în creșterea ofertei de materii prime și secundare, reducând astfel dependența UE de importurile din țări terțe; invită Comisia să sprijine în continuare măsurile de limitare a creșterii cererii de materii prime principale, cum ar fi promovarea economiei circulare, sprijinirea cercetării și inovării pentru înlocuirea anumitor materiale, inclusiv furnizările sustenabile în acordurile comerciale, precum și prin intermediul parteneriatelor strategice în domeniul materiilor prime;

44.

invită Comisia să extindă domeniul de aplicare al Observatorului pentru tehnologii critice astfel încât să includă monitorizarea, evaluarea și raportarea continuă cu privire la indicatorii de reziliență pentru industriile UE, cum ar fi dependențele reciproce în tehnologiile-cheie, capacitățile de producție, un sistem de alertă timpurie în caz de penurie, dependențele strategice și subvențiile străine în sectoarele strategice;

45.

invită Comisia și statele membre să creeze de urgență stimulente ad-hoc pentru investițiile în producția bunurilor de importanță critică, cum ar fi medicamentele esențiale, cu obiectivul de a se atinge autonomia strategică deschisă, precum și pentru tehnologiile de producție în eventualitatea oricărei crize, inclusiv a unui război, asigurând totodată existența unor lanțuri de aprovizionare reziliente pe termen lung;

46.

invită Comisia să se asigure că măsurile propuse în strategia farmaceutică a UE susțin rolul de inovator al UE în domeniul C&D, garantează competitivitatea, asigură o aprovizionare fiabilă și la prețuri accesibile, acces la medicamente moderne și stimulează inovarea și investițiile în C&D; observă că atragerea în UE a unei industrii farmaceutice puternice bazate pe cercetare va sprijini, de asemenea, reziliența UE; subliniază necesitatea de a sprijini investițiile specifice în C&I, fabricarea de medicamente și de ingrediente active în UE și menținerea pe teritoriul său a unor unități dinamice de cercetare și de producție;

47.

este profund îngrijorat de concurența neloială, de investițiile și de achizițiile de pe piața unică din partea societăților finanțate de stat din țări terțe, în special în sectoare strategice, cum ar fi aprovizionarea cu energie necesară pentru a asigura independența și securitatea energetică a Uniunii; invită Comisia să analizeze aceste ingerințe, să garanteze condiții de concurență echitabile, în special pentru IMM-uri, să elaboreze măsuri adecvate și solide din punct de vedere juridic pentru a preveni ingerințele, asigurând totodată, în general, că nu este subminat cadrul consacrat al politicii UE în domeniul concurenței și că se promovează concurența loială în rândul întreprinderilor din afara UE și din UE care își desfășoară activitatea pe piața unică a UE;

48.

salută propunerile Comisiei vizând asigurarea unor condiții de concurență echitabile între întreprinderile europene și cele din afara UE; accentuează necesitatea de a menține competitivitatea întreprinderilor exportatoare europene în cadrul acestor propuneri;

49.

invită Comisia, în vederea următoarei revizuiri, să extindă anvergura și definițiile cadrului pentru investițiile străine directe cu scopul de a ține seama de efectul subvențiilor străine asupra securității economice a Uniunii, precum și de impactul transferurilor de tehnologie efectuate de întreprinderile din Uniune în țări terțe în sectoare strategice;

50.

invită Comisia să promoveze transferul de tehnologii ecologice către țările în curs de dezvoltare cu scopul de a facilita tranziția verde la scară mondială;

51.

este preocupat de dependența tot mai mare de producătorii din țări terțe pentru echipamentele de securitate în sectoare vitale și sensibile ale societății noastre, cum ar fi securitatea la frontieră, securitatea cibernetică și securitatea în domeniul apărării; subliniază necesitatea de a desemna tehnologia și echipamentele de securitate ca sector strategic; solicită un plan de acțiune pentru a stimula această industrie a Uniunii, inclusiv prin norme adaptate privind achizițiile publice;

52.

subliniază concluziile raportului Curții de Conturi Europene privind întârzierile în implementarea rețelelor 5G și riscurile asociate furnizorilor din țări terțe (12); invită Comisia să încurajeze implementarea coordonată a tehnologiei 5G în Uniune și să reducă dependențele și riscurile de ingerință din exterior în domeniul tehnologiilor de comunicații 5G și 6G prin intermediul unui sprijin coordonat, care să le permită actorilor europeni să dezvolte capacități de cercetare și dezvoltare pentru sistemele 6G și piețe principale pentru infrastructura 5G ca bază pentru transformarea digitală și cea ecologică; invită Comisia să asigure un nivel adecvat de competitivitate în domeniul tehnologiilor 5G, garantând în același timp securitatea rețelelor 5G;

53.

subliniază că industriile și sectoarele culturale și creative sunt esențiale pentru mișcarea „Noul Bauhaus european”, care va fi o inițiativă crucială; observă că sectoarele culturale și creative reprezintă o forță motrice pentru inovare și dezvoltare în Europa; invită Comisia să elaboreze un cadru de politică sectorială cuprinzător, coerent și pe termen lung pentru sectoarele culturale și creative;

54.

salută propunerea Comisiei referitoare la un act legislativ privind datele și elaborarea inițiativei privind spațiile europene comune ale datelor; subliniază rolul pe care îl vor juca spațiile de date interoperabile, competitive și paneuropene pentru mai multe sectoare industriale, inclusiv pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, mobilitate, mediu, sănătate și producția inteligentă; evidențiază necesitatea unei abordări diferențiate, care să țină seama de caracteristicile fiecărui sector; consideră că acordarea unui rol de frunte întreprinderilor din țări terțe sau din Spațiul Economic European în inițiativele Uniunii privind spațiile de date ar putea reduce obiectivul privind consolidarea suveranității tehnologice a Uniunii; subliniază importanța economiei datelor și solicită Comisiei să accelereze toate inițiativele legate de date și să susțină emergența unui ecosistem european al spațiului de date bazat pe încredere, competitivitate și interoperabilitate, precum și să promoveze crearea de infrastructuri europene comune pentru a facilita utilizarea și schimbul de date în toate sectoarele industriale, consolidând ecosistemele de date, cloud și edge și investițiile în comunicațiile de mare viteză; subliniază, în acest sens, importanța securității juridice, care este esențială pentru capacitatea de inovare a întreprinderilor din UE;

55.

evidențiază necesitatea de a se asigura reziliența rețelelor de comunicații și securitatea spațiilor de date, încurajându-se astfel instalarea rapidă a rețelelor de fibră optică, care ar putea asigura existența mai multor căi de transmisie și reziliența în fața atacurilor fizice și cibernetice;

56.

solicită Comisiei să garanteze că tranziția digitală folosește metode de ultimă generație și bune practici pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a complexităților de calcul, pentru a crește eficiența energetică și eficiența datelor din sistemele aflate în uz productiv; subliniază, în acest sens, necesitatea ca metoda să includă o evaluare a durabilității ecologice în tranziția digitală, inclusiv în ceea ce privește consumul de energie, pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor și sistemelor;

57.

invită Comisia să introducă măsuri pentru a împiedica deținerea de către țări terțe a organismelor notificate ale Uniunii, care sunt desemnate de o țară din Uniune pentru a evalua conformitatea anumitor produse înainte de a fi introduse pe piață;

58.

salută inițiativa Comisiei privind o strategie europeană de standardizare care urmărește să sprijine transformarea digitală și tranziția verde și împărtășește ambiția de a adopta o abordare mai proactivă în ceea ce privește stabilirea de strategii pentru standarde, inclusiv la nivel internațional, împreună cu principalii parteneri comerciali;

59.

constată că, pentru a ajunge la autonomie strategică, UE trebuie să își dezvolte capabilitățile de apărare; evidențiază că este important să se ofere orientări politice și să se dezvolte programe publice ambițioase pentru a sprijini și a stimula investițiile în industria spațială și cea a apărării; consideră că este extrem de important să se operaționalizeze o piață europeană fiabilă, modestă și eficientă a echipamentelor de apărare, care să aibă un grad ridicat de suveranitate tehnologică;

60.

încredințează Președintei sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei.

(1) JO C 97, 28.2.2022, p. 43.

(2) JO C 270, 7.7.2021, p. 2.

(3) JO C 316, 6.8.2021, p. 2.

(4) JO C 425, 20.10.2021, p. 43.

(5) JO C 445, 29.10.2021, p. 2.

(6) JO C 465, 17.11.2021, p. 11.

(7) JO C 15, 12.1.2022, p. 56.

(8) JO C 15, 12.1.2022, p. 45.

(9) JO C 224, 8.6.2022, p. 22

(10) JO C 238, 6.7.2018, p. 28.

(11) Curtea de Conturi Europeană, Raportul special nr. 02/2022: „Eficiența energetică în întreprinderi. S-au obținut unele economii de energie, dar există deficiențe la nivelul planificării și al selecției proiectelor” https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR22_02/SR_Energy-effic-enterpr_ro.pdf

(12) Curtea de Conturi Europeană, „Raportul special nr. 03/2022: Implementarea tehnologiei 5G în UE: întârzieri în instalarea rețelelor și probleme de securitate încă nerezolvate”, Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2022.

Top

Choose the experimental features you want to try