Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030

[COM(2021) 572 final]

(2022/C 152/28)

Raportor:

Simo TIAINEN

Sesizare	Comisia Europeană, 10.8.2021
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru agricultură, dezvoltare rurală și protecția mediului
Data adoptării în secțiune	25.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	227/1/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

În noua sa „Strategie a UE pentru păduri pentru 2030”, Comisia Europeană afirmă pe bună dreptate că pădurile joacă un rol plurivalent și au o contribuție economică, socială și ecologică semnificativă. Vitalitatea și sănătatea pădurilor prezintă o importanță fundamentală, din rațiuni atât ecologice, cât și climatice, precum și din perspectiva îmbunătățirii dezvoltării economice bazate pe păduri și a bunăstării populației. Comitetul recunoaște că strategia pentru păduri abordează oportunitățile economice și sociale, însă consideră că acest lucru ar trebui realizat într-un mod mai cuprinzător. CESE observă, de asemenea, că nu există niciun răspuns cu privire la modul de remunerare a serviciilor ecosistemice necomerciale pe care le prestează pădurile și, prin urmare, proprietarii acestora. Strategia descrie doar câteva exemple pozitive, iar Comitetul solicită o soluție cu adevărat convingătoare și durabilă pentru viitor.

1.2.

Strategia pentru păduri ar trebui să unifice diferitele domenii și strategii de politică privind pădurile și bioeconomia bazată pe păduri. De asemenea, CESE subliniază importanța luării de decizii la nivelul adecvat, în conformitate cu competențele corespunzătoare și cu principiul subsidiarității. Întrucât pădurile diferă semnificativ pe teritoriul UE, nu există soluții universal valabile, iar gestionarea pădurilor și planificarea gestionării pădurilor pot fi abordate cel mai bine la nivel național, pentru a contribui la realizarea unor obiective comune. Pe de altă parte, este necesar un cadru la nivel european în ceea ce privește aspectele legate de piața unică, precum și de mediu și climă care nu pot fi soluționate doar prin măsuri naționale și care necesită, adesea, și acțiuni la nivel internațional.

1.3.

Este nevoie de o cooperare avansată la toate nivelurile de elaborare a politicilor, iar CESE evidențiază faptul că reprezentanții societății civile, inclusiv ai întreprinderilor, ai sindicatelor și ai organizațiilor de mediu, trebuie implicați îndeaproape în dezvoltarea și monitorizarea în continuare a strategiei, subliniind rolul fundamental al proprietarilor de păduri, al industriilor și al lucrătorilor în gestionarea sustenabilă a pădurilor și în bioeconomia bazată pe păduri.

1.4.

CESE solicită coerență, securitate, stabilitate, claritate și consecvență în cadrul de politică și de reglementare. Este esențial să nu se introducă inițiative care să se suprapună sau să se contrazică cu definițiile, principiile, criteriile, indicatorii, orientările și schemele existente în materie de sustenabilitate și adoptate pe scară largă. De asemenea, protejarea proprietății și a economiei de piață sunt principii care trebuie susținute.

1.5.

Având în vedere existența unei game ample de aspecte cu implicații neclare, CESE solicită o evaluare cuprinzătoare a impactului strategiei, pentru a identifica implicațiile asupra condițiilor de piață, a zonelor rurale și a diferitelor necesități de finanțare, inclusiv pentru cercetare și inovare, dezvoltarea de competențe, infrastructura, combaterea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și creșterea biodiversității.

1.6.

CESE salută faptul că în strategie se acordă atenția cuvenită adaptării la schimbările climatice, întrucât încălzirea globală afectează starea arborilor și a tuturor organismelor, și este asociată cu dezastre forestiere, care pot avea consecințe fatale atât pentru mediu, cât și pentru economie. Totodată, CESE subliniază necesitatea unei viziuni de ansamblu asupra rolului jucat de păduri și de bioeconomia bazată pe păduri în atenuarea schimbărilor climatice, astfel încât să se asigure combinația optimă între sechestrare, stocare și substituție, pentru a realiza o economie post-combustibili fosili. Mai mult, Comitetul evidențiază – ca și Comisia în strategia sa – importanța unei abordări integrate a gestionării pădurilor și a protecției biodiversității.

1.7.

CESE încurajează realizarea de activități de cercetare în ceea ce privește corelațiile dintre schimbările climatice, ecosistemele forestiere și gestionarea pădurilor, și solicită colectarea și schimbul sistematice de date fiabile privind starea pădurilor. Totodată, CESE evidențiază importanța inovării în domeniul producției de biomasă sustenabilă și rezilientă la schimbările climatice, al noilor produse forestiere și al practicilor economiei circulare, folosind pe deplin tehnologiile digitale.

1.8.

Tranziția digitală și tranziția verde a activităților forestiere necesită noi competențe, care trebuie avute în vedere în special în formarea profesională, precum și în organizarea perfecționării și a reconversiei profesionale. CESE subliniază că este important să se creeze locuri de muncă de calitate și să se ofere lucrătorilor oportunități și condiții de muncă adecvate în cadrul bioeconomiei bazate pe lemn. Comitetul evidențiază rolul dialogului social în dezvoltarea competențelor și în garantarea sănătății și a siguranței la locul de muncă. De asemenea, este nevoie de cooperare pentru a îmbunătăți informarea publicului cu privire la activitățile forestiere moderne, în special în rândul tinerilor.

1.9.

Este nevoie de un mediu favorabil pentru investiții productive de-a lungul lanțurilor valorice, pentru a realiza potențialul de inovare și de ocupare a forței de muncă al bioeconomiei bazate pe păduri. De asemenea, CESE evidențiază necesitatea investițiilor în infrastructură, pentru a facilita logistica și a permite digitalizarea în activitățile forestiere.

1.10.

Pentru a contribui la dezvoltarea globală, CESE invită UE să promoveze în mod activ condiții de concurență echitabile pentru întreprinderile din UE care concurează pe piețele internaționale din domeniul bioeconomiei și să îmbunătățească punerea în aplicare la nivel global a acordurilor internaționale care contribuie la protecția pădurilor și la utilizarea lor sustenabilă.

2.   Observații generale: cadrul politic

2.1.

„Noua strategie a UE pentru păduri pentru 2030” actualizează strategia UE pentru păduri din 2013, pentru a ține cont de evoluțiile recente și a răspunde obiectivelor Pactului verde european, cu scopul de a obține o UE modernă, neutră din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon, eficientă din punctul de vedere al resurselor, competitivă și echitabilă din punct de vedere social. CESE și-a transmis deja opiniile privind raportul de progres pentru strategia precedentă (1).

2.2.

Pădurile joacă un rol important în punerea în aplicare a Pactului verde, fiind legate în mod intrinsec de diferitele elemente componente ale pactului, și anume promovarea industriilor, a energiei, a transporturilor, a clădirilor și a sistemelor alimentare sustenabile, precum și abordarea schimbărilor climatice, a declinului biodiversității și a poluării mediului.

2.3.

De asemenea, pădurile reprezintă o problemă globală majoră, relevantă pentru multe dintre obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale ONU, inclusiv pentru cele legate de viața pe pământ, de acțiunile climatice, de reducerea sărăciei, de sănătate și de bunăstare, de industrie și inovare, de munca decentă și de creșterea economică.

2.4.

Ținând cont de rolul plurivalent și de potențialul pădurilor în ceea ce privește beneficiile economice, sociale și de mediu, Comitetul consideră că este important să se dezvolte toate funcțiile pădurilor, pentru a genera beneficii generale optime.

2.5.

Este fundamental să se susțină vitalitatea și sănătatea pădurilor, atât din rațiuni ecologice și climatice, cât și în scopul de a îmbunătăți dezvoltarea economică bazată pe păduri și bunăstarea populației. Comitetul recunoaște că strategia pentru păduri abordează oportunitățile economice și sociale, însă consideră că acest lucru ar trebui realizat într-un mod mai cuprinzător. CESE observă, de asemenea, că nu există niciun răspuns cu privire la modul de remunerare a serviciilor ecosistemice necomerciale pe care le prestează pădurile și, prin urmare, proprietarii acestora. Strategia descrie doar câteva exemple pozitive, iar Comitetul solicită o soluție cu adevărat convingătoare și durabilă pentru viitor.

2.6.

CESE consideră că strategia pentru păduri ar trebui să unifice diferitele domenii și strategii de politică privind pădurile și bioeconomia bazată pe păduri. Aceasta va necesita o cooperare intersectorială, care să acopere politicile în domeniul cercetării, al inovării, al industriei, al ocupării forței de muncă și în domeniul fiscal, pe lângă politici climatice și de mediu și dimensiunea dezvoltării rurale a politicii agricole.

2.7.

De asemenea, CESE subliniază importanța luării de decizii la nivelul adecvat, în conformitate cu competențele corespunzătoare și cu principiul subsidiarității. În general, aspectele legate de piața unică necesită măsuri solide la nivelul UE. Un cadru la nivelul UE este necesar și în ceea ce privește aspectele ecologice și climatice care nu pot fi rezolvate doar prin măsuri naționale și care, deseori, necesită și măsuri internaționale.

2.8.

În schimb, gestionarea pădurilor și planificarea gestionării pădurilor pot fi abordate cel mai bine la nivel național, pentru a contribui la realizarea unor obiective comune. Prin urmare, CESE consideră că implicarea și sprijinul statelor membre sunt esențiale pentru punerea în aplicare a strategiei. Planurile strategice naționale pentru păduri au un rol esențial în acest sens, inclusiv prin faptul că includ aspecte legate de climă și biodiversitate, dar și prin identificarea unor moduri de a oferi proprietarilor de păduri o compensație economică pentru serviciile ecosistemice necomerciale pe care le prestează pădurile. Nu există soluții universal valabile, având în vedere că pădurile au caracteristici ce variază semnificativ pe teritoriul UE. Importanța pădurilor în economiile naționale ale statelor membre diferă, de asemenea, la fel ca sistemul proprietății asupra pădurilor, de la proprietari din sectorul public și mari companii și investitori privați, până la mici proprietari familiali.

2.9.

CESE consideră că este important să se partajeze bune practici între statele membre și să se dezvolte cooperarea între Comisie și statele membre, pe baza unor practici de lucru revizuite, mai degrabă decât pe baza unor noi organisme oficiale. CESE evidențiază, de asemenea, faptul că reprezentanții societății civile, inclusiv ai întreprinderilor, ai sindicatelor și ai organizațiilor de mediu, trebuie implicați îndeaproape în dezvoltarea și monitorizarea în continuare a strategiei, și subliniază rolul fundamental al proprietarilor de păduri, al industriilor și al lucrătorilor în gestionarea sustenabilă a pădurilor și în bioeconomia bazată pe păduri. Investițiile în consolidarea capacităților părților interesate și ale autorităților competente sunt necesare pentru punerea în aplicare a strategiei.

2.10.

Având în vedere rolul esențial al proprietarilor de păduri și al întreprinderilor din sectorul privat, trebuie luate în considerare pe deplin protecția proprietății și economia de piață. În sens larg, nu este fezabil să fie controlate gamele de produse, opțiunile în ceea ce privește materiile prime sau practicile operaționale; este fezabil, însă, să se stabilească condiții-cadru cu bază științifică și neutre din punct de vedere tehnologic, în care să poată inova, investi și funcționa actorii din domeniul bioeconomiei. Aceasta se aplică, de exemplu, în cazul punerii în aplicare a principiului utilizării în cascadă, care trebuie să se bazeze pe piață.

2.11.

CESE solicită coerență, securitate, stabilitate, claritate și consecvență în cadrul de politică și de reglementare, ținând cont de ciclurile investiționale lungi ale multor activități din domeniul bioeconomiei. Este esențial să nu se introducă inițiative care să se suprapună sau să se contrazică cu definițiile, principiile, criteriile, indicatorii, orientările și schemele existente în materie de sustenabilitate și adoptate pe scară largă. În plus, orice inițiativă trebuie să evite birocrația excesivă, precum colectarea și raportarea multiplă a datelor.

2.12.

Din punctul de vedere al CESE, este esențial ca principiile de mai sus legate de nivelul decizional, proprietatea, stabilitatea, coerența și evitarea suprapunerilor să fie luate în considerare cu atenție și să fie respectate pe deplin în activitățile viitoare. Acest lucru se aplică în special inițiativelor privind sistemul de monitorizare, indicatorii și pragurile pentru gestionarea sustenabilă a pădurilor, o schemă de certificare „mai aproape de natură” și criterii legate de păduri pentru o finanțare sustenabilă.

2.13.

În concluzie, implicațiile strategiei sunt neclare, iar unele dintre inițiativele sale pot slăbi lanțurile valorice forestiere și pot pune în pericol locurile de muncă, în special în zonele rurale, prin limitarea recoltării durabile a lemnului. Așadar, CESE îndeamnă la efectuarea unei evaluări cuprinzătoare a impactului strategiei, pentru a se evalua implicațiile sale economice, sociale și de mediu cumulate. Aceasta este necesară pentru a identifica impactul asupra condițiilor de piață, a zonelor rurale și a diferitelor necesități în materie de finanțare, inclusiv în ceea ce privește cercetarea și inovarea, dezvoltarea competențelor, infrastructura, atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea și protecția și sporirea biodiversității.

3.   Observații specifice: rolul pădurilor în ceea ce privește schimbările climatice și biodiversitatea

3.1.

Pădurile joacă un rol considerabil în procesele naturale: în controlarea ciclurilor de carbon, apă și nutrienți, în formarea solurilor și în menținerea biodiversității. Pe de altă parte, chiar pădurile sunt deosebit de vulnerabile la efectele schimbărilor climatice.

3.2.

În UE, suprafața totală a pădurilor și suprafața pădurilor protejate au crescut în ultimele decenii, creșterea masei lemnoase depășește defrișările, și pădurile reprezintă un important absorbant de carbon (2). Defrișarea, dimpotrivă, continuă la nivel global – mai ales în zonele tropicale – transformând aceste păduri într-o sursă de emisii și contribuind semnificativ la declinul constant al biodiversității (3). Astfel, CESE subliniază necesitatea de a lua în considerare și rolul pădurilor la nivel global și invită UE să promoveze în mod activ punerea în aplicare, la nivel global, a unor acorduri internaționale care contribuie la protecția și utilizarea sustenabilă a pădurilor.

3.3.

Pădurile și bioeconomia bazată pe păduri joacă un rol multiplu în atenuarea schimbărilor climatice: prin sechestrarea și stocarea dioxidului de carbon și prin substituirea materiilor prime, a energiei și a produselor bazate pe combustibili fosili. Astfel, există sinergii și compensări între diferitele măsuri (4). Prin urmare, CESE evidențiază necesitatea de a aborda toate aceste mecanisme într-o manieră globală atunci când se caută soluțiile cele mai sustenabile pentru a realiza o economie post-combustibili fosili.

3.4.

Sechestrarea carbonului nu se referă numai la suprafața forestieră, ci în primul rând la creșterea pădurilor și la o fotosinteză viguroasă. Pe lângă împădurire și reîmpădurire, gestionarea activă, utilizarea și reînnoirea pădurilor sunt, prin urmare, esențiale pentru valorificarea potențialului pădurilor ca absorbant de carbon.

3.5.

De asemenea, rolul pădurilor în stocarea dioxidului de carbon este plurivalent, carbonul fiind stocat nu numai în arbori și în sol, ci și în produsele lemnoase. Produsele lemnoase durabile, cum ar fi clădirile și mobilierul de înaltă calitate, sunt cele mai eficace în acest sens. Și produsele forestiere cu o durată de viață mai scurtă își păstrează conținutul de carbon, atât timp cât sunt reciclate. În plus, atunci când se folosesc materii prime forestiere regenerabile pentru a le înlocui pe cele fosile, se evită eliberarea carbonului din stocarea de combustibili fosili.

3.6.

De asemenea, CESE solicită să fie abordate cu rigurozitate vulnerabilitatea pădurilor în fața schimbărilor climatice și nevoia de adaptare, întrucât încălzirea transformă starea arborilor și a tuturor organismelor și este însoțită de dezastre forestiere provocate de accentuarea secetei, a incendiilor, a furtunilor și a dăunătorilor. Pe de altă parte, pădurile contribuie la adaptarea la schimbările climatice, asigurând protecție împotriva eroziunii, a alunecărilor de teren și a inundațiilor.

3.7.

Pădurile, inclusiv pădurile gestionate, sunt esențiale și pentru biodiversitate, ele asigurând habitatul celei mai mari părți a biodiversității terestre. Biodiversitatea poate fi susținută în diferite moduri: protejând speciile aflate în pericol, creând zone protejate în care nu sunt permise activități umane sau sunt permise activități limitate sau punând în aplicare practici de gestionare a pădurilor care permit menținerea biodiversității concomitent cu utilizarea socioeconomică a pădurilor.

3.8.

Având în vedere că majoritatea pădurilor sunt gestionate, CESE evidențiază importanța unei abordări integrate în ceea ce privește gestionarea pădurilor și protecția biodiversității, care să permită combinarea funcțiilor multiple ale pădurilor. Comitetul recunoaște măsurile voluntare și bazate pe piață pe care le aplică proprietarii de păduri în vederea protejării biodiversității și a sechestrării carbonului și susține explorarea și dezvoltarea unor scheme de creditare pentru astfel de măsuri.

3.9.

Atât capacitatea de sechestrare a dioxidului de carbon, cât și biodiversitatea pădurilor variază semnificativ de la un stat membru la altul. Diferențele țin parțial de condițiile naturale diferite și, parțial, se datorează modalității de gestionare și de utilizare a pădurilor în timp. Astfel, nevoia de a proteja și de a restaura pădurile variază pe teritoriul UE, iar acest aspect trebuie recunoscut atunci când se stabilește ce păduri trebuie restaurate sau protejate.

3.10.

CESE încurajează continuarea cercetărilor privind procesele fizice, chimice și biologice ale pădurilor și asupra corelațiilor dintre schimbările climatice, ecosistemele forestiere și activitățile umane, astfel încât să se asigure faptul că practicile de gestionare a pădurilor se bazează pe precepte științifice viabile. De asemenea, este important să se monitorizeze sistematic starea pădurilor și să se facă în mod regulat schimb de date cu privire la aceasta, valorificându-se pe deplin instrumentele și sistemele digitale și asigurând totodată protecția și fiabilitatea adecvate ale datelor.

3.11.

CESE susține inițiativa de a planta trei miliarde de arbori ca un proiect de demonstrație practică, inclusiv planificarea adecvată a siturilor și a speciilor, alocarea de resurse umane și financiare, plantarea, gestionarea și monitorizarea îndeaproape a evoluțiilor și a rezultatelor. Această împădurire nu trebuie să conducă la o concurență cu utilizarea terenurilor pentru producția de alimente sau să ignore necesitatea de a menține un spațiu deschis în unele locuri.

4.   Observații specifice: rolul economic și social al pădurilor

4.1.

Pădurile răspund unei game vaste de nevoi cotidiene, oferind materii prime pentru produse industriale și de consum, spațiu pentru recreere și alimente sănătoase pentru uz casnic direct. Astfel, pădurile joacă un rol esențial atât în bioeconomia care se bazează pe lemn, cât și în cea care nu se bazează pe lemn și contribuie totodată la menținerea sănătății și a bunăstării psihice.

4.2.

Bioeconomia bazată pe păduri are la bază diferite lanțuri valorice, acoperind proprietarii de păduri și numeroase tipuri de industrii și de servicii, de la antreprenori din domeniul echipamentelor forestiere și al transporturilor până la companii de prelucrare a lemnului, și de la microîntreprinderi locale, cooperative și IMM-uri până la mari companii internaționale. Prin urmare, bioeconomia bazată pe păduri oferă locuri de muncă în numeroase domenii și în diferite locuri, cu o importanță mare pentru zonele rurale.

4.3.

Cea mai mare parte a lemnului rotund se folosește ca materie primă industrială (bușteni și celuloză), în timp ce lemnul folosit pentru combustibil variază considerabil de la un stat membru la altul (5). Cu excepția hârtiei pentru tipărit, se preconizează că cererea globală va crește atât pentru produsele lemnoase tradiționale, cât și pentru cele noi. CESE recomandă să se ia măsuri pentru ca normele și standardele să nu îngreuneze, ci mai degrabă să încurajeze utilizarea produselor și a construcțiilor bazate pe lemn, garantându-se, totodată, informarea corectă a consumatorilor cu privire la posibila prezență a unor materiale nelemnoase în produsele respective, prin intermediul unei etichete adecvate.

4.4.

Bunele practici actuale sugerează că diferite tipuri de arbori și diferite părți ale arborilor se folosesc pentru scopurile și produsele cărora le corespund cel mai bine și, astfel, generează cea mai ridicată valoare adăugată fără a irosi resurse naturale. O mare parte a energiei bazate pe păduri provine din răriri, reziduuri generate de exploatarea forestieră sau din fluxurile secundare ale prelucrării lemnului. Fabricile de celuloză sunt un bun exemplu de centrale care produc energie electrică și căldură ca produs secundar. În plus, fluxurile secundare și reziduurile sunt folosite ca materii prime în procesele industriale existente și, din ce în ce mai mult, pentru bioproduse noi.

4.5.

CESE evidențiază importanța dezvoltării intensive a unor tehnologii și soluții pentru producerea de biomasă sustenabilă și rezilientă din punct de vedere climatic, pentru energie și pentru eficiența utilizării materiilor prime, precum și a practicilor economiei circulare de la nivelul lanțurilor valorice bazate pe păduri. Tehnologiile digitale, inclusiv IA, prezintă un potențial considerabil de a sprijini dezvoltarea și optimizarea gestionării pădurilor, a proceselor industriale, a logisticii și a interacțiunii dintre partenerii de la nivelul lanțului de aprovizionare.

4.6.

Cele mai importante inovații generează noi materiale și produse, inclusiv substanțe biochimice, biocombustibili avansați și fibre textile, unele dintre acestea fiind produse cu volum scăzut și valoare adăugată ridicată. Întrucât dezvoltarea de noi produse se desfășoară deseori în contextul producției actuale, unitățile tradiționale de producție dau naștere unor noi ecosisteme de afaceri care implică o gamă variată de întreprinderi, mai ales IMM-uri.

4.7.

Dezvoltarea competențelor este o cerință prealabilă pentru tranziția digitală și tranziția verde a activităților forestiere. De asemenea, aceasta este un mijloc necesar pentru a ne asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Noua cerere de competențe trebuie luată în considerare în formarea profesională și în studiile universitare, precum și în organizarea perfecționării și a reconversiei profesionale. În plus, este nevoie de servicii de consiliere practică pentru a ajuta întreprinderile, în special micile întreprinderi, să îndeplinească noile cerințe.

4.8.

CESE evidențiază rolul dialogului social în dezvoltarea competențelor și în sănătatea și siguranța la locul de muncă. Alocarea de fonduri FSE + pentru îmbunătățirea locurilor de muncă de calitate și asigurarea unor condiții de muncă adecvate în bioeconomia bazată pe lemn poate contribui la combaterea sărăciei și la reducerea migrației din zonele rurale. Reducerea sărăciei contribuie, de asemenea, la reducerea activităților ilegale de tăiere a lemnului, în special pentru încălzire.

4.9.

Întrucât locurile de muncă din domeniul forestier sunt dominate de bărbați, iar vârsta medie a persoanelor angajate în acest domeniu este relativ ridicată, este important ca în acest sector să fie atrase mai multe femei și mai mulți antreprenori, precum și tineri. Acest lucru va necesita cooperare pentru a dezvolta imaginea activităților și a industriilor forestiere, și pentru a spori gradul de sensibilizare a opiniei publice în ceea ce privește oportunitățile pe care le oferă bioeconomia modernă. Este necesară, de asemenea, o comunicare solidă în cadrul societății cu privire la modalitățile și condițiile prealabile pentru creșterea vitalității și a rezilienței pădurilor.

4.10.

Pentru a realiza potențialul de inovare și de ocupare a forței de muncă al bioeconomiei bazate pe păduri, este nevoie de un mediu favorabil pentru investiții productive de-a lungul lanțurilor valorice. De asemenea, CESE subliniază necesitatea unei infrastructuri adecvate, inclusiv în zonele rurale. Bioeconomia bazată pe păduri necesită o infrastructură de transport care să satisfacă nevoile logistice ale silviculturii și ale producției și distribuției de bioproduse forestiere. O infrastructură digitală adecvată este o altă cerință prealabilă esențială a bioeconomiei moderne.

4.11.

CESE încurajează statele membre să folosească fondurile UE și finanțarea națională, inclusiv fondurile de dezvoltare rurală, pentru a îmbunătăți bioeconomia forestieră. Trebuie evitate schemele de sprijin care îngreunează sau denaturează piețele bioeconomiei, acordând o atenție deosebită subvențiilor existente și altor stimulente pentru arderea lemnului.

4.12.

De asemenea, întreprinderile din UE au nevoie de un mediu de tranzacționare competitiv, care să le permită să exporte produse și soluții forestiere sustenabile către alte țări și să poată concura cu succes cu importurile din afara UE. CESE invită UE să promoveze aceleași reguli pe piețele bioeconomiei internaționale și să folosească parteneriatele paneuropene și internaționale și acordurile de comerț exterior pentru a susține ambițiile UE în materie de climă și sustenabilitatea utilizării forestiere în afara UE.

---

(1)  Avizul CESE privind Raportul Comisiei Europene – Progresele înregistrate în implementarea strategiei UE pentru păduri „O nouă strategie a UE pentru păduri: în beneficiul pădurilor și al sectorului forestier” (JO C 47, 11.2.2020, p. 87).

(2)  https://forest.eea.europa.eu/news/summary-for-policy-makers-state-of-europe2019s-forests-2020

(3)  http://www.fao.org/state-of-forests/en/

(4)  https://ec.europa.eu/jrc/en/science-update/forest-based-bioeconomy-and-climate-change-mitigation-trade-offs-and-synergies

(5)  https://ec.europa.eu/eurostat/documents/3217494/12069644/KS-FK-20-001-EN-N.pdf/a7439b01-671b-80ce-85e4-4d803c44340a?t=1608139005821