Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului

[COM(2021) 420 – 2021/0239 (COD)]

propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive (reformare)

[COM(2021) 422 – 2021/0241 (COD)]

propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului și de abrogare a Directivei (UE) 2015/849

[COM(2021) 423 final – 2021/0250 (COD)]

(2022/C 152/15)

Raportor:	domnul Javier DOZ ORRIT
Coraportor:	domnul Benjamin RIZZO

Sesizare	Parlamentul European, 4.10.2021 Consiliu, 8.10.2021
Temei juridic	Articolele 114 și 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială
Data adoptării în secțiune	23.11.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	8.12.2021
Sesiunea plenară nr.	565
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	230/7/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Rapoartele Comisiei Europene (2019) și ale Curții de Conturi Europene (2021), studii academice și, acum, Documentele Pandora și alte publicații similare evidențiază gravitatea fenomenului spălării banilor în UE. Legislația europeană actuală este în mare măsură inadecvată în condițiile eșecurilor în materie de coordonare și ale divergențelor naționale.

1.2.

CESE sprijină cu convingere pachetul legislativ privind combaterea spălării banilor, în special crearea și structura noii Autorități Europene pentru Combaterea Spălării Banilor (AMLA), cu atribuții de supraveghere directă. Aceasta ar trebui să primească suficiente resurse pentru a deveni nucleul unui sistem european integrat de supraveghere și de informații.

1.3.

CESE este de acord cu distribuția conținutului între primul regulament privind combaterea spălării banilor (CSB) – supravegherea instituțiilor private – și a șasea directivă privind CSB – coordonarea supraveghetorilor și a unităților de informații financiare (FIU) de la nivel național – și cu dispozițiile ambelor documente, menite să armonizeze legislația națională și să automatizeze înregistrarea și transmiterea informațiilor.

1.4.

Pentru ca lupta împotriva spălării banilor și a infracțiunilor premisă asociate să fie eficace, este nevoie de o schimbare culturală și de implicarea eficace a societății civile organizate. CESE își reiterează propunerea privind un pact european menit să combată comportamentele care dăunează principiilor etice și politice ale democrațiilor noastre și care subminează bunurile publice. De asemenea, propune crearea unui organism consultativ al societății civile, în cadrul Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (AMLA) sau sub egida Comisiei Europene și cu participarea AMLA.

1.5.

CESE propune ca Regulamentul privind criptoactivele, din pachetul legislativ privind combaterea spălării banilor să fie de urgență pus în aplicare. Propunerea Comisiei de regulament privind piața criptoactivelor (1) reprezintă un pas înainte către o reglementare generală și ar trebui să intre în vigoare de urgență, dar ea nu înlocuiește toate instrumentele necesare pentru apărarea împotriva riscurilor financiare și infracționale ale acestor produse financiare.

1.6.

CESE invită Comisia să analizeze modalitățile de a aplica pachetul legislativ canalelor de spălare a banilor aflate în afara sistemului financiar: piața operelor de artă și a activelor cu valoare ridicată; porturile libere, antrepozitele vamale și zonele economice speciale; anumite tranzacții comerciale, investiții imobiliare, jocuri de noroc etc. Comitetul este de părere că, în aceste domenii, va fi nevoie de o nouă legislație europeană.

1.7.

CESE propune ca Europol să primească atribuții sporite și resurse suficiente pentru a combate spălarea banilor, finanțarea terorismului și criminalitatea transnațională organizată și pentru a coordona forțele naționale de poliție din aceste domenii. Coordonarea eficace a Parchetului European, care ar trebui instituit fără întârziere, a Europol și a noii AMLA ar putea fi esențială pentru succesul practic al pachetului legislativ.

1.8.

CESE solicită Comisiei să insiste pentru transpunerea urgentă în toate statele membre a Directivei 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului (2), care stabilește o definiție comună a infracțiunii de spălare a banilor și pledează pentru adoptarea unei noi directive privind o definiție comună a infracțiunilor conexe, ale căror pedepse aferente să fie circumscrise unor intervale de cuantum precise.

1.9.

CESE este foarte îngrijorat de existența în UE a unui număr foarte mare de societăți de tip „cutie poștală”, care joacă un rol esențial în spălarea banilor și în evitarea obligațiilor fiscale. Comitetul propune ca autoritățile responsabile în prezent și viitorul sistem integrat de supraveghere să instituie programe specifice pentru monitorizarea acestor întreprinderi gestionate de anumite firme de avocatură sau de consultanță fiscală, pentru a le identifica proprietarii reali și pe cei responsabili de tranzacțiile lor și pentru a investiga eventuale infracțiuni pe care le-ar putea comite.

1.10.

CESE solicită Comisiei Europene să examineze posibilitatea ca AMLA să fie pe deplin operațională, inclusiv supravegherea directă, înainte de 2026. În orice caz, CESE invită toate instituțiile implicate să coopereze mai îndeaproape între timp, pentru a pune în aplicare legislația existentă într-o manieră mai eficace.

1.11.

CESE consideră că este necesar să se întocmească o nouă listă realistă și veridică a țărilor terțe cu grad ridicat de risc, inclusiv a tuturor celor care înlesnesc spălarea banilor. De asemenea, Comitetul propune ca Comisia Europeană să adopte o normă potrivit căreia societățile comerciale și persoanele implicate în infracțiuni financiare sau în spălarea banilor să fie excluse din procedurile de achiziție publică.

1.12.

CESE invită UE și guvernele naționale să protejeze viețile și integritatea jurnaliștilor, angajaților și funcționarilor publici care denunță corupția economică și politică și consideră că întârzierile în transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului (3) sunt inacceptabile.

2.   Propunerea Comisiei Europene și contextul acesteia

2.1.

În iulie 2019, Comisia Europeană (CE) și-a prezentat evaluarea privind combaterea spălării banilor/combaterea finanțării terorismului (CSB/CFT). Comunicarea și cele patru evaluări (4) au evidențiat deficiențe grave în punerea în aplicare a legislației existente și divergențe între statele membre cu privire la combaterea spălării banilor și finanțarea terorismului (CSB-CFT).

2.2.

Pentru a soluționa aceste probleme, la 7 mai 2020, Comisia a publicat un Plan de acțiune CSB-CFT (5) și a deschis o consultare publică cu privire la acesta. Planul s-a bazat pe șase piloni: punerea eficace în aplicare a normelor existente, un cadru unic de reglementare la nivel european, supraveghere la nivelul UE, sprijin și cooperare pentru unitățile de informații financiare, o mai bună punere în aplicare a legislației penale și consolidarea rolului UE în lume. În avizul său pe tema „Combaterea fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor” (6), CESE și-a exprimat sprijinul pentru acest plan și pentru dezvoltarea și punerea sa în aplicare de urgență.

2.3.

În urma avizului din partea Consiliului și a Parlamentului European și a consultării cu acestea, Comisia a integrat propunerile legislative ale planului în pachetul legislativ din 20 iulie 2021, care include următoarele propuneri: — un regulament de instituire a unei autorități europene CSB-CFT (7); — un cadru unic de reglementare CSB-CFT, care încorporează o parte din legislație (8); — o nouă directivă, a șasea, de revizuire a unora dintre celelalte acte legislative (9); și — reforma Regulamentului privind transferurile de fonduri pentru a acoperi criptoactivele (10).

2.4.

La baza pachetului legislativ se află crearea unei noi autorități a UE (AMLA), care are atribuții de supraveghere directă și care consolidează atribuțiile de coordonare și de cooperare cu autoritățile naționale, împreună cu care se va asigura că normele UE sunt puse în mod corect și consecvent în aplicare de către sectorul privat. În mod special, aceasta: — va institui, împreună cu autoritățile naționale, un sistem unic integrat de supraveghere pentru CSB-CFT; — va supraveghea direct unele dintre cele mai riscante instituții financiare care își desfășoară activitatea într-un număr mare de state membre ale UE; AMLA va avea competențe de sancționare asupra acestor „entități obligate selectate”; — va supraveghea și va coordona supraveghetorii naționali responsabili pentru alte instituții financiare și nefinanciare și aplicarea normelor UE și va efectua evaluări periodice ale unora sau ale tuturor activităților pe care le desfășoară unul, mai mulți sau toți supraveghetorii financiari, inclusiv evaluarea instrumentelor și a resurselor acestora, pentru a asigura standarde și practici de nivel înalt în materie de supraveghere; — va promova și va sprijini cooperarea între FIU și va facilita comunicarea transfrontalieră și analiza comună.

2.5.

AMLA va fi condusă de un președinte, de un comitet executiv format din cinci membri și de un Consiliu general cu două structuri de membri și tipuri de competențe: autorități de supraveghere și unități de informații financiare. Printre aceștia se vor număra șefii agențiilor naționale de supraveghere și de informații care vor administra sistemul european integrat de supraveghere și de informații financiare. Un membru al Comisiei Europene va fi membru al organismelor de conducere ale AMLA. Consiliul general va include, în calitate de observatori, reprezentanți ai Autorității Bancare Europene (ABE) și ai Băncii Centrale Europene (BCE), ale căror competențe și instrumente (baza de date centrală și FIU.net – CSB-CFT) vor fi transferate noii autorități. AMLA își va începe activitățile în 2024, iar în 2026 își va completa toate posturile și va începe supravegherea directă.

2.6.

Primul regulament UE privind combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului extinde lista entităților obligate, pentru a include furnizorii de servicii de criptoactive, platformele de finanțare participativă și operatorii din domeniul migrației (care facilitează dobândirea rezidenței și, în unele cazuri, a cetățeniei pentru investitori). Sunt consolidate și clarificate măsurile de precauție și controalele. Sunt revizuite cerințele referitoare la țările terțe și la persoanele expuse din punct de vedere politic. De asemenea, sunt clarificate cerințele privind beneficiarul real și sunt introduse altele noi pentru atenuarea riscului ca infractorii să se ascundă în spatele mai multor niveluri de intermediari. Se iau măsuri împotriva utilizării necorespunzătoare a instrumentelor la purtător și se stabilește un plafon maxim de 10 000 EUR pentru utilizarea numerarului.

2.7.

Spre deosebire de regulamentul aplicabil sectorului privat, a șasea directivă privind CSB-CFT se axează pe sistemul său instituțional și pe adaptarea acestuia în fiecare stat membru. Propunerea clarifică competențele, sarcinile și accesul la informațiile FIU, instituie un cadru pentru analize comune și asigură un temei juridic pentru sistemul FIU.net. Este consolidată capacitatea supraveghetorilor de a acționa și sunt îmbunătățite mecanismele de cooperare între supraveghetori și cu alte autorități. Este prevăzută interconectarea registrelor de conturi bancare.

2.8.

Propunerea de regulament privind transferurile de fonduri și anumite criptoactive este o reformare a Regulamentului (UE) 2015/847 a Parlamentului European și a Consiliului (11) privind transferurile de fonduri, cu scopul de a face ca cerințele privind trasabilitatea și identificarea pentru transferurile de criptoactive să fie similare cu cele în vigoare pentru fonduri. În același timp, furnizorii de servicii de criptoactive vor face obiectul cerințelor Regulamentului CSB pentru alți operatori financiari.

3.   Observații generale

3.1.

Prima directivă privind CSB a fost adoptată în 1991. De atunci, au fost adoptate alte patru directive privind CSB-CFT și zeci de alte directive complementare, în domeniul sistemului financiar sau al infracțiunilor și delictelor asociate. În mod clar, rezultatele acestor eforturi, considerate prioritare de către autoritățile UE, au fost nesatisfăcătoare până în prezent.

3.2.

Există un consens larg cu privire la acest aspect, așa cum s-a reflectat deja în evaluările Comisiei din 2019 și ale unor instituții, precum Parlamentul European (în rezoluțiile sale din martie 2019 și iulie 2020) (12) și Curtea de Conturi (în raportul său din iunie 2021, intitulat „Eforturile UE de combatere a spălării banilor în sectorul bancar sunt fragmentate și insuficient implementate” (13), precum și în cele mai multe analize specializate, universitare și ale grupurilor de reflecție, în special raportul grupului operativ CEPS-ECRI (14).

3.3.

Potrivit estimărilor, volumul spălării banilor se ridică la o valoare cuprinsă între 1 % (conform Europol și Comisiei Europene) și 1,3 % (conform Curții de Conturi Europene) din PIB-ul UE-27, adică la o valoare cuprinsă între 140 și 208 miliarde EUR pe an. Cel mai important aspect este că, potrivit Europol, doar aproximativ 1 % din această sumă se recuperează. În ultimii ani s-au înregistrat numeroase scandaluri privind spălarea banilor, în care au fost implicate instituții financiare importante, și este semnificativ faptul că multe dintre acestea nu ar fi fost descoperite fără aplicarea legislației europene sau fără intervenția supraveghetorilor. Cu alte cuvinte, în pofida eforturilor și a disponibilității Comisiei Europene și a Parlamentului European, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește rezultatele luptei în domeniul CSB-CFT.

3.4.

Publicarea Documentelor Pandora de către Consorțiul Internațional al Jurnaliștilor de Investigație (ICIJ) a evidențiat încă o dată amploarea problemei spălării banilor și a infracțiunilor asociate, precum și rolul esențial al paradisurilor fiscale în facilitarea acestor infracțiuni. Prin urmare, este greu de înțeles că jurisdicția menționată cel mai frecvent în documente nu se află pe lista „jurisdicțiilor necooperante” a UE și că Ecofin tocmai a eliminat de pe listă o altă jurisdicție a cărei legislație face imposibilă identificarea proprietarilor reali ai societăților comerciale și ai conturilor.

3.5.

CESE atrage atenția instituțiilor UE și guvernelor naționale asupra necesității unei protecții solide a vieții și integrității jurnaliștilor, angajaților și funcționarilor publici care raportează fapte de corupție economică și politică. Comitetul este îngrijorat că o serie de state membre nu au inițiat proceduri de transpunere a Directivei (UE) 2019/1937 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului UE și invită Comisia să ia măsuri pentru a asigura transpunerea urgentă a acesteia până la sfârșitul anului 2021.

3.6.

Eșecurile și inadecvările politicii UE în ceea ce privește CSB-CFT au mai multe cauze, care au efecte cumulate: (i) fragmentarea competențelor între diferite instituții ale UE și ale statelor membre; (ii) absența unui supraveghetor unic în materie de CSB/CFT la nivelul UE; (iii) instrumentele limitate aflate la dispoziția organismelor competente ale UE; (iv) coordonarea deficitară în ceea ce privește atât inițiativele de prevenire, cât și măsurile adoptate împotriva riscurilor identificate și întârzierile în punerea în aplicare a acestora; (v) lacunele în activitățile supraveghetorilor și ale unităților de informații financiare în numeroase țări; (vi) transpunerea directivelor a avut loc foarte târziu și cu diferențe semnificative între statele membre, conducând la proceduri administrative și judiciare ale Comisiei Europene; (vii) conștientizarea insuficientă, în destul de multe țări, a importanței combaterii ferme a spălării banilor și a infracțiunilor asociate; (viii) diferențele apărute ca urmare a definițiilor divergente ale infracțiunilor în codurile penale, începând cu spălarea banilor în sine, și în ceea ce privește sancțiunile aferente; (iv) investigarea necorespunzătoare a infracțiunilor premisă asociate, în special în țările terțe; și (x) lipsa voinței politice a unor guverne din UE de a adopta și a pune în aplicare standarde europene. Diferențele geografice și sectoriale ce rezultă din toți acești factori îi ajută pe infractorii financiari să conceapă rețelele cele mai convenabile pentru traficul ilicit pe care îl desfășoară.

3.7.

În unele situații, nu a fost considerată necesară cooperarea între instituțiile UE. Este cazul cooperării dintre Comisia Europeană și ABE în procesul de investigare a cazurilor de încălcare a legislației UE, ceea ce a determinat Curtea de Conturi să declare că acest proces „este lipsit de eficacitate” (15). De asemenea, nici cooperarea Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) cu CE nu a fost întotdeauna eficientă în întocmirea listei de „țări terțe cu grad înalt de risc” în cadrul CSB-CFT (16). Lista din 2019 a Comisiei Europene, sprijinită de PE, a fost respinsă în cele din urmă de Consiliu, iar lista adoptată în mai 2020 reprezintă o adaptare a listei GAFI și are lipsuri notabile.

4.   Avizul CESE

4.1.

CESE își exprimă sprijinul deplin pentru pachetul legislativ al Comisiei, fiind de părere că punerea corectă și promptă în aplicare a acestuia ar putea fi foarte utilă în inversarea unei situații nesustenabile, precum cea descrisă pe scurt în secțiunea precedentă. În special, sprijină crearea și structura AMLA, care – deși exercită competențe directe de supraveghere – devine nucleul unui sistem european de supraveghere (și informații) CSB/CFT, ce integrează în consiliul său general autorități naționale de supraveghere și unități de informații financiare și, ca observatori, celelalte instituții ale UE implicate.

4.2.

CESE este de acord cu distribuirea conținutului între primul regulament și cea de-a șasea directivă și cu dispozițiile ambelor documente, menite să standardizeze legislația națională și să faciliteze funcționarea unităților de informații financiare și a supraveghetorilor de la nivel național în domenii-cheie: înregistrările și raportarea și investigarea tranzacțiilor suspecte prin RTS (rapoarte de tranzacții suspecte), folosind tehnici standardizate. Pentru a depăși una dintre principalele probleme actuale, este ferm recomandat să se pună accentul pe îndeplinirea diferitelor obligații ale autorităților în cel mai scurt termen posibil. CESE este de părere că legislația propusă respectă cadrul european privind protecția datelor și drepturile persoanelor și societăților comerciale care vor fi protejate în ultimă instanță de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

4.3.

CSE invită guvernele naționale și organizațiile societății civile europene să sprijine adoptarea și punerea corespunzătoare în aplicare a acestui pachet legislativ. Nici UE, nici statul membru nu își pot permite să mențină situația actuală, cu atât mai puțin în condițiile în care lupta împotriva consecințelor sanitare, economice și sociale ale pandemiei de COVID-19 și eforturile de redresare a economiei le impun statelor membre și UE să crească substanțial resursele publice. După cum precizează raportul CEPS-ECRI, „Încercarea de a pune capăt spălării banilor sau cel puțin de a se reduce semnificativ acest fenomen constituie o obligație morală în orice societate democratică, în care toți cetățenii sunt liberi și egali în fața legii, într-un sistem echitabil de cooperare […]. Lipsa de claritate, întârzierile și ineficiența nu sunt decât o invitație la răspândirea spălării de bani” (17).

4.4.

CESE este conștient de importanța parteneriatelor public-privat în acest domeniu. În unele țări, capacitatea de cercetare este localizată în mare parte în sectorul privat (18). Comitetul invită instituțiile UE să facă tot ceea ce le stă în putere pentru a promova îmbunătățirea instituțiilor naționale de supraveghere și a FIU atunci când pun în aplicare pachetul legislativ, însă dorește și ca acestea să faciliteze cât mai mult posibil parteneriatele public-privat în acest domeniu.

4.5.

Îmbunătățirea eficacității luptei împotriva infracțiunilor economice și fiscale impune, probabil, în numeroase țări, o schimbare culturală și o implicare mai mare a societății civile. Acesta a fost unul dintre motivele care au stat la baza propunerii CESE privind un Pact european de combatere a criminalității fiscale, a evitării obligațiilor fiscale și a spălării banilor (19). În aceeași ordine de idei, PE este în favoarea „[…] restabilirii încrederii publice, a asigurării unor sisteme fiscale echitabile și transparente și a asigurării justiției fiscale” (20). Pentru a contribui la acest obiectiv, CESE propune crearea unui organism consultativ al societății civile în cadrul AMLA (21) sau ca organism al CE la care participă și AMLA, astfel încât organizațiile societății civile și Comitetul însuși să se poată implica mai activ în combaterea CSB-CFT și să-și poată aduce propriile experiențe și propuneri. Instituțiile UE și societatea civilă organizată trebuie să colaboreze pentru a-i informa pe cetățenii europeni cu privire la puternicul impact negativ pe care îl au spălarea banilor și infracțiunile asociate asupra bunurilor publice și cu privire la principiile de justiție și de echitate pe care se întemeiază democrația.

4.6.

Europol și alți experți consideră că, de la izbucnirea pandemiei de COVID-19, a crescut numărul de cazuri de spălare a banilor și infracțiuni conexe, în special cele comise prin mijloace electronice și prin utilizarea criptomonedelor și a altor criptoactive (22). Prin urmare, CESE consideră că se justifică adoptarea unui regulament care tratează tranzacțiile respective la fel ca pe orice alte tranzacții, introducând obligativitatea identificării beneficiarilor reali. Propunerea de regulament privind piața criptoactivelor (23) reprezintă un pas înainte către o reglementare generală și ar trebui să intre în vigoare de urgență, dar ea nu înlocuiește toate instrumentele necesare pentru apărarea împotriva riscurilor financiare și a infracțiunilor legate de aceste produse financiare.

4.7.

CESE, PE și alte instituții au subliniat riscul pe care îl reprezintă existența în UE a sute de mii de societăți de tip „cutie poștală” (24), înființate și conduse de unele firme de avocatură sau de consultanță fiscală, cele mai multe dintre ele fiind utilizate pentru spălarea banilor și alte infracțiuni principale conexe, precum și pentru evitarea obligațiilor fiscale. Prin acestea circulă fluxuri uriașe de capital. Autoritățile competente din prezent și noul sistem european de supraveghere vor avea obligația de a institui programe specifice de punere în aplicare a normelor pentru identificarea beneficiarilor reali ai acestor societăți și a emitenților și destinatarilor tranzacțiilor acestora, pentru a putea urmări penal infracțiunile economice și financiare comise de multe dintre aceste societăți. Nicio societate sau orice alt tip de entitate susceptibilă de a fi utilizată în operațiuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului nu ar trebui să fie autorizată să se înregistreze în niciun stat membru în cazul în care proprietarii finali nu sunt cunoscuți sau sunt legați de astfel de activități.

4.8.

CESE consideră că este absolut necesar ca statele membre să finalizeze urgent transpunerea Directivei 2018/1673, care prevede o definiție comună a infracțiunii de spălare a banilor. CESE propune o nouă directivă, care să stabilească definiții comune ale infracțiunilor conexe în legislațiile statelor membre, iar pedepsele corespunzătoare pentru aceste infracțiuni să se încadreze în anumite limite. Articolul 83 din TFUE menționează în mod explicit spălarea banilor și infracțiunile transfrontaliere asociate printre cele ale căror definiții și sancțiuni pot fi armonizate cu ajutorul unor norme europene minime.

4.9.

CESE solicită Comisiei Europene să examineze posibilitatea ca AMLA să fie pe deplin operațională, inclusiv supravegherea directă, înainte de 2026. În orice caz, CESE invită Comisia Europeană și celelalte instituții implicate să își consolideze între timp cooperarea, pentru a pune în aplicare într-o manieră mai eficace legislația existentă, în urma observațiilor formulate de PE și de Curtea de Conturi Europeană. Acest lucru este valabil în special în cazul ABE – și al noului său comitet privind CSB –, al BCE și al Europol. De asemenea, CESE invită Comisia Europeană, SEAE și Europol să efectueze o nouă analiză a țărilor terțe ce ar putea fi incluse într-o nouă listă a jurisdicțiilor necooperante în domeniul CSB/CFT la nivelul UE, cât mai curând posibil.

4.10.

CESE apreciază importanța deosebită pe care ar putea s-o aibă Parchetul European în combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului și invită instituțiile europene și statele membre să faciliteze punerea deplină în aplicare a acestuia fără întârzieri suplimentare. Comitetul regretă obstacolele pe care le ridică unele guverne în calea finalizării procesului, în special unele guverne care au deținut recent președinția temporară a UE. CESE este de acord cu solicitarea adresată de Parlamentul European Comisiei Europene, de a lua în considerare propunerea de a institui un cadru european pentru investigațiile în domeniul infracțiunilor financiare și fiscale transfrontaliere.

4.11.

Caracterul transnațional al spălării banilor impune accelerarea coordonării între forțele naționale de poliție și serviciile de informații. Totodată, CESE consideră că ar fi foarte util ca Europol să dispună de atribuții sporite și de suficiente resurse umane și materiale pentru a combate spălarea banilor și finanțarea terorismului și criminalitatea transnațională organizată, precum și pentru a coordona forțele naționale de poliție. Coordonarea eficace a Parchetului European, a noii AMLA și a Europol ar putea fi esențială pentru succesul practic al noului pachet legislativ.

4.12.

CESE consideră că ar trebui elaborată o listă nouă, realistă și autentică a jurisdicțiilor necooperante. De asemenea, Comitetul propune ca Comisia să elaboreze o directivă potrivit căreia societățile comerciale și persoanele implicate în infracțiuni financiare sau în spălarea banilor să fie excluse din orice procedură de achiziții publice.

4.13.

Totodată, CESE este de părere că relația actuală dintre unitățile de informații financiare din statele membre ar trebui menținută și inclusă în noua structură a AMLA. Alianțele strategice și în materie de informații construite de-a lungul timpului între unitățile de informații financiare din diferite state membre nu se pot pierde.

4.14.

O mare parte a activităților de spălare a banilor se desfășoară în afara sistemului financiar, prin folosirea numerarului pentru achiziționarea de produse care sunt legalizate sau stocate ulterior sau prin anumite tranzacții comerciale. CESE solicită Comisiei să analizeze modul în care pachetul legislativ propus ar putea fi aplicat în cel mai eficient mod pieței operelor de artă, activelor de mare valoare și depozitării lor în porturi libere, antrepozite vamale și zone economice speciale, și anumitor tranzacții comerciale, tranzacții comerciale care implică împrumuturi fără dobândă rambursate în țara de destinație, investiții imobiliare și tranzacții cu societăți de jocuri de noroc. Acolo unde este cazul, rezultatele unui astfel de studiu ar trebui să stea la baza altor propuneri legislative de combatere a spălării banilor și a infracțiunilor asociate.

4.15.

Activitatea celor mai multe organizații nonprofit ale societății civile întăresc democrația, făcând-o participativă, și pentru că reprezintă un sector economic cu valoare tot mai mare. Multe dintre ele au combătut de fapt spălarea banilor și au contribuit la dezvăluirea unor practici de spălare a banilor. Este adevărat și că unele organizații non-profit ale societății civile ar putea fi utilizate în operațiuni de spălare de bani. Din acest motiv, atunci când se elaborează politici privind organizațiile non-profit ale societății civile, o evaluare a riscurilor în acest sector trebuie să fie foarte atentă, pentru a detecta cazurile de utilizare a unor astfel de organizații în scopuri ilegale, fără a promova limitarea dezvoltării lor sau fără a permite guvernelor autoritare să atace organizațiile care le critică.

5.   Observații specifice

5.1.

Pe lângă creșterea numărului de tranzacții virtuale și a utilizării criptoactivelor, a luat avânt în timpul pandemiei piața jetoanelor nefungibile (NFT – Non Fungible Tokens) (25), care transferă sume de bani peste graniță (2,5 miliarde USD în prima jumătate a anului 2021) prin utilizarea tehnologiei blockchain. CESE propune includerea operatorilor de NFT (de piață) în lista entităților obligate. De asemenea, trebuie monitorizate tranzacțiile fără numerar, care se folosesc pentru spălarea banilor.

5.2.

Pandemia a redus utilizarea numerarului. Acest fapt, împreună cu decizia de a nu mai tipări bancnote de 500 EUR, a creat pentru infractori nevoia de a „spăla” acești bani și de a-i introduce în economia reală. Prin urmare, CESE recomandă Comisiei Europene să studieze posibilitatea de a reduce limita tranzacțiilor cu numerar la o valoare mai mică de 10 000 EUR, ținând cont de diferitele situații din diferitele state membre.

5.3.

CESE consideră că este esențial ca unitățile de informații financiare să funcționeze corect. Pentru aceasta, este nevoie de suficiente resurse tehnice și umane de nivel înalt. Trebuie consolidată capacitatea acestora de a colabora cu alte unități de informații financiare și autorități ale UE, prin standarde, proceduri și instrumente IT compatibile și asigurând o formare suficientă și comparabilă pentru tot personalul. AMLA ar trebui să coopereze cu autoritățile naționale competente pentru a-și maximiza eficiența activității. Comitetul invită guvernele naționale, mai ales pe cele care au fost menționate în recomandările specifice fiecărei țări din cadrul semestrului european, să acorde prioritate obiectivului funcționării constante a unităților de informații financiare și să promoveze cooperarea eficace cu autoritățile europene.

5.4.

CESE consideră că înalta calitate profesională, experiența, independența – în sensul apărării doar a intereselor și valorilor UE – și onestitatea managerilor AMLA și ale altor membri ai personalului AMLA sunt esențiale pentru buna sa funcționare. Prin urmare, procesul de selecție trebuie să fie guvernat de rigoare și transparență. Comitetul propune Comisiei să elaboreze o listă de principii și valori care să contribuie la procesele inițiale de recrutare și care pot fi luate în considerare în Codul deontologic ce urmează să fie elaborat și aprobat de organismele Autorității.

5.5.

CESE reiterează propunerea (26) – în conformitate cu cea a PE – de a elimina treptat programele ce oferă rezidență investitorilor și a le interzice pe cele ce oferă cetățenie și, între timp, de a verifica riguros dacă cei care beneficiază de aceste avantaje și-au îndeplinit obligațiile legale în țările de origine și nu sunt implicați în operațiuni de spălare de bani.

5.6.

CESE propune ca Comisia Europeană să creeze o bază de date prin care să furnizeze IMM-urilor informații privind sancțiunile aplicate persoanelor fizice și societăților comerciale și durata acestora, în ceea ce privește finanțarea terorismului.

5.7.

AMLA trebuie să dispună de un buget suficient pentru a face față provocărilor majore cu care se vor confrunta obiectivele și misiunile sale. O combatere eficace a spălării banilor și a finanțării terorismului va îmbunătăți semnificativ veniturile fiscale ale statelor membre, care trebuie să facă față provocărilor transformării verzi și transformării digitale, precum și tranziției juste, constituind totodată un factor de îmbunătățire a coeziunii sociale și politice a acestora. Ar trebui luat în considerare costul pe care îl presupune pentru societățile comerciale îndeplinirea noilor obligații legale, a căror eficacitate trebuie evaluată în mod regulat. CESE propune finanțarea AMLA din bugetul UE.

5.8.

Un aspect esențial al combaterii cu succes a spălării banilor și a finanțării terorismului este disponibilitatea unor baze de date interconectate și adecvate și a unor registre cu beneficiarii reali ai conturilor, proprietăților și fondurilor sau cu administratori fiduciari și tranzacții, și garanția că la aceste registre au imediat acces persoanele autorizate. Având în vedere dimensiunea tot mai mare și viteza accesului la aceste registre și baze de date, crește și nivelul cerinței privind protecția datelor cu caracter personal. CESE este de părere că aceasta este o problemă care trebuie abordată cu cea mai mare atenție.

---

(1)  COM(2020) 593 final.

(2)  Directiva (UE) 2018/1673 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2018 privind combaterea prin măsuri de drept penal a spălării banilor (JO L 284, 12.11.2018, p. 22).

(3)  Directiva (UE) 2019/1937 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2019 privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii (JO L 305, 26.11.2019, p. 17).

(4)  COM(2019) 360 final, COM(2019) 370 final, COM(2019) 371 final și COM(2019) 372 final din 24 iulie 2019

(5)  C(2020) 2800.

(6)  JO C 429, 11.12.2020, p. 6.

(7)  COM(2021) 421 final.

(8)  COM(2021) 420 final.

(9)  COM(2021) 423 final.

(10)  COM(2021) 422 final.

(11)  Regulamentul (UE) 2015/847 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 mai 2015 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1781/2006 (JO L 141, 5.6.2015, p. 1).

(12)  Rezoluția PE din 26 martie 2019 (JO C 108, 26.3.2021, p. 8) și Rezoluția PE din 10 iulie 2020.

(13)  Raportul special al CCE 13/2021.

(14)  Raportul grupului operativ CEPS-ECRI: CSB în UE; 1/2021.

(15)  CCE: Ibidem, punctul 86. În 10 ani, Consiliul supraveghetorilor Autorității Bancare Europene nu a efectuat nicio investigație din proprie inițiativă în domeniul CSB/CFT. Neavând obligația juridică de a răspunde la timp solicitărilor, acesta a investigat doar două dintre cele patru plângeri prezentate de Comisia Europeană.

(16)  CCE: Ibidem, punctele 26 și 28.

(17)  CEPS-ECRI, ibid., p. 2.

(18)  CEPS-ECRI, ibid., p. iv.

(19)  Avizul CESE privind combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a paradisurilor fiscale (JO C 429, 11.12.2020, p. 6).

(20)  Rezoluția PE din 10 iulie 2020 referitoare la Planul de acțiune privind CSB-CFT

(21)  De la crearea lor și pentru a contribui la facilitarea consultării cu părțile interesate, ABE, ESMA (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe) și EIOPA (Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale) dispun de grupuri ale părților interesate, formate din membri care reprezintă în proporții echilibrate societăți private, consumatori, utilizatori, reprezentanți ai angajaților din întreprinderile sectoriale și cadre universitare de vârf.

(22)  Europol-EFECC: Enterprising criminals. Europe’s fight against the global networks of financial and economic crime (Infractori corporativi. Lupta Europei împotriva rețelelor globale de infracțiuni financiare și economice) (06/2020); și WCA: COVID 19 opened the doors for a new wave of money laundering (Pandemia de COVID-19 a deschis porțile unui nou val de spălare a banilor).

(23)  COM(2020) 593 final.

(24)  Societate de tip „cutie poștală”, societate „fantomă” sau societate fictivă: întreprindere fără activitate economică reală în țara în care este înregistrată și fără angajați sau cu foarte puțini angajați. Unele dintre acestea sunt folosite pentru a se spăla bani, pentru a se evita obligațiile fiscale sau pentru a se eluda Directiva privind detașarea lucrătorilor. A se vedea EPRS, 10/2018: „An overview of shell companies in the European Union”; IMF, F&D, 9/2019: Damgaard, Elkjaer and Johannesen, „The Rise of Phantom Investments” și avizul CESE pe tema „Măsuri eficiente și coordonate ale UE pentru combaterea evaziunii fiscale, a evitării obligațiilor fiscale, a spălării banilor și a paradisurilor fiscale” (JO C 429, 11.12.2020, p. 6).

(25)  Reuters, 6.6.2021: Volumul vânzărilor de NFT.

(26)  JO C 47, 11.2.2020, p. 81 și JO C 429, 11.12.2020, p. 6.