Avizul Comitetului Economic și Social European privind Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor – „Trecerea uniunii vamale la o etapă superioară: un plan de acțiune”

[COM(2020) 581 final]

(2021/C 220/07)

Raportor:

Anastasis YIAPANIS

Sesizare	Comisia Europeană, 11.11.2020
Temei juridic	Articolul 304 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Secțiunea pentru piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	2.3.2021
Data adoptării în sesiunea plenară	24.3.2021
Sesiunea plenară nr.	559
Rezultatul votului (voturi pentru/ voturi împotrivă/abțineri)	259/0/6

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

CESE salută planul de acțiune foarte concret pentru următorii cinci ani menit să sprijine autoritățile vamale naționale. Odată pus în aplicare, cu evaluări periodice ale impactului, acest plan va conduce la o veritabilă modernizare a sectorului vamal din întreaga UE.

1.2.

Deși modernizarea a început în 2016 cu introducerea Codului vamal al Uniunii (CVU) (1), unele evoluții recente – precum fluxurile comerciale în creștere, înflorirea sectorului comerțului electronic, eludarea obligației de plată a taxelor vamale și a TVA, traficul ilegal și subevaluarea mărfurilor – necesită, în ansamblul lor, un răspuns imediat și coordonat. Părăsirea de către Regatul Unit a uniunii vamale (UV) atrage deja după sine un volum de lucru mai mare și provocări speciale pentru autoritățile vamale.

1.3.

Un astfel de plan ambițios necesită o finanțare comună adecvată. CESE se îndoiește că toate statele membre (SM) sunt pregătite să accepte calendarul propus și să-și aducă propria contribuție bănească.

1.4.

Este necesară consolidarea cooperării și a interoperabilității dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii și administrații, ea trebuind să fie asigurată rapid. Partajarea celor mai bune practici ar putea consolida, de asemenea, productivitatea serviciilor vamale, în timp ce gestionarea corespunzătoare a volumelor mari de date disponibile ar putea permite instituirea unei supravegheri inteligente a lanțurilor de aprovizionare și stimularea capacităților de analiză prospectivă.

1.5.

Autoritățile vamale ar trebui să fie dotate cu resurse adecvate pentru toate responsabilitățile de natură nefinanciară și totodată ar trebui să fie introduse standarde minime privind controlul și numărul lucrătorilor necesari. CESE consideră că este extrem de important să se adopte, cât mai curând cu putință, acte de punere în aplicare pentru reglementarea supravegherii pieței (2).

1.6.

Procesul de aprobare pentru următorul CFM, extrem de lung, și dificultățile întâmpinate de cei 27 de lideri ai UE în a conveni asupra unor acțiuni foarte importante pun în pericol atât redresarea adecvată a economiei UE, cât și sprijinul imediat de care au nevoie cetățenii și întreprinderile deopotrivă.

1.7.

CESE recomandă explorarea neîntârziată a introducerii tehnologiei blockchain în planul de acțiune propus. În plus, progresul tehnologic și soluțiile inovatoare existente de care dispun robotica și inteligența artificială (IA) ar putea fi ușor implementate, cu rezultate imediate și relevante.

1.8.

CESE sugerează că trebuie acordată o atenție specială celor mai vulnerabile puncte de intrare și ieșire și consideră că forța uniunii vamale este determinată de veriga sa cea mai slabă. Un sistem de gestionare a riscurilor mai conform, mai coordonat și integrat ar reduce decalajele dintre autorități și ar consolida verigile cele mai slabe din lanț. În consecință, noua strategie privind gestionarea riscurilor anunțată pentru trimestrul 2 din 2021 merită salutată.

1.9.

Trebuie puse la dispoziție resurse financiare specifice pentru interconectarea ICS2 cu alte sisteme electronice. CESE subliniază importanța unei gestionări adecvate a unei astfel de rețele complexe.

1.10.

CESE atrage atenția asupra necesității de a asigura suficiente resurse umane și o formare corespunzătoare pentru acești lucrători cu privire la punerea în aplicare a analizei datelor prealabile care precedă încărcarea și sosirea. Comitetul a solicitat deja elaborarea de cadre comune de formare, pe baza Cadrului de competențe pentru domeniul vamal al UE (3).

1.11.

Crearea unei platforme a UE de informații fiscale în cadrul rețelei fiscale de combatere a fraudei Eurofisc reprezintă o îmbunătățire semnificativă, iar CESE așteaptă cu interes evaluarea Comisiei în această privință.

1.12.

Comerțul electronic este un sector foarte important pentru IMM-uri. CESE își exprimă îngrijorarea pentru că în comunicare nu există nicio mențiune privind crearea unui cadru favorabil pentru IMM-uri prin intermediul acestui plan de acțiune ambițios.

1.13.

CESE consideră că platformele dispun de date importante pe care autoritățile vamale le-ar putea utiliza, dar ar trebui realizate investiții specifice în programe IT, precum sisteme robotice automatizate. Acestea ar trebui să beneficieze de finanțare pentru colectarea datelor de care, altfel, nu ar avea nevoie. Cu toate acestea, CESE salută actuala revizuire realizată de Comisie privind rolul și obligațiile piețelor online.

1.14.

Este necesară o analiză cuprinzătoare a sistemelor internaționale ale Uniunii de cooperare și de asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal și trebuie realizată rapid. Aceasta ar duce la îmbunătățirea aplicării legii.

1.15.

CESE salută propunerea de a implementa sistemul de ghișeu unic al UE și își afirmă sprijinul deplin în acest sens.

1.16.

CESE își exprimă îngrijorarea că, în cazul în care controversata propunere de proiect privind o agenție vamală a UE nu este aprobată de statele membre, gestionarea unui astfel de sistem complex și interconectat ar aduce o sarcină și mai mare pentru serviciile Comisiei.

1.17.

CESE crede cu fermitate că implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile va contribui la punerea în aplicare a acestui plan de acțiune ambițios, asigurând totodată diseminarea pe scară largă a beneficiilor pe care le aduce publicului larg și întreprinderilor deopotrivă.

2.   Introducere

2.1.

Uniunea vamală a UE există din 1968 și gestionează comerțul cu toate mărfurile din cele 27 de state membre. În fiecare an, uniunea vamală facilitează comerțul de mărfuri în valoare de peste 3,5 mii de miliarde EUR, în timp ce în fiecare secundă, autoritățile vamale ale UE gestionează 27 de articole declarate.

2.2.

La 28 septembrie 2020, în urma orientărilor politice anunțate la începutul mandatului său de președintele Ursula von der Leyen, Comisia Europeană a publicat un plan de acțiune ambițios de modernizare a uniunii vamale, pentru a obține o uniune vamală mai inteligentă, mai simplă și mai eficientă din punct de vedere digital până în 2025. Acest lucru ar avea un impact pozitiv atât asupra veniturilor UE, cât și a securității și siguranței cetățenilor europeni. În plus, întreprinderile ar beneficia de obligații de raportare mai simple și mai rapide.

2.3.

CESE a subliniat deja că „o uniune vamală eficientă reprezintă o condiție sine qua non a procesului de integrare europeană, pentru asigurarea unei libere circulații a bunurilor, eficientă, sigură și transparentă, însoțită de o maximă protecție a consumatorilor și a mediului, de o mai bună ocupare a forței de muncă și de combaterea eficientă a fraudei și a contrafacerii” (4).

2.4.

Prin urmare, CESE salută planul de acțiune foarte concret pentru următorii cinci ani, ce include 30 de acțiuni prevăzute și programate, grupate în patru categorii de politică strategică, pentru a sprijini autoritățile vamale naționale: gestionarea riscurilor, gestionarea comerțului electronic, promovarea conformității și autorități vamale care acționează ca o entitate unică.

2.5.

Actualul sistem vamal a demonstrat deficiențe și verigi slabe, în timp ce volumul mare de date partajate la nivelul autorităților vamale din toate statele membre nu este utilizat în mod eficient. Parlamentul European și Curtea de Conturi Europeană și-au exprimat deja îngrijorarea cu privire la pierderea veniturilor ca urmare a controalelor vamale ineficiente asupra mărfurilor importate.

2.6.

Taxele vamale constituie o parte importantă a bugetului UE, reprezentând aproape 14 % din venitul total. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) al Comisiei a raportat că frauda vamală este larg răspândită și a recomandat recuperarea a peste 2,7 miliarde EUR în taxe vamale pentru perioada 2017-2019. Mărfurile contrafăcute importate din țări terțe sunt estimate la 121 de miliarde EUR pe an, în timp ce încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală generează peste 83 de miliarde EUR din vânzări și cauzează pierderi de venituri fiscale în valoare de 15 miliarde EUR.

2.7.

În ceea ce privește aspectele pozitive, aproape 100 % din declarațiile vamale sunt transmise electronic.

3.   Observații generale

3.1.

Uniunea vamală are nevoie de investiții rapide pentru o actualizare coordonată atât a programelor informatice, cât și a capacităților umane. Deși modernizarea a început în 2016 cu introducerea Codul vamal al Uniunii (5), fluxurile comerciale în creștere, înflorirea sectorului comerțului electronic, eludarea obligației de plată a taxelor vamale și a TVA, traficul ilegal și subevaluarea mărfurilor, necesită, în ansamblul lor, un răspuns imediat și coordonat. În plus, autoritățile vamale sunt responsabile de verificarea mărfurilor în multe scopuri de natură nefinanciară. CESE consideră că forța uniunii vamale este determinată de veriga sa cea mai slabă și, prin urmare, sugerează că trebuie acordată o atenție specială celor mai vulnerabile puncte de intrare și ieșire. Statele membre ar trebui să utilizeze pe deplin noul instrument pentru echipamentele de control vamal, conceput în special pentru a contribui la achiziționarea, întreținerea și înlocuirea echipamentelor vamale bazate pe stadiul actual al tehnologiei.

3.2.

Părăsirea de către Regatul Unit a uniunii vamale (UV) atrage deja după sine un volum de lucru mai mare și provocări specifice pentru autoritățile vamale. Se estimează că numărul declarațiilor vamale va crește semnificativ, odată cu reintroducerea controalelor vamale.

3.3.

Este necesară consolidarea cooperării și a interoperabilității dintre autoritățile vamale și alte autorități de aplicare a legii și administrații, ea trebuind să fie asigurată rapid. CESE a avertizat deja că „cooperarea dintre diversele autorități și instituții din statele membre – poliție, servicii de informații, autoritatea judiciară, cea vamală și cea fiscală – este departe de un nivel optim” (6).

3.4.

Autoritățile vamale sunt foarte mult implicate în lupta împotriva terorismului și a criminalității organizate. Doar în 2019, autoritățile vamale au confiscat 400 de tone de droguri, 3 699 de arme de foc și 3,5 miliarde de articole din tutun și țigarete. O proporție de 11,5 % din declarațiile de numerar au fost incorecte, însumând aproape 331 de milioane EUR (7).

3.5.

Gestionarea datelor este extrem de importantă pentru un sector care beneficiază de mari cantități de declarații, informații privind produsele, taxe etc. Gestionarea volumelor mari de date disponibile ar reprezenta o îmbunătățire imediată și semnificativă a actualului sistem vamal și ar facilita, de asemenea, un răspuns îmbunătățit și concludent la provocările tot mai mari. Acest lucru ar permite și supravegherea inteligentă a lanțurilor de aprovizionare și consolidarea capacităților de analiză prospectivă.

3.6.

CESE este mai degrabă dezamăgit că, în chiar ultima frază din comunicare, Comisia a lansat invitația de a sprijini acest plan de acțiune DOAR Parlamentului European și Consiliului, neluând deloc în considerare Comitetul Economic și Social European. Avem convingerea fermă că implicarea partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile va contribui la punerea în aplicare a acestui plan de acțiune ambițios, asigurând totodată diseminarea pe scară largă a beneficiilor pe care le aduce publicului larg și întreprinderilor deopotrivă.

4.   Observații specifice

4.1.

De la început, CESE apreciază foaia de parcurs ambițioasă și termenele concrete pentru punerea în aplicare a acțiunilor. Aceasta reprezintă un pas clar înainte și, odată implementată, alături de evaluări periodice ale impactului, va conduce la o veritabilă modernizare a sectorului vamal din întreaga UE.

4.2.

Un astfel de plan ambițios necesită o finanțare adecvată. Deși unele dintre acțiunile propuse necesită finanțare partajată și UE este pregătită să-și asume rolul care îi revine în acest sens, CESE se întreabă dacă toate statele membre sunt pregătite să accepte calendarul propus și să-și aducă propria contribuție bănească. Doar o finanțare și o punere în aplicare coordonate atent ar asigura succesul propunerii.

4.3.

Cu toate acestea, UE a făcut dovada structurilor sale fragile și a răspunsurilor întârziate și necoordonate la situații critice, inclusiv în cazul pandemiei de COVID-19. Solicitarea președintelui francez, Emmanuel Macron, privind reorganizarea spațiului Schengen și reanalizarea liberei circulații a persoanelor în Uniune este pe cât de serioasă, pe atât de îngrijorătoare.

4.4.

În plus, procesul incredibil de lung de aprobare a următorului CFM pune în pericol atât redresarea adecvată a economiei UE, cât și sprijinul imediat de care au nevoie cetățenii și întreprinderile deopotrivă. Pare că este din ce în ce mai complicat ca cei 27 de lideri ai UE să ajungă la un acord asupra unor acțiuni foarte importante, deși durata îndelungată necesară pentru a găsi soluții și caracterul indecis al acestora demonstrează că sistemul de guvernanță al UE este caduc și ineficient.

4.5.

Deși a fost discutată și analizată deja în 2018, actuala propunere nu include utilizarea tehnologiei blockchain. CESE consideră că sistemul vamal dispune exact de structura potrivită pentru a integra astfel de evoluții și recomandă explorarea neîntârziată a introducerii tehnologiei blockchain în planul de acțiune propus.

4.6.

CESE remarcă, de asemenea, că nu există absolut nicio analiză a posibilei utilizări a roboticii și a inteligenței artificiale pentru a moderniza operațiunile vamale. Comitetul consideră că progresul tehnologic și soluțiile inovatoare de care dispun robotica și inteligența artificială ar putea fi ușor implementate într-un astfel de plan de acțiune complex, cu rezultate imediate și relevante.

4.7.   Gestionarea riscurilor

4.7.1.

De la introducerea amendamentelor privind securitatea aduse Codului vamal al Uniunii în 2005, UE a efectuat deja activități de gestionare a riscurilor bazate pe două linii de apărare: evaluarea în avans și controlul înainte și după ce mărfurile intră pe teritoriul vamal. CESE consideră că cea mai mare provocare este generată de aplicarea necoordonată a procedurilor la nivelul statelor membre și de nepartajarea informațiilor între țări. Asigurarea unui sistem de gestionare a riscurilor conform, mai coordonat și integrat ar reduce lacunele dintre autorități și ar consolida verigile cele mai slabe din lanț. Astfel, noua strategie privind gestionarea riscurilor anunțată pentru trimestrul 2 din 2021 este foarte promițătoare.

4.7.2.

Digitalizarea și avântul comerțului electronic facilitează, pentru consumatori, achizițiile prin magazinele online din întreaga lume. Cu toate acestea, nu toate produsele respectă înaltele standarde europene privind siguranța produselor și/sau protecția consumatorilor. Consumatorii sunt deseori surprinși de acest lucru. CESE salută obiectivul de consolidare a procesului de gestionare a riscurilor pentru o mai bună protejare a pieței unice și, în special, a cetățenilor săi împotriva produselor neconforme și nesigure.

4.7.3.

Propunerea de a lansa o inițiativă privind capacitățile de analiză comune reprezintă, fără îndoială, un pas înainte. Partajarea datelor cu autoritățile de aplicare a legii antifraudă este, de asemenea, binevenită. Totuși, CESE se întreabă dacă finanțarea necesară va fi disponibilă pentru interconectarea ICS2 cu alte sisteme electronice. Următoarea îngrijorare imediată este legată de gestionarea unei astfel de rețele complexe și de resursele umane specializate și care dispun de o formare adecvată, care sunt necesare.

4.7.4.

În plus, CESE își exprimă îngrijorarea că, în cazul în care noul proiect privind o agenție vamală a UE nu este aprobat de statele membre, gestionarea unui astfel de sistem complex și interconectat ar aduce o sarcină și mai mare pentru serviciile existente ale Comisiei.

4.7.5.

CE a propus punerea în aplicare a unei analize privind datele prealabile care precedă încărcarea și sosirea pentru toate produsele și toate mijloacele de transport până în 2024. Cu toate acestea, nu este clar tipul de resurse umane care vor fi necesare în fiecare stat membru sau nivelul și durata formării necesare pentru personalul respectiv. Același lucru se aplică procesului de gestionare a riscurilor suplimentare care este planificat pentru procedurile „după sosire”. CESE a solicitat deja elaborarea de „cadre comune de formare, pe baza «Cadrului de competențe pentru domeniul vamal» al UE (CCFW), pentru armonizarea și ridicarea standardelor de performanță ale autorităților vamale de pe întreg teritoriul UE” (8).

4.8.   Gestionarea comerțului electronic

4.8.1.

Comerțul electronic a adus importante beneficii și oportunități atât publicului larg, cât și întreprinderilor. Totuși, el aduce în plus provocări semnificative din punctul de vedere al conformității fiscale și vamale pentru mărfurile comercializate și, de asemenea, legate de numărul mare de solicitări de vămuire pentru o gamă largă de controale efectuate în scopuri de natură nefinanciară, inclusiv siguranța, securitatea și proprietatea intelectuală. CESE recunoaște rolul important al autorităților vamale în prevenirea intrării pe piața unică a produselor neconforme și/sau nesigure și conchide că aceste autorități trebuie să beneficieze de resurse adecvate, inclusiv pentru toate responsabilitățile de natură nefinanciară.

4.8.2.

Se estimează că punerea în aplicare a pachetului privind TVA pentru comerțul electronic (9) începând din 2021 va aduce venituri semnificative bugetelor statelor membre și va genera condiții de concurență echitabile pentru mediul de afaceri. Crearea unei platforme a UE de informații fiscale în cadrul rețelei fiscale de combatere a fraudei Eurofisc este privită ca o îmbunătățire pentru că oferă autorităților vamale acces la informații. CESE așteaptă cu interes evaluarea Comisiei în acest sens.

4.8.3.

CESE consideră că cel mai bun mod de reglementare și gestionare a comerțului electronic este prin cooperarea consolidată cu alte țări din OCDE și G20. Comitetul a subliniat deja că „politicile fiscale care trebuie aplicate digitalizării economiei și dezvoltarea de instrumente și soluții operaționale trebuie să fie coordonate la nivel internațional” (10).

4.8.4.

Comerțul electronic este un sector foarte important pentru IMM-uri. Cu toate acestea, comerțul transfrontalier este deja fragmentat din cauza diverselor bariere existente și CESE își exprimă îngrijorarea că în comunicare nu există nicio referire la crearea unui cadru favorabil pentru IMM-uri prin intermediul acestui plan de acțiune ambițios. Potrivit Eurobarometrului din septembrie, doar 4 % dintre IMM-uri își vând mărfurile către consumatori din alte state membre (11).

4.8.5.

Propunerea de a impune autorităților vamale obligații de raportare privind platformele reprezintă o sarcină potențială pentru întreprinderile care respectă legea. Platformele dispun într-adevăr de date importante pe care autoritățile vamale le-ar putea utiliza, dar ar trebui realizate investiții specifice în programe IT care să poată colecta și furniza aceste date. Utilizarea sistemelor robotice automate ar trebui explorată neîntârziat, întrucât acestea ar putea fi deosebit de utile pentru simplificarea obligațiilor de raportare. Mai mult decât atât, CESE consideră că aceste întreprinderi ar trebui să beneficieze de finanțarea necesară dacă li se va solicita colectarea de date de care, altfel, nu ar avea nevoie. Gestionarea acestor date este extrem de importantă pentru a aborda fraudele vamale și în domeniul TVA, subevaluarea, falsele declarații de origine etc. CESE a solicitat deja „elaborarea unui standard european pentru colectarea datelor și informațiilor referitoare la proprii utilizatori, pe care platformele ar trebui să le comunice” (12).

4.8.6.

Cu toate acestea, CESE salută actuala revizuire realizată de Comisie a rolului și obligațiilor piețelor online, care ar trebui să fie mai fiabile și să-și asume responsabilități în momentul în care se verifică dacă mărfurile vândute pe platformele lor sunt conforme și sigure.

4.9.   Promovarea conformității

4.9.1.

Comercianții de încredere sunt deja recompensați cu un sistem de beneficii pentru conformitatea lor cu legislația UE în domeniul vamal. CESE sprijină propunerea de monitorizare a acordurilor preferențiale existente cu țări terțe; o analiză cuprinzătoare a sistemelor internaționale ale UE de cooperare și asistență administrativă reciprocă în domeniul vamal ar conduce la o mai bună aplicare a legii.

4.9.2.

Propunerea de a implementa sistemul de ghișeu unic al UE este un proiect reciproc avantajos și CESE își afirmă sprijinul deplin în acest sens. Sectorul privat ar beneficia de pe urma unei posibilități de raportare printr-o acțiune unică, în timp ce diferitele autorități ar putea selecta datele necesare. Acest sistem reprezintă un progres net pentru toate părțile implicate și se estimează că va genera pentru întreprinderi economii de până la 690 de milioane EUR în îndeplinirea formalităților administrative vamale în cursul primilor șapte ani de punere în aplicare.

4.9.3.

Cu toate acestea, este relativ dificil de înțeles modul în care analiza propusă a Codului vamal al Uniunii ar putea sugera că sistemele electronice sunt caduce, la mai puțin de patru ani de la adoptarea propunerii.

4.9.4.

Fragmentarea sancțiunilor aplicate pentru neconformitate între statele membre creează denaturări ale concurenței pe piața unică, permițând totodată apariția unor verigi mai slabe în sistem. Crearea unui cadru solid și uniform ar încuraja consolidarea Codului vamal al Uniunii în ansamblul său. Deși este excelentă din punct de vedere teoretic, CESE se întreabă cum intenționează CE să integreze această propunere, având în vedere că propunerea din 2013 pe aceeași temă a fost respinsă.

4.9.5.

În plus, este dificil de asigurat același nivel al controlului dacă numărul lucrătorilor vamali variază, de la un stat membru la altul, între 7 și 70 la 100 000 de locuitori (13). CESE recomandă adăugarea unor standarde minime privind controlul și numărul necesar de lucrători.

4.9.6.

Criza provocată de pandemia de COVID-19 a evidențiat lacunele sistemului vamal, cu mai multe cazuri de produse neconforme și nesigure care au ajuns pe teritoriul UE. CESE consideră că este foarte important să se adopte, cât mai curând cu putință, acte de punere în aplicare pentru reglementarea supravegherii pieței (14).

4.9.7.

În plus, CESE sprijină propunerea de a se acorda o atenție specială aplicării de reguli și proceduri de origine preferențiale celor 41 de acorduri de liber schimb ale UE. Referitor la alți parteneri comerciali, în special China, creșterea exponențială a comerțului electronic s-a adăugat provocărilor existente pentru sectorul vamal. De aici decurge preocuparea perfect normală de a evalua și a legifera, acolo unde este necesar.

4.10.   Autorități vamale care acționează ca o entitate unică

4.10.1.

Analiza arată că poate fi stimulată în mod semnificativ cooperarea transfrontalieră. CESE consideră că singura modalitate de a avansa constă în asigurarea unei cooperări suplimentare și îmbunătățite între autoritățile din diverse state membre și între autoritățile vamale și alte autorități naționale. Partajarea celor mai bune practici ar putea consolida, de asemenea, productivitatea serviciilor vamale.

4.10.2.

Sunt necesare investiții semnificative pentru achiziționarea echipamentelor de control vamal necesare pentru implementarea acestei cooperări. CESE remarcă că, în propunerea inițială (15), Comisia a fost de acord să acopere doar 80 % din investițiile necesare. Restul de 20 % ar trebui suportate de statele membre; dată fiind situația financiară în care se află aceste țări ca urmare a pandemiei de COVID-19, CESE nu se așteaptă ca toate cele 27 de state membre să aibă capacitatea de a investi aceste sume în 2021.

4.10.3.

În cele din urmă, Comisia dă dovadă de îndrăzneală și înaintează propunerea controversată de a pregăti până în 2023 o evaluare a impactului referitoare la crearea unei agenții vamale a UE. CESE își exprimă îndoiala că statele membre ar fi de acord cu aceasta.

---

(1)  JO L 269 10.10.2013, p. 1.

(2)  JO L 169, 25.6.2019, p. 1.

(3)  Avizul CESE privind propunerea de regulament de instituire, ca parte a Fondului de gestionare integrată a frontierelor, a instrumentului de sprijin financiar pentru echipamente de control vamal (JO C 62, 15.2.2019, p. 67).

(4)  JO C 367, 10.10.2018, p. 39.

(5)  JO L 269 10.10.2013, p. 1.

(6)  JO C 246, 28.7.2017, p. 22.

(7)  Al doilea raport bienal privind progresele înregistrate în dezvoltarea uniunii vamale a UE și guvernanța acesteia.

(8)  JO C 62, 15.2. 2019, p. 67.

(9)  Modernizarea TVA pentru comerțul electronic transfrontalier.

(10)  JO C 364, 28.10.2020, p. 62.

(11)  Eurobarometrul Flash 486.

(12)  JO C 364, 28.10.2020, p. 62.

(13)  „Survey from the Union of Finance Personnel in Europe” (Sondaj al Sindicatului personalului din sectorul financiar din Europa).

(14)  JO L 169, 25.6.2019, p. 1.

(15)  COM(2018) 321 final.