COMISIA EUROPEANĂ

Bruxelles, 24.4.2018

JOIN(2018) 7 final

RAPORT COMUN CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2017

RAPORT CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN ȘI CONSILIU

Regiunea Administrativă Specială Hong Kong: Raport anual pe 2017

Sinteză

De la retrocedarea Hong Kongului către Republica Populară Chineză (RPC), în 1997, Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia au urmărit îndeaproape evoluțiile politice și economice din Regiunea Administrativă Specială (RAS) Hong Kong, ținând seama de principiul „o țară, două sisteme”. UE respectă politica „o Chină unică” și sprijină principiul „o țară, două sisteme”, precum și punerea în aplicare a acestuia. În conformitate cu angajamentul asumat în 1997 față de Parlamentul European, în fiecare an se publică un raport privind evoluția situației din Hong Kong. Prezentul raport, care se referă la evoluțiile din 2017, este cel de al 20-lea de acest tip.

Anul 2017 a marcat împlinirea a 20 de ani de la retrocedare. 2017 a fost un an plin de evenimente și dificil din punct de vedere politic pentru RAS Hong Kong și pentru funcționarea principiului „o țară, două sisteme”. Anul a fost marcat de alegerea șefului executivului; de vizita președintelui Xi Jinping; de excluderea altor patru deputați prodemocrați; de controversatul acord de colocare, inclusiv decizia Comitetului permanent al Congresului Popular Național (NPCSC) de a aproba acest acord, care a ridicat semne de întrebare în rândul comunității juridice din Hong Kong cu privire la temeiul său juridic; și de zeci de cauze judiciare cu accente politice (multe dintre ele fiind legate de participarea la mișcarea Occupy Central din 2014).

În ciuda câtorva provocări, în general, principiul „o țară, două sisteme” a funcționat bine. Totuși, îngrijorările legate de erodarea treptată a acestui principiu dau naștere unor întrebări legitime privind punerea sa în aplicare și privind gradul ridicat de autonomie a Hong Kongului pe termen lung.

Statul de drept a prevalat și sistemul judiciar a continuat să își demonstreze caracterul independent și respectarea consecventă a garanțiilor procedurale, în ciuda faptului că s-a confruntat din nou cu mai multe controale jurisdicționale sensibile din punct de vedere politic.

Libertatea de exprimare și libertatea de informare sunt, în general, respectate. Cu toate acestea, două tendințe negative au devenit mai pronunțate: autocenzura atunci când sunt prezentate informații cu privire la evoluția politicii interne și externe a Chinei și presiunea asupra jurnaliștilor.

Hong Kongul a rămas un centru de afaceri și financiar internațional competitiv și cea mai importantă platformă din lume în ceea ce privește schimburile comerciale cu China continentală.

Noua administrație, care și-a preluat atribuțiile la 1 iulie, a urmărit ca, prin lansarea unei serii de inițiative pentru îmbunătățirea nivelului de trai al populației, să pună bazele unui nou început. Șeful executivului, Carrie Lam, și-a luat angajamentul să depună eforturi pentru reducerea divizării politice și pentru favorizarea unei societăți favorabile incluziunii. Guvernul a anunțat planuri ambițioase de diversificare a economiei Hong Kongului și de intensificare a capacității sale tehnologice și de inovare, pentru a asigura competitivitatea pe termen lung.

Statul de drept, un cadru de reglementare transparent, nivelurile foarte scăzute ale corupției și ale criminalității, coroborate cu o administrație publică eficientă și cu un sistem judiciar independent au contribuit la menținerea și încurajarea unui climat propice investițiilor care stă la baza succesului Hong Kongului.

După cum s-a menționat deja în rapoartele anterioare și s-a reiterat în alte rânduri, UE încurajează RAS Hong Kong și autoritățile guvernamentale centrale să reia reforma electorală în conformitate cu Legea fundamentală și să ajungă la un acord cu privire la un sistem electoral democratic, echitabil, deschis și transparent. Votul universal ar oferi guvernului un sprijin mai puternic din partea populației și legitimitatea necesară în eforturile sale pentru atingerea obiectivelor economice ale Hong Kongului și pentru abordarea provocărilor de natură socioeconomică.

Evoluții politice

La 26 martie, o Comisie Electorală cu circuit închis, formată din 1 194 de membri, a ales-o pe Carrie Lam drept cel de-al patrulea șef al executivului din Hong Kong, cu o marjă confortabilă. Campania electorală a fost animată și contestată, deși toți cei trei candidați au fost din tabăra pro-Beijing. Acoperirea media a fost extinsă și liberă, deși au existat anumite restricții privind mijloacele de informare digitale. Cu toate acestea, alegerile au fost afectate de acuzații de imixtiune și presiune din partea Beijingului. Carrie Lam și-a preluat atribuțiile la 1 iulie. Ea s-a angajat să comunice cu pandemocrații și să depună eforturi în direcția reconcilierii societății din Hong Kong, concentrându-se pe dezvoltarea economică și pe problemele sociale urgente. Începutul mandatului său nu a fost ușor, având în vedere numărul mare de proceduri judiciare sensibile lansate de administrația anterioară.

Controversa legată de depunerea jurământului, care a dus la excluderea a doi deputați în 2016, a continuat în 2017. În iulie au fost excluși încă patru deputați pandemocrați (ajungându-se astfel în total la un număr de 6 din 70) 1 . Astfel, tabăra prodemocrată a fost privată de dreptul de veto pe care îl deținea de facto în cadrul unora dintre procedurile legislative; puterea sa de blocare – de o treime minoritară – în cadrul altor proceduri a devenit foarte fragilă. În luna decembrie, beneficiind de slăbirea opoziției, deputații pro-Beijing au reușit să modifice normele și procedurile Consiliului Legislativ. Tacticile de obstrucționare parlamentară, adesea utilizate în trecut de către tabăra pandemocratică pentru a se opune proiectelor de lege ale guvernului, au devenit mai dificile.

Grupurile care pledează pentru autodeterminare în unele cazuri sau chiar pentru independență în altele au fost slăbite. Apelurile la independență au trecut în plan secund, deși unele bannere pro-independență pot fi observate în campusurile universitare.

În ciuda unei serii de provocări, independența judiciară și respectarea deplină a statului de drept au fost menținute în 2017. Acestea sunt vitale pentru menținerea credibilității democratice a Hong Kongului, a statutului său de centru de afaceri internațional și a ambițiilor sale legate de consolidarea rolului său de centru internațional de arbitraj și mediere.

În 2017, nu mai puțin de 10 deputați din Hong Kong aflați în opoziție erau implicați în anumite proceduri judiciare. Unii dintre aceștia erau implicați în proceduri judiciare în care erau formulate mai multe capete de acuzare, variind de la controverse legate de depunerea jurământului și comportamente perturbatoare la profanarea drapelului.

Începând cu luna martie, zeci de persoane au făcut obiectul acuzațiilor de întrunire ilegală sau de instigare la dezordine publică și al unor acuzații similare, legate în cea mai mare parte de protestele Occupy Central din 2014 sau de demonstrațiile din afara Biroului de legătură al Beijingului din noiembrie 2016.

La 17 august, Curtea de Apel din Hong Kong a condamnat trei lideri ai mișcării Occupy (Joshua Wong, Nathan Law și Alex Chow) la închisoare pentru întrunire ilegală în afara sediului guvernului în 2014. Fiecare dintre aceștia executase deja muncă în folosul comunității până la data apelului. Secretarul pentru Justiție a formulat apel împotriva primei sentințe pronunțate de instanța inferioară, care a fost considerată prea blândă. Treisprezece alți activiști pro-democratici au fost, de asemenea, închiși. Pandemocrații au acuzat guvernul de erodarea statului de drept și de folosirea sistemului judiciar ca armă pentru suprimarea opoziției. Asociația Baroului și Societatea de Drept au emis o declarație comună în care au afirmat că nu există indicii că deciziile au fost influențate de considerente politice.

La 20 august, peste 22 000 de persoane au demonstrat pașnic în semn de protest împotriva sentinței.

Pedepsele cu închisoarea de peste trei luni aplicate celor trei lideri ai mișcării Occupy înseamnă că aceștia nu vor putea să candideze la alegerile pentru Consiliul Legislativ în următorii cinci ani. Cei trei au fost ulterior eliberați pe cauțiune în așteptarea hotărârii Înaltei Curți de Apel 2 .

Membrii opoziției nu sunt singurele persoane împotriva cărora au fost inițiate proceduri judiciare. La 17 februarie, șapte polițiști au fost condamnați la doi ani de închisoare pentru atacarea unui activist pro-democrație în timpul protestului Occupy din 2014, determinând manifestări publice de nemulțumire din partea susținătorilor guvernului.

Acordul de colocare feroviară cu China continentală a fost o altă problemă care a ridicat probleme în 2017. Proiectul se află în pregătire de aproape un deceniu, însă procedurile au fost accelerate în iulie, când noul guvern și-a preluat atribuțiile. În conformitate cu acordul, o zonă a noii gări feroviare Hong Kong-China continentală va fi închiriată Chinei continentale pentru proceduri unice de vămuire. Acordul propus va acorda Chinei continentale jurisdicție aproape deplină asupra peronului, compartimentelor de tren și sălii de așteptare pentru călători. Jurisdicția nu se limitează la imigrație, vamă și carantină, ci include și chestiuni penale și alte probleme.

În practică, acesta este un aranjament convenabil: conectarea Hong Kongului la rețeaua feroviară națională de mare viteză a Chinei are sens din punct de vedere economic și logistic. Cu toate acestea, au fost ridicate întrebări cu privire la compatibilitatea acestui acord de colocare cu principiul „o țară, două sisteme”. La 27 decembrie, NPCSC a aprobat acordul în mod controversat. Comunitatea juridică și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa unui temei juridic pentru decizia NPCSC, despre care spune că subminează Legea fundamentală. Se așteaptă ca Consiliul Legislativ să adopte un proiect de lege de punere în aplicare a acordului în prima jumătate a anului 2018.

La 11 octombrie, cetățeanului UE Benedict Rogers i s-a refuzat intrarea în Hong Kong. Nu există nicio îndoială că autoritățile de imigrație din Hong Kong au puterea de a decide cine poate intra pe teritoriul Hong Kongului. Cu toate acestea, din observațiile făcute atât de autoritățile din Hong Kong, cât și de purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din China, rezultă că această decizie a fost luată de Beijing pe baza competenței sale în domeniul „afacerilor externe”. Acest fapt a ridicat întrebări cu privire la punerea în aplicare a principiului „o țară, două sisteme”, în măsura în care, în temeiul Legii fundamentale, imigrația intră în sfera de competență a Hong Kongului.

Ultimul dintre editorii de carte „dispăruți”, ale căror cazuri nu au fost încă clarificate în mod satisfăcător, a reapărut în octombrie 2017. Gui Minhai, cetățean suedez naturalizat, născut în China continentală, a fost eliberat de către autoritățile continentale, după ce, în 2015, a fost declarat dispărut. Acesta a fost reținut din nou în ianuarie 2018.

În urma cazului editorilor de carte, presupusa răpire a unui om de afaceri chinez, Xiao Jianhua, de la hotelul său din Hong Kong, la 27 ianuarie, a stârnit din nou îngrijorare cu privire la faptul că forțele de securitate continentale ar putea opera pe teritoriul Hong Kongului.

Egalitatea de șanse, drepturi și libertăți

Hong Kongul se bucură de un nivel ridicat de libertate. Libertatea de exprimare, libertatea presei și libertatea de informare reprezintă valori fundamentale în cadrul principiului „o țară, două sisteme” și reprezintă o componentă esențială a atuului pe care îl are Hong Kongul ca centru de afaceri mondial. UE face apel la toate părțile implicate să mențină aceste valori.

Chiar dacă mass-media din Hong Kong se bucură în continuare de un nivel ridicat de libertate, numărul provocărilor a început să crească de câțiva ani. În 2017, în Clasamentul libertății presei (Reporteri Fără Frontiere), Hong Kongul a pierdut patru locuri, ajungând pe poziția 73, aceasta fiind o cifră-record.

În cel mai recent raport anual privind libertatea presei, Asociația Jurnaliștilor din Hong Kong a concluzionat că autocenzura s-a agravat; 7 din 10 jurnaliști au declarat că libertatea presei s-a deteriorat. Multe dintre cele mai importante organizații mass-media sunt cel puțin parțial deținute de întreprinderi din China continentală, lucru care le afectează acoperirea și politica editorială. Au existat mai multe cazuri de intimidare și amenințări la adresa jurnaliștilor care au fost investigate de poliție.

În anul 2017 s-a înregistrat o evoluție pozitivă notabilă: după ani de plângeri, guvernul a ridicat în cele din urmă restricțiile privind acoperirea evenimentelor guvernamentale prin mijloace de comunicare bazate pe internet.

Libertatea de exprimare este foarte respectată în Hong Kong, chiar dacă sunt adresate tot mai multe întrebări cu privire la limitele sale legate de chestiunea sensibilă a apelurilor la autodeterminare sau independență. La începutul anului, partidele pro-independență au criticat guvernul pentru încălcarea libertății de exprimare după ce li s-a interzis să instaleze standuri la târgul de Anul Nou Lunar. Autoritățile au declarat că promovarea independenței Hong Kongului ar putea pune în pericol siguranța publică. Bannerele și afișele care solicită independența Hong Kongului afișate în campusurile mai multor universități din Hong Kong au fost în cele din urmă interzise în majoritatea campusurilor. La 16 septembrie, directorii a 10 universități au emis o declarație comună prin care au respins independența Hong Kongului și au condamnat „abuzul” de libertate de exprimare. Sindicatele studențești din 12 instituții de învățământ superior au emis un răspuns comun, în apărarea libertății lor de a discuta despre independență în campusuri. Guvernul a respins speculațiile potrivit cărora a exercitat presiuni asupra universităților pentru a emite declarația și a adăugat că promovarea independenței nu va fi tolerată.

Hong Kongul se confruntă în continuare cu o serie întreagă de probleme socioeconomice și inegalități: coeficientul Gini a ajuns la o valoare record de 0,539 3 , ceea ce face ca Hong Kongul să fie unul dintre orașele din lume cu cel mai ridicat grad de inegalitate. Decalajul se mărește, cele mai bogate 10 % dintre gospodării câștigând de 44 ori mai mult decât cele mai sărace 10 % dintre acestea. Reducerea sărăciei și sprijinul acordat persoanelor dezavantajate ocupă un loc prioritar pe agenda guvernului.

Hong Kongul nu are încă o legislație cuprinzătoare în materie de combatere a discriminării. În martie, Comisia pentru egalitatea de șanse a emis o declarație comună cu 75 de întreprinderi majore, Universitatea chineză și Asociația Baroului din Hong Kong, îndemnând guvernul să adopte legislație împotriva discriminării pe motive de orientare sexuală, identitate de gen și statutul de persoană intersexuală. Guvernul nu a răspuns declarației.

Guvernul a făcut apel împotriva a două cazuri de referință privind partenerii de același sex. Dacă Înalta Curte de Apel confirmă hotărârile anterioare, aceasta poate oferi un impuls pentru adoptarea unei legi cuprinzătoare împotriva discriminării care să acopere discriminarea bazată pe orientarea sexuală.

Lucrătorii casnici străini (FDW - foreign domestic workers), în număr de aproximativ 320 000, au continuat să fie afectați de lipsa unor condiții de muncă și a unei protecții sociale adecvate. Două legi existente privind lucrătorii casnici străini provoacă o îngrijorare deosebită, și anume cerința ca aceștia să locuiască în locuința angajatorului și regula de „două săptămâni”, conform căreia lucrătorii casnici străini trebuie să își găsească un loc de muncă în termen de două săptămâni de la expirarea contractului lor, în caz contrar urmând să fie expulzați. Guvernul a luat măsuri pentru a suprima servitutea pentru datorii și practicile frauduloase din partea agențiilor de ocupare a forței de muncă, dar este nevoie de măsuri mai ferme.

La 3 octombrie, Înalta Curte a început audierea într-o acțiune în justiție împotriva cerinței conform căreia lucrătorii casnici străini trebuie să locuiască în locuința angajatorului. Abolirea acestei cerințe ar fi un pas binevenit în îmbunătățirea drepturilor lucrătorilor casnici străini: grupurile de activiști pentru drepturile omului au denunțat frecvent condițiile de viață necorespunzătoare ale acestor lucrători și au cerut autorităților ca măsurile care le permit lucrătorilor casnici străini să locuiască în altă locuință decât cea a angajatorului să nu mai fie considerate infracțiune.

Traficul de persoane rămâne un motiv de îngrijorare, în special în absența unui cadru legislativ și politic unic. Guvernul RAS Hong Kong a instituit un grup operativ care să se ocupe de această chestiune și colaborează cu UE și alți membri ai comunității internaționale. Hong Kongul și-a intensificat cooperarea cu China continentală, inclusiv operațiunile comune. UE și Biroul de Securitate din Hong Kong au organizat, în luna iulie, un atelier de succes privind traficul de persoane și așteaptă cu nerăbdare continuarea cooperării.

Sistemul de combatere a corupției a rămas solid și rezilient. Hong Kongul se mândrește cu standarde foarte ridicate în materie de transparență și de măsuri anticorupție. Autoritățile, liderii politici și din mediul de afaceri recunosc că transparența, inclusiv pentru întreprinderile din China continentală, este importantă pentru ca Hong Kongul să-și mențină superioritatea ca centru de afaceri internațional.

Relațiile dintre Hong Kong și China continentală

Categoriile sociale din Hong Kong sunt îngrijorate de ceea ce percep a fi erodarea treptată a „gradului ridicat de autonomie” a Hong Kongului în cadrul RPC și scăderea respectului pentru valorile și modul de viață al Hong Kongului în conformitate cu principiul „o țară, două sisteme”.

În timpul vizitei sale la Hong Kong cu ocazia celei de-a 20-a aniversări de la retrocedare, președintele Xi Jinping a reiterat angajamentul guvernului central față de principiul „o țară, două sisteme”. El a subliniat, de asemenea, că punerea în pericol a securității și suveranității naționale și contestarea puterii guvernului central sunt limite care nu trebuie depășite. În urma vizitei lui Xi Jinping și a raportului acestuia în legătură cu cel de-al 19-lea Congres al partidului, discursurile și observațiile mai multor înalți funcționari din Beijing sugerează că există o nouă înțelegere a Legii fundamentale, prin care China își declară „jurisdicția cuprinzătoare” asupra Hong Kongului.

În luna noiembrie, NPCSC a votat introducerea Legii privind imnul național în anexa III la Legea fundamentală a Hong Kongului, care enumeră legile naționale ale RPC care sunt, de asemenea, aplicabile în Hong Kong. Guvernul RAS Hong Kong a declarat că Legea privind imnul național va fi aplicată în RAS printr-o legislație locală corespunzătoare. Unele dintre sancțiunile prevăzute de legislația națională nu pot fi aplicate în Hong Kong din cauza diferențelor semnificative în ceea ce privește dreptul penal. Nu se așteaptă o aplicare retroactivă.

Două alte evenimente din 2017 au cauzat îngrijorări cu privire la punerea în aplicare a principiului „o țară, două sisteme”: decizia Beijingului de a refuza intrarea unui cetățean al UE în Hong Kong și decizia NPCSC din 27 decembrie de aprobare a acordului de colocare fără a ține seama în mod corespunzător de Legea fundamentală.

În luna decembrie, Hong Kongul și China continentală au semnat un acord pentru instituirea unui sistem de notificare mai rapidă a cazurilor în care locuitorii unei regiuni sunt reținuți ca infractori de către cealaltă regiune. Ambele părți s-au angajat să se informeze reciproc în termen de șapte zile lucrătoare (un termen ceva mai mare în cazuri mai complexe) dacă o persoană este reținută pentru infracțiuni minore. Acordul, care a fost determinat de dispariția celor cinci editori de carte, oferă o mai mare transparență.    

Tot în luna decembrie, 1 989 de alegători, dintre care aproximativ 300 de pandemocrați, au ales cei 36 de deputați ai Hong Kongului în cadrul Congresului Popular Național. Campania electorală a fost contestată. În temeiul unor noi norme adoptate de către Congresul Popular Național în luna martie, candidații din Hong Kong au trebuit să semneze o declarație conform căreia susțin constituția națională și Legea fundamentală a Hong Kongului, susțin principiul „o țară, două sisteme”, își iau un angajament de loialitate față de Republica Populară Chineză și față de Regiunea Administrativă Specială Hong Kong și nu acceptă asistență financiară din partea țărilor străine în legătură cu alegerile. Din aceste motive, cererile depuse de 10 candidați din taberele „localiste” și pandemocratice au fost anulate. În cele din urmă, pentru cele 36 de locuri au candidat 49 de candidați, dintre care 11 au fost aleși deputați pentru prima oară.

Evoluția situației economice

Hong Kongul continuă să prospere ca centru financiar și comercial internațional în Asia și să dețină un loc de frunte în diferite sondaje privind competitivitatea economică globală. Guvernul și comunitatea de afaceri își exprimă totuși preocuparea în ceea ce privește competitivitatea pe termen lung în raport cu concurenții regionali ai Hong Kongului. În 2017, guvernul a condus o serie de inițiative pentru a modela viitorul economic al Hong Kongului, încercând să încurajeze mai multe eforturi de dezvoltare, în special în domeniul inovării și al tehnologiei, precum și să exploateze rolul său în cadrul inițiativei Chinei „O centură, un drum”.

Creștere susținută în 2017

Pe măsură ce mediul economic extern s-a îmbunătățit constant, Hong Kongul s-a bucurat de creștere economică, de o inflație scăzută și de ocuparea integrală a forței de muncă. Creșterea PIB-ului real a ajuns la 3,8 % în 2017 4 , aproape dublându-și ritmul de creștere de 2 % din 2016. Extinderea a fost susținută de exporturile semnificative de bunuri și servicii, de cheltuielile cu investițiile și de consum. Piața internă s-a menținut bine, susținută de condiții favorabile de angajare și de o percepție mai pozitivă asupra afacerilor. Rata anuală a șomajului a fost de 3,1 %. Presiunea inflaționistă a fost ușoară, situându-se la nivelul de 1,7 % în 2017.

Determinat de lichiditatea amplă, de perspectivele pozitive ale pieței și de câștigurile mari ale întreprinderilor, indicele Hang Seng a depășit performanțele altor indici asiatici importanți în 2017. Acesta a crescut cu peste 35 % față de anul precedent, încheind ziua de 29 decembrie 2017 la valoarea de 29 919. Activitățile legate de oferta publică inițială (OPI) au fost în creștere, în ciuda unei reduceri a dimensiunii medii a tranzacțiilor, comparativ cu anul 2016. Cu toate acestea, Hong Kongul a pierdut primul loc ca cea mai mare piață a ofertelor publice inițiale la nivel global, coborând pe locul al treilea în ceea ce privește fondurile colectate în 2017, după New York și Shanghai. Scăderea în clasament ar putea fi parțial datorată absenței mega-cotărilor la bursă și preferinței crescânde a întreprinderilor chineze din domeniul tehnologiei de a fi cotate la bursă în SUA. Veniturile rezultate din OPI au scăzut la 128,5 miliarde HKD în 2017, mai mici cu 34,2 % 5 . Aproximativ 50 % dintre companiile cotate la bursă erau întreprinderi din China continentală.

Recunoscând presiunea concurențială cu care Hong Kongul se confruntă în atragerea cotărilor la bursă din partea întreprinderilor din noua economie, Bursa de valori din Hong Kong a anunțat la 15 decembrie 2017 că va extinde regimul privind cotarea pentru a include emitenții din sectoare emergente și inovatoare care au structuri cu drepturi de vot ponderate (structuri de tip dual) 6 , precum și emitenții din domeniul biotehnologiei aflați în stadiu pre-comercial. Schimbarea poziției Comisiei pentru Valori Mobiliare și Contracte Futures a încheiat controversa de lungă durată cu privire la respingerea de către autoritatea de reglementare a propunerii de drepturi speciale de vot în urma cotării la Bursa din New York a Alibaba Group Holding Ltd. în 2014.

Autoritățile de reglementare financiară din Hong Kong au condus o serie de inițiative pentru a promova dezvoltarea „fin-tech”. Guvernul și autoritățile de reglementare din Hong Kong au semnat acorduri de cooperare cu omologii lor din alte centre „fin-tech”, inclusiv cu Regatul Unit și Singapore, pentru a stimula inovarea financiară.

Lansarea sistemului Bond Connect (iulie 2017) va consolida și mai mult legăturile financiare dintre Hong Kong și China. Acesta urmează modelul schemei Shanghai-Hong Kong Stock Connect (lansat în 2014) și al schemelor Shenzhen-Hong Kong Stock Connect (2016). Faza inițială limitează tranzacționarea într-o singură direcție orientată spre nord. Alături de recunoașterea reciprocă a sistemelor de fonduri introdusă în 2015, Hong Kongul a construit mai multe canale care leagă piețele sale de capital cu China și a continuat să joace un rol de pionierat în liberalizarea piețelor de capital din China.

În discursul său din 2017 privind cadrul politic, șeful executivului, Carrie Lam, a propus ca cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare să fie dublate de la 0,73 % la 1,5 % din PIB pe parcursul unei perioade de cinci ani și a stabilit o serie de măsuri care să stimuleze dezvoltarea. În 2017, a fost lansat un fond cu capital de risc pentru inovarea tehnologică în valoare de 2 miliarde HKD, în vederea sprijinirii start-up-urilor din domeniul tehnologiei. La începutul anului, în luna ianuarie, guvernele din Hong Kong și Shenzhen au semnat un acord comun pentru înființarea unui parc de inovare și tehnologie în Lok Ma Chau, la granița dintre cele două orașe. Cele două părți au sperat să se completeze reciproc în dezvoltarea tehnologică, pentru a concura cu alte centre tehnologice mondiale.

Inițiativa Chinei „O centură, un drum” a reprezentat un element-cheie în elaborarea politicilor din cadrul RAS Hong Kong. Guvernul din Hong Kong a subliniat necesitatea de a valorifica oportunitățile care decurg din această inițiativă și din dezvoltarea Zonei Golfului Guangdong-Hong Kong-Macao („Zona Marelui Golf”). Obiectivul declarat a fost acela ca RAS să devină o platformă de servicii antreprenoriale, de finanțare și de gestionare a activelor pentru inițiativa „O centură, un drum” și de a transforma orașul Hong Kong într-un centru de soluționare a litigiilor și de arbitraj pentru Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură (AIIB). În iunie 2017, Hong Kongul a reușit să se alăture AIIB ca membru non-suveran sub auspiciile Chinei.

În decembrie, autoritățile din Hong Kong și Comisia pentru dezvoltare națională și reformă au semnat un acord de facilitare a participării Hong Kongului la inițiativa Chinei „O centură, un drum”. Acordul include măsuri specifice axate pe șase domenii-cheie:

(i) finanțe și investiții;

(ii) infrastructură și servicii maritime;

(iii) facilitare economică și comercială;

(iv) relații interpersonale;

(v) dezvoltarea Zonei Marelui Golf; precum și

(vi) servicii de intersectare a proiectelor și de soluționare a litigiilor.

Participarea sectorului privat la proiectele privind inițiativa „O centură, un drum” este în creștere, cu un interes comercial predominant limitat la regiunea ASEAN. Prima obligațiune pentru inițiativa „O centură, un drum” a fost emisă de Banca de Dezvoltare a Chinei în Hong Kong în luna decembrie.

În conformitate cu eforturile sale de îmbunătățire a regimului de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, în luna iunie, guvernul a publicat Proiectul de lege (de modificare) din 2017 pentru combaterea spălării banilor și a finanțării terorismului (instituții financiare) și Proiectul de lege (de modificare) din 2017 privind societățile. Scopul celui dintâi proiect de lege a fost acela de a aplica măsuri legale de precauție privind clientela și cerințe legale de a ține evidența în cazul întreprinderilor și profesiilor nefinanciare desemnate atunci când se angajează în tranzacții specificate. Cel din urmă proiect de lege a urmărit să solicite întreprinderilor înregistrate în Hong Kong să păstreze informațiile privind beneficiarul efectiv, păstrând un registru al entităților care exercită un control semnificativ asupra întreprinderilor. Acest registru ar trebui să fie pus la dispoziție, la cerere, în cadrul inspecțiilor efectuate de către agenții responsabili cu aplicarea legii.

Obiectivul final al ambelor proiecte a fost acela de a actualiza regimul de reglementare al Hong Kongului, în conformitate cu cerințele internaționale publicate de Grupul de Acțiune Financiară Internațională (GAFI). Totuși, ca rezultat al observațiilor făcute în timpul procesului de consultare, guvernul a decis să limiteze accesul la informațiile privind beneficiarul efectiv pentru autoritățile competente, mai degrabă decât să facă publice aceste informații. Este important faptul că cerințele în materie de informare se vor aplica numai întreprinderilor private înregistrate în Hong Kong, nu și întreprinderilor înregistrate în afara Hong Kongului sau întreprinderilor cotate la bursa din Hong Kong. Cele două proiecte de lege au fost adoptate de Consiliul Legislativ la 24 ianuarie 2018.

Politica comercială

Pe plan extern, Hong Kongul a continuat să încheie acorduri de liber schimb și de investiții, concentrându-se pe legăturile comerciale și de investiții din cadrul inițiativei Chinei „O centură, un drum”. În 2017, Hong Kongul a semnat și a încheiat o serie de acorduri bilaterale și a lansat negocieri cu noi parteneri, pe lângă acordurile de liber schimb existente cu Noua Zeelandă, Asociația Europeană a Liberului Schimb și Chile. Negocierile cu Georgia și Maldive au continuat. În luna mai, Hong Kongul a început negocierile privind acordul de liber schimb cu Australia. Un acord de liber schimb și un acord de investiții conex cu ASEAN au fost semnate în luna noiembrie, în cadrul Summitului ASEAN. Au fost încheiate acorduri privind promovarea și protejarea investițiilor cu Bahrain, Mexic, Myanmar și Emiratele Arabe Unite, iar negocierile cu Iran și Rusia sunt în desfășurare. Hong Kongul a rămas un membru activ al OMC și un susținător ferm al multilateralismului.

În ceea ce privește integrarea regională, în luna iunie 2017 au fost semnate două noi acorduri, și anume un acord de investiții și un acord de cooperare economică și tehnică în temeiul Acordului pentru un parteneriat economic mai strâns (Closer Economic Partnership Arrangement, CEPA) dintre Hong Kong și China continentală. Acordurile permit întreprinderilor din Hong Kong accesul pe deplin preferențial la investiții în China – atât în sectorul serviciilor, cât și în alte sectoare decât cel al serviciilor – și deschid calea pentru ca Hong Kongul să participe într-o mai mare măsură la inițiativa Chinei „O centură, un drum”. În plus, în luna octombrie a fost semnat un acord de parteneriat economic mai strâns cu Macao. Hong Kongul și Macao au încheiat fiecare un CEPA separat cu China continentală. Cele trei administrații au avut în vedere ca, pe baza acordurilor CEPA pe care le-au încheiat, să stabilească o nouă platformă comună care să continue liberalizarea și facilitarea schimburilor comerciale și a investițiilor în „Zona Marelui Golf”.

Piața imobiliară și a locuințelor

Datorită ratelor scăzute ale dobânzilor, excesului de lichidități și cererii puternice din partea investitorilor, piața imobiliară a atins niveluri record în anul 2017. În special, prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale private au crescut cu 16,7 % 7 față de anul 2016, ceea ce a făcut din Hong Kong cea mai scumpă piață de locuințe din lume. Acesta este cel mai puțin accesibil centru urban din lume pentru cumpărătorii de case. Apartamentele din clădirile noi au, în medie, suprafețe mai mici pentru a le face mai accesibile pentru noii cumpărători de case. Pe măsură ce prețurile și chiriile proprietăților imobiliare rezidențiale din sectorul privat au continuat să crească, cererea pentru locuințe publice a crescut mai mult ca oricând.

Autoritățile din Hong Kong au depus eforturi intense pentru a crește oferta și a gestiona cererea, dar eforturile nu au generat până acum îmbunătățiri notabile. Măsurile bazate pe cerere, aplicate în anii precedenți (cum ar fi înăsprirea acordării de credite ipotecare și impunerea unei taxe de timbru dublă de 15 % pentru cumpărătorii care nu sunt la prima achiziție), au rămas în vigoare. Au fost introduse sau perfecționate diferite tipuri de sisteme de locuințe publice, în timp ce dezvoltarea proiectelor a fost accelerată. Cu toate acestea, îndeplinirea obiectivului pe termen lung de furnizare de locuințe rămâne o provocare uriașă pentru guvern, având în vedere deficitul de terenuri. Pentru a obține un consens larg în cadrul comunității, șeful executivului a numit un grup operativ alcătuit din 30 de membri în luna septembrie 2017. Grupul operativ pentru oferta de terenuri va implica publicul, în 2018, în revizuirea diverselor opțiuni controversate, cum ar fi recuperarea terenurilor, accelerarea reînnoirii urbane și exploatarea parcurilor de conservare.

Gestiunea fiscală, decalajul dintre sărăcie și bogăție

Guvernul din Hong Kong a acumulat rezerve fiscale solide începând din 1997. În luna februarie 2017, secretarul pentru finanțe, Paul Chan, a prezentat un raport fiscal solid privind RAS Hong Kong, cu un excedent bugetar de 3,7 % din PIB pentru perioada 2016-2017 și rezerve estimate de 37 % din PIB pentru perioada 2017-2018. Pe lângă o serie de măsuri concesionare cu caracter excepțional, excedentul fiscal a fost inclus în buget pentru a crește cheltuielile cu îngrijirea persoanelor în vârstă și pentru dezvoltarea inovării. Șeful executivului, Carrie Lam, a promis să majoreze cheltuielile într-o serie de domenii de politică, având în vedere că rezervele fiscale depășesc 1 000 de miliarde de HKD. Poziția fiscală confortabilă a permis, de asemenea, administrației să reducă povara fiscală asupra companiilor. Printre alte măsuri, șeful executivului a propus reducerea la jumătate a ratei impozitului pe profit la 8,25 %, pentru primele 2 milioane HKD înregistrate ca profit.

În ciuda creșterii economice puternice și a fondurilor publice, situația privind sărăcia s-a deteriorat, iar disparitățile în ceea ce privește veniturile au crescut, în mare parte din cauza unei îmbătrâniri mai rapide a populației. Ultimul studiu guvernamental 8 a arătat că 1,35 milioane din cei 7,35 milioane de locuitori ai orașului trăiau sub pragul oficial al sărăciei. Rata sărăciei a crescut cu 0,2 puncte procentuale, până la un nivel record de 19,9 % în 2016. Guvernul și-a luat angajamentul de a pune în aplicare politici fiscale și de protecție socială adecvate pentru a permite diferitelor straturi ale societății să împartă roadele dezvoltării economice și resursele guvernamentale.

Politica de protecție a mediului

În 2017, protecția mediului a devenit mai importantă pe agenda politică. Au fost lansate și inițiate o serie de inițiative și proceduri legislative. Hong Kongul a promis să avanseze spre o economie cu emisii reduse de carbon și să devină cea mai ecologică regiune a Chinei. În ianuarie, Hong Kongul a publicat raportul „Planul de acțiune în domeniul climei 2030+” ca răspuns la Acordul de la Paris. Raportul stabilește noul obiectiv absolut al Hong Kongului de a obține o reducere a emisiilor de carbon cuprinsă între 26 % și 36 % pentru 2030 comparativ cu 2005 și planurile concertate de realizare a acestuia. Având în vedere efortul de reducere a deșeurilor urbane și de îmbunătățire a gestionării acestora, în luna martie a fost publicată o propunere detaliată referitoare la o schemă municipală de tarifare a deșeurilor solide, care urmează să fie introdusă în 2019.

O instalație de tratare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE) de ultimă oră a devenit operațională în luna decembrie. Instalația, construită și exploatată de o firmă europeană de gestionare a deșeurilor (în cadrul unei asocieri în participație cu un furnizor local de servicii) a fost prima de acest gen din Hong Kong. Hong Kongul a lansat, de asemenea, un plan în trei etape pentru eliminarea treptată a comerțului cu fildeș până la sfârșitul anului 2021. Guvernul a prezentat proiectul de lege relevant Consiliului Legislativ pentru examinare în iunie 2017 (și a fost aprobat în ianuarie 2018).

Relațiile bilaterale și cooperarea dintre UE și Hong Kong în 2017

Uniunea Europeană și Hong Kongul sunt parteneri comerciali și de investiții majori. Ei au continuat aprofundarea relațiilor bilaterale în 2017.

Uniunea Europeană este al doilea mare partener comercial al Hong Kongului după China și unul dintre principalii săi investitori străini. Cu peste 2 100 de întreprinderi din UE care au sediul în Hong Kong, UE continuă să aibă cea mai numeroasă prezență de afaceri străine din oraș. La rândul său, Hong Kongul este al 14-lea cel mai mare partener comercial în materie de mărfuri și unul dintre principalii parteneri comerciali asiatici în materie de servicii ai UE.

În 2017, exporturile de mărfuri din UE către Hong Kong au crescut cu 5 % față de anul precedent până la 36,8 miliarde EUR, iar importurile din Hong Kong s-au ridicat la 11,2 miliarde EUR, având ca rezultat un excedent considerabil pentru UE de 25,6 miliarde EUR, al patrulea cel mai mare excedent comercial extern al UE. Exporturile de mărfuri din UE către Hong Kong sunt amplificate de cererea robustă de mașini și echipamente, bijuterii, îmbrăcăminte, bunuri de lux, alimente, vin și automobile.

Comerțul bilateral cu servicii între UE și Hong Kong a rămas stabil. În 2016 (ultimul an pentru care există date disponibile), comerțul bilateral cu servicii s-a ridicat la 22,3 miliarde EUR. Importurile UE de servicii din Hong Kong au atins 11,4 miliarde EUR, în timp ce exporturile către Hong Kong au ajuns la 10,9 miliarde EUR, rezultând un deficit al UE de 461 milioane EUR.

Fluxurile de investiții bidirecționale între UE și Hong Kong sunt semnificative. Hong Kongul este una dintre destinațiile majore pentru investițiile directe ale UE. Cu excepția centrelor offshore, UE este al doilea cel mai mare investitor străin în Hong Kong (după China continentală), contribuind cu 9,7 % la volumul total de investiții străine directe în 2016 (cele mai recente date disponibile). Un procent semnificativ din investițiile UE în China tranzitează prin Hong Kong. Prezența furnizorilor de servicii de înaltă calitate și statul de drept se numără printre principalele motive pentru aceasta. La rândul său, Hong Kongul rămâne cel de-al doilea cel mai important investitor direct al UE din Asia, după Japonia, în parte datorită faptului că o parte semnificativă a investițiilor externe din China în Europa este canalizată prin Hong Kong. În 2017, UE și Hong Kongul au purtat discuții informale (în lunile martie și noiembrie) pentru a explora posibila lansare a negocierilor privind acordul de investiții.

La 16 noiembrie a avut loc în Hong Kong cea de-a 11-a reuniune anuală din cadrul Dialogului structurat dintre UE și Hong Kong 9 . Cele două părți au discutat o gamă largă de subiecte și au identificat domenii pentru cooperarea ulterioară, în special protecția proprietății intelectuale, chestiuni vamale, chestiuni de mediu (gestionarea deșeurilor și traficul ilegal cu specii sălbatice) și politica în domeniul concurenței. Cele două părți au avut un schimb de opinii privind aspectele legate de reglementare, inclusiv în ceea ce privește autobuzele publice ușoare și achizițiile publice, și au convenit să continue să acționeze pentru o mai bună înțelegere a preocupărilor și priorităților fiecăreia. Pentru prima dată, a avut loc o întâlnire a experților în domeniul serviciilor financiare, în cadrul Dialogului structurat. Ambele părți și­au furnizat reciproc informații actualizate cu privire la evoluțiile lor din acest sector și au explorat modalități de intensificare a cooperării în domeniul reglementării financiare, în special în ceea ce privește procesele de echivalare și recunoașterea reciprocă a fondurilor.

În ceea ce privește cooperarea în domeniul vamal, UE și Hong Kongul evaluează în prezent compatibilitatea schemelor fiecărei părți privind operatorii economici autorizați (OEA) în vederea încheierii unui posibil acord de recunoaștere reciprocă (ARR). UE se angajează să continue procesul de recunoaștere reciprocă privind OEA cu Hong Kongul în 2018.

Mecanismul de cofinanțare al Consiliului granturilor pentru cercetare din Hong Kong (înființat în 2015 pentru a încuraja cooperarea în cadrul programului-cadru Orizont 2020 al UE) a continuat să dea rezultate. Sistemul a funcționat bine în primul an de aplicare, iar fondul pentru perioada 2016-2017 a fost alocat pe deplin. 

În cadrul agendei sale pentru o impozitare echitabilă la nivel mondial, la 5 decembrie, UE a publicat o listă a jurisdicțiilor „necooperante” în scopuri fiscale („lista"). Hong Kongul nu figura pe listă, datorită politicii și propunerilor sale legislative recente, precum și angajamentului său de a aborda preocupările identificate de UE în cadrul procesului de examinare, în special în temeiul criteriilor de transparență și de impozitare echitabilă. Prin urmare, Hong Kongul a fost considerat drept jurisdicție „cooperantă”, cu condiția să își îndeplinească cu succes angajamentele până la sfârșitul anului 2018. UE va monitoriza punerea în aplicare efectivă a acestor angajamente și va continua dialogul constructiv stabilit cu autoritățile din Hong Kong.

Interesele comerciale ale UE în Hong Kong sunt reprezentate de Camera de Comerț Europeană (CCE). CCE are cinci „consilii de afaceri”, care se axează pe sectorul automobilelor, pe proprietatea intelectuală, energie și mediu, servicii și informații financiare, comunicare și tehnologie. Aceasta lucrează în strânsă colaborare cu Biroul Uniunii Europene în Hong Kong și Macao pentru a facilita dialogul cu guvernul. În 2017, CCE a depus eforturi în direcția unei reprezentări mai puternice și mai coordonate a comunității de afaceri din UE, transmițând comunicări substanțiale guvernului, subliniind interesele, prioritățile și recomandările comunității de afaceri din UE și organizând o serie de mese rotunde sectoriale cu reprezentanți ai guvernului pentru a îmbunătăți interfața dintre întreprinderi și administrații.

Misiunile diplomatice ale UE și ale statelor sale membre în Hong Kong au continuat să colaboreze pentru a spori vizibilitatea UE în Hong Kong. În acest scop, Biroul Uniunii Europene în Hong Kong a organizat o serie de reuniuni „de dialog” între șefii misiunilor UE și membri de rang înalt ai guvernului Hong Kongului, ai Consiliului legislativ și ai organismelor judiciare, precum și alte personalități marcante, inclusiv din mediul de afaceri. UE și Hong Kongul au lucrat împreună, de asemenea, pentru a spori contactele interpersonale, în special în domeniile cooperării academice, mobilității studenților, culturii și industriilor creative.

Misiunile diplomatice și institutele culturale ale UE au colaborat cu parteneri locali în cadrul multor activități interpersonale. Exemple de astfel de activități au inclus Festivalul de Film al UE cu un concert de deschidere, primul stand al UE la Târgul de carte din Hong Kong, Ziua europeană a limbilor, un concurs de filme scurte de animație pe teme europene la care au participat școlile locale, un eveniment dedicat curățării plajei și câteva seminare pe tema drepturilor omului. UE speră să valorifice această evoluție pentru a continua cooperarea cu guvernul, cu societatea civilă și cu mediul de afaceri în ceea ce privește promovarea schimburilor în domeniul drepturilor și libertăților.

În 2017 s-au desfășurat o serie de vizite la nivel înalt din partea instituțiilor UE. Cea mai importantă a fost vizita din luna decembrie a vicepreședintelui Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, care s-a întâlnit cu șeful executivului, cu secretarul pentru finanțe, cu secretarul pentru servicii financiare și cu Autoritatea Monetară din Hong Kong. Deputați în Parlamentul European au vizitat Hong Kongul de două ori în 2017. La 13 decembrie, Parlamentul European a adoptat o recomandare privind Hong Kongul 10 , analizând evoluțiile după 20 de ani de la retrocedare.

(1)

 La 11 martie 2018 au avut loc alegeri parțiale pentru patru deputați (doi excluși în 2016 și alți doi în 2017, care nu au atacat decizia de excludere).

(2)

La 6 februarie 2018, Înalta Curte de Apel a casat în unanimitate hotărârile de condamnare la pedeapsa cu închisoarea și a reintrodus hotărârile pronunțate de judecătorul instanței inferioare.

(3)

Potrivit guvernului RAS Hong Kong, coeficientul Gini este ușor mai mic (0,473) dacă se iau în considerare efectele impozitării și ale prestațiilor sociale.

(4)

Sursă: Cu excepția cazului în care se menționează altfel, toate datele macroeconomice au provenit de la Departamentul pentru recensământ și statistică din Hong Kong.

(5)

Sursă: Hong Kong Exchange și Clearing Ltd..

(6)

Structura prin care acțiunile sunt împărțite în două clase conferă unui grup de acționari drepturi de vot mai mari decât altor grupuri. Aceasta este populară în cazul companiilor din domeniul tehnologiei, dar rămâne controversată în cazul părților interesate din domeniul guvernanței corporative.

(7)

Sursă: Hong Kong Property Review – supliment lunar, Departamentul de rating și evaluare al RAS Hong Kong.

(8)

Sursă: Raportul privind situația sărăciei din Hong Kong 2016, Guvernul RAS Hong Kong, noiembrie 2017.

(9)

https://eeas.europa.eu/delegations/benin/35762/joint-press-statement-structured-dialogue-meeting-between-hksarg-and-european-union-explores_en

(10)

http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=TA&reference=P8-TA-2017-0495&language=RO&ring=A8-2017-0382