Avizul Comitetului Economic și Social European privind propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 în ceea ce privește anumite comisioane pentru plățile transfrontaliere efectuate în interiorul Uniunii și comisioanele de conversie monetară

[COM(2018) 163 final – 2018/0076 (COD)]

(2018/C 367/05)

Raportor:

domnul Daniel MAREELS

Sesizare:	Parlamentul European, 19.4.2018 Consiliul European, 3.5.2018
Temeiul juridic	Articolul 114 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
Secțiunea competentă	Piața unică, producție și consum
Data adoptării în secțiune	7.6.2018
Data adoptării în sesiunea plenară	11.7.2018
Ședința nr.	536
Rezultatul votului (voturi pentru/voturi împotrivă/abțineri)	116/0/0

1.   Concluzii și recomandări

1.1.

Comitetul salută prezenta propunere, care va reduce costurile pentru plățile transfrontaliere în euro efectuate în statele membre din afara zonei euro și care va genera, de asemenea, mai multă transparență cu privire la comisioanele de conversie monetară. CESE îndeamnă să se pună în aplicare rapid această propunere.

1.2.

Inițial, efectul direct al acestei propuneri se va face simțit în statele membre din afara zonei euro. Este de așteptat ca costurile ridicate percepute pentru plățile transfrontaliere în euro efectuate în cadrul UE să dispară, dat fiind că ele vor trebui aliniate la tarifele mai mici care se aplică tranzacțiilor în moneda națională din interiorul unui stat membru. Comitetul salută ajungerea la aceste costuri mai mici, de care vor beneficia mai ales consumatorii și întreprinderile, în special IMM-urile.

1.3.

La rândul său, această reducere a costurilor va duce fără îndoială la o creștere a liberei circulații transfrontaliere și a comerțului liber transfrontalier în întreaga UE, aducând astfel beneficii tuturor statelor membre ale UE. Comitetul consideră că această aprofundare a pieței unice și consecințele economice pozitive pe care le generează sunt importante.

1.4.

Comitetul consideră pozitiv că, în acest fel, se realizează obiectivul inițial al SEPA de a considera toate plățile în euro din cadrul UE drept plăți interne. În același timp, se realizează și piața unică a serviciilor financiare cu amănuntul, punându-se capăt divizării existente pe această piață în utilizatori din interiorul zonei euro și utilizatori din afara ei. În acest mod, utilizatorii din afara zonei euro vor plăti mai puțin, asemenea utilizatorilor din interiorul acesteia.

1.5.

În cadrul solicitărilor sale repetate în care pledează în favoarea diversității peisajului bancar ca garanție pentru stabilitatea și eficiența sistemului și, pentru a ține cont de diferitele evoluții și provocări viitoare cărora trebuie să le facă față, Comitetul atrage atenția asupra aspectului costurilor cu care se vor confrunta băncile respective ca urmare a acestei propuneri.

1.6.

Actorilor de pe piață li se va impune să facă publice costurile totale ale conversiei monetare în străinătate și să le comunice părților interesate înainte ca acestea să își efectueze operațiunile. Comitetul consideră că aceste noi obligații suplimentare în materie de transparență sunt adecvate, deoarece ar trebui să permită consumatorilor să facă alegerea potrivită și la prețul corect în cursul acestor operațiuni. Dar și în acest caz trebuie să se țină seama de complexitatea tehnică ridicată a chestiunii și de costurile adiacente pentru furnizori.

1.7.

În cele din urmă, CESE ar dori să sublinieze și că, deși este vorba despre un aspect foarte tehnic, aceasta reprezintă, fără îndoială, o ocazie bună pentru o comunicare eficace și clară cu toți cetățenii UE. Modificările în acest domeniu pot fi utilizate pentru a explica modul în care UE poate genera schimbări pozitive pentru toți cetățenii și poate găsi soluții pentru problemele de zi cu zi.

2.   Context

2.1.

Încă de la începutul anilor 2000, se lucrează la armonizarea modului în care au loc plățile fără numerar în Europa. În acest scop, încă de la introducerea monedei euro, s-a lucrat la o zonă unică de plăți în euro, Single Euro Payments Area (denumită pe scurt SEPA) (1). În acest cadru, s-a realizat o trecere treptată de la sistemele de plată naționale la cele europene. Acest proces a fost finalizat în 2014.

2.2.

Pe baza acesteia, administrațiile publice, comercianții și întreprinderile își pot efectua cu ușurință plățile în toată zona euro și pe întregul teritoriu al Uniunii Europene (2), datorită utilizării unor mijloace de plată identice: carduri, viramente și debitări directe. În orice țară am locui, nu mai există diferențe: toate plățile sunt „plăți interne” în Europa.

2.3.

În plus, au fost lansate mai multe alte inițiative nu doar pentru a îmbunătăți transparența costurilor pentru plăți, ci și pentru a le reduce. Între altele, aceste inițiative au dus la o aliniere a comisioanelor pentru plățile transfrontaliere în euro în cadrul Uniunii la cele percepute pentru plățile interne în euro. Această modificare a fost impusă prin Regulamentul (CE) nr. 2560/2001, înlocuit apoi prin Regulamentul (CE) nr. 924/2009.

2.4.

De facto, această evoluție a avut efect doar în statele membre din zona euro (3) și în Suedia, care s-a servit de o opțiune prevăzută (4) pentru celelalte state membre de a extinde acest regim la moneda națională.

2.5.

În cadrul „Planului de acțiune privind serviciile financiare de consum: produse mai bune, mai multe opțiuni” din martie 2017, Comisia se angajase să propună măsuri în vederea reducerii costurilor pentru tranzacțiile transfrontaliere în toate statele membre și a evaluării practicilor din domeniul conversiei valutare dinamice (5).

2.6.

Prezenta propunere (6) de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 urmărește ca avantajul regimului menționat înainte pentru tranzacțiile în euro în cadrul UE să fie extins în beneficiul persoanelor și întreprinderilor din statele membre din afara zonei euro. Costurile pentru plățile transfrontaliere în cadrul UE pot fi astfel reduse prin alinierea lor la comisioanele pentru tranzacțiile interne în moneda națională a unui stat membru.

2.7.

În același timp (7), se impun obligații suplimentare în materie de transparență legate de practicile de conversie monetară. Odată cu acestea, în viitor costurile pentru o tranzacție transfrontalieră vor fi publice.

2.8.

Comitetul apreciază faptul că actorilor de pe piață li se impune un număr de obligații suplimentare în materie de transparență în cazul unei conversii monetare. Astfel, costurile totale ale unei tranzacții transfrontaliere vor fi cunoscute de părțile interesate înainte să își efectueze operațiunile.

3.   Comentarii și observații

3.1.

Comitetul salută propunerile prin care avantajele legate de SEPA se extind la cetățenii și întreprinderile din statele membre din afara zonei euro. Astfel, în mod normal, costurile pentru plățile transfrontaliere în euro în cadrul UE vor scădea, în special în ultimele state membre menționate. În același timp și în plus, cresc obligațiile în materie de transparență legate de conversiile monetare.

3.2.

Aceste propuneri contribuie așadar la realizarea unei piețe unice a serviciilor financiare cu amănuntul, punând capăt divizării existente pe piață pentru plățile transfrontaliere în euro în cadrul UE. Pentru acest tip de plăți, utilizatorii din cadrul zonei euro pot beneficia pe deplin de avantajele SEPA, în timp ce acum acest lucru nu este valabil pentru utilizatorii din statele membre a căror monedă nu este euro.

3.3.

Cei mai mulți utilizatori din zona euro pot face plățile menționate mai sus la un preț mic sau chiar neglijabil, în timp ce acest lucru nu este valabil pentru utilizatorii din afara zonei euro. În mod normal, ei suportă costuri ridicate pentru aceste plăți. Este de dorit și foarte important să se pună capăt acestei situații. Prestatorii de servicii de plată din aceste state membre vor trebui să își alinieze comisioanele pentru tranzacțiile transfrontaliere în euro la comisioanele – de regulă, mai mici – pentru tranzacțiile interne în moneda națională.

3.4.

Această reducere a costurilor ar trebui să aibă efecte benefice asupra liberei circulații transfrontaliere și a comerțului liber transfrontalier din UE, și aceasta în toate statele membre. Astfel, consumatorii din afara zonei euro vor avea un acces mai ușor la piețele din zona euro, de avantajele căreia pot beneficia. În același mod, li se va facilita accesul și întreprinderilor, mai ales al IMM-urilor, care își vor putea îmbunătăți astfel poziția pe piețe și vor putea fi mai competitive, ceea ce le va aduce beneficii.

3.5.

CESE susține alegerea ca reglementarea propusă să se concentreze pe operațiunile în euro. Într-adevăr, în avizul său cu privire la „Planul de acțiune privind serviciile financiare de consum”, Comitetul a afirmat că „salută faptul că, în această etapă, Comisia Europeană se abține de la luarea unor măsuri de reglementare (8)”. Totodată, reprezintă un mare progres pentru statele membre în cauză, care de mult timp au avut posibilitatea să facă acest demers, însă nu l-au făcut (9).

3.6.

Fără a aduce atingere altor motive (10), această alegere se situează pe o poziție de mijloc între solicitările mai pronunțate, atât ale prestatorilor de servicii de plată (11), cât și ale utilizatorilor acestor servicii (12). În plus, soluția propusă reflectă mai bine ideea de soluție „personalizată”. Ea permite să se țină seama de particularitățile și situația statelor membre în cauză, printre altele la nivelul sistemelor de plată și al prestatorilor de servicii de plată.

3.7.

Pentru a oferi consumatorilor posibilitatea de a face alegerea potrivită în cazul unei conversii monetare în străinătate, ceea ce, în prezent, pare dificil din cauza faptului că nu dispun întotdeauna la timp de informațiile corecte, actorilor de pe piață li se impune și un număr de obligații suplimentare în materie de transparență. Astfel, costurile totale ale unei tranzacții transfrontaliere vor fi făcute publice și vor fi comunicate părților interesate înainte ca acestea să își efectueze operațiunile.

3.8.

CESE consideră că această obligație de transparență în beneficiul utilizatorilor și al consumatorilor este la fel de importantă ca și securitatea tranzacțiilor. La fel de importantă este și stabilirea unei limite superioare pentru costurile unor astfel de servicii, valabile până la elaborarea unor norme concrete și definitive de punere în aplicare (13). Pentru prestatorii de servicii de plată, este o problemă foarte complexă și dificilă. Din acest motiv, ar trebui să se acorde atenție costurilor aferente.

3.9.

Costurile și scăderea veniturilor suportate de prestatorii de servicii de plată ca urmare a acestor propuneri nu sunt minore (14). Chiar dacă poate situația actuală nu este pe deplin satisfăcătoare, iar pe termen lung pierderile pot fi atenuate, pare totuși necesar să se acorde atenția cuvenită acestui aspect legat de cost.

3.10.

Este necesar să se acorde atenție aspectului legat de cost, așa cum a remarcat Comitetul (15) recent în cadrul solicitărilor sale repetate în care pledează în favoarea diversității peisajului bancar ca garanție pentru stabilitatea și eficiența sistemului (16). În plus, nu trebuie pierdut din vedere faptul că în acest moment băncile trebuie să facă față unui mare număr de provocări majore, printre altele în cadrul de reglementare și supraveghere, unui număr de evoluții orientate spre viitor (17), dobânzilor mici pe termen lung și unui număr de alte situații (18).

3.11.

În cele din urmă, CESE dorește să sublinieze și faptul că, deși este vorba despre un aspect foarte tehnic, aceasta reprezintă, fără îndoială, o ocazie bună pentru o comunicare eficace și clară cu toți cetățenii UE. Într-adevăr, modificările în acest domeniu pot fi utilizate pentru a explica modul în care UE poate genera schimbări pozitive în viața antreprenorilor, cetățenilor și consumatorilor, găsind soluții pentru probleme cotidiene, cum ar fi cele ce apar cu ocazia călătoriilor.

---

(1)  Cu privire la SEPA, a se vedea pagina de internet a Consiliului European al Plăților; a se vedea https://www.europeanpaymentscouncil.eu/

(2)  Sfera geografică de aplicare a schemelor SEPA cuprinde în prezent 34 de țări și teritorii: cele 28 de state membre ale UE plus Islanda, Norvegia, Liechtenstein, Elveția, Monaco și San Marino. A se vedea pagina de internet indicată la nota de subsol 1.

(3)  Și, prin urmare, pentru plățile în euro.

(4)  Opțiune prevăzută în beneficiul tuturor statelor membre în Regulamentul (CE) nr. 2560/2001 și în succesorul acestuia, Regulamentul (CE) nr. 924/2009 privind plățile transfrontaliere.

(5)  A se vedea COM(2017) 139 final; http://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52017DC0139&from=EN A se vedea mai ales acțiunile propuse 1 și 2.

(6)  Propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009 în ceea ce privește anumite comisioane pentru plățile transfrontaliere efectuate în interiorul Uniunii și comisioanele de conversie monetară. A se vedea https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52018PC0163&from=NL

(7)  În aceeași propunere de regulament.

(8)  A se vedea JO C 434, 15.12.2017, p. 51, punctul 1.1.

(9)  Conform opțiunii menționate la punctul 2.4.

(10)  Unele dintre acestea sunt rezumate în „FAQ: Cross border payments”, publicat împreună cu comunicatul de presă privind prezentele propuneri. A se vedea http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-18-2424_en.htm

(11)  Care au pledat mai degrabă în favoarea statu-quo-ului.

(12)  Care au susținut mai degrabă reglementarea și mai multor operațiuni.

(13)  Din cauza mediului caracterizat printr-o evoluție rapidă și a naturii tehnice a acestei chestiuni, s-a prevăzut un termen de maximum 36 de luni de la intrarea în vigoare a Regulamentului.

(14)  În expunerea de motive a propunerii se indică suma de 900 milioane EUR pe an cu privire la tranzacțiile transfrontaliere în euro.

(15)  A se vedea JO C 434, 15.12.2017, p. 51; avizul INT 822, punctul 3.6.

(16)  A se vedea JO C 251, 31.7.2015, p. 7, punctul 1.1 și JO C 451, 16.12.2014, p. 45, punctul 1.11.

(17)  De exemplu legate de FinTech și blockchain, precum și de finanțarea economiei durabile. Cu privire la Planul de acțiune al Comisiei privind finanțarea creșterii durabile, a se vedea (https://ec.europa.eu/info/publications/180308-action-plan-sustainable-growth_en) COM(2018)97 final.

(18)  Printre altele, abordarea UE cu privire la creditele neperformante (https://ec.europa.eu/info/business-economy-euro/banking-and-finance/financial-supervision-and-risk-management/managing-risks-banks-and-financial-institutions/non-performing-loans-npls_en