12.1.2018   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 11/105

—

având în vedere rezoluțiile anterioare privind rezultatele deliberărilor Comisiei pentru petiții,

—

având în vedere articolele 10 și 11 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE),

—

având în vedere importanța dreptului de a adresa petiții și utilitatea, pentru Parlament, de a fi informat imediat cu privire la preocupările specifice ale cetățenilor și rezidenților Uniunii, în conformitate cu articolele 24 și 227 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere articolul 228 din TFUE,

—

având în vedere articolul 44 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care prevede dreptul de a adresa petiții Parlamentului European,

—

având în vedere dispozițiile TFUE referitoare la procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, în special articolele 258 și 260,

—

având în vedere articolul 52, articolul 215, articolul 216 alineatul (8), articolul 217 și articolul 218 din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere raportul Comisiei pentru petiții (A8-0361/2015),

A.

întrucât în 2014 s-au primit 2 714 petiții, ceea ce reprezintă o scădere de aproape 6 % față de anul 2013, în cursul căruia Parlamentul a primit 2 885 de petiții; întrucât 790 de petiții au fost considerate admisibile și li s-a dat curs; întrucât 1 070 de petiții au fost considerate inadmisibile; întrucât 817 petiții au fost admisibile și ulterior închise; întrucât pentru 37 de petiții recomandarea Comisiei a fost contestată; întrucât aceste cifre reprezintă aproape dublul numărului de petiții primite în anul 2009; întrucât nu a existat o creștere proporțională a numărului de funcționari însărcinați cu procesarea acestor petiții;

B.

întrucât scopul raportului anual referitor la activitățile Comisiei pentru petiții este să prezinte o analiză a petițiilor primite în anul 2014, precum și să discute posibile îmbunătățiri ale procedurilor și ale relațiilor cu alte instituții;

C.

întrucât numărul petițiilor primite rămâne modest în raport cu populația UE, ceea ce denotă că marea majoritate a cetățenilor nu au cunoștință încă de existența dreptului de a adresa petiții sau de posibila lui utilitate, ca mijloc de a atrage atenția instituțiilor UE și statelor membre asupra subiectelor care îi afectează și îi preocupă; întrucât în pofida faptului că unora dintre cetățenii UE le este cunoscut procesul de petiționare, există totuși confuzie la scară largă privind domeniul de activitate al UE, fapt dovedit de numărul mare de petiții inadmisibile primite (39,4 %);

D.

întrucât tratarea adecvată a petițiilor pe întreaga durată a procesului este esențială pentru a asigura recunoașterea faptului că dreptul de a adresa petiții este respectat; întrucât petiționarii tind să fie cetățeni implicați în ameliorarea și în bunăstarea viitoare a societăților noastre; întrucât experiența acestor cetățeni atunci când vine vorba despre tratarea petițiilor le poate influența opiniile viitoare despre proiectul european;

E.

întrucât în 2014 au fost închise 1 887 de petiții, dintre care 1 070 de petiții au fost inadmisibile; întrucât doar 29,1 % dintre petiții au fost declarate admisibile și au fost tratate, 39,4 % au fost declarate inadmisibile, iar 30,1 % au fost declarate admisibile și au fost direct închise;

F.

întrucât cetățenii UE sunt reprezentați de singura instituție aleasă în mod direct de ei – Parlamentul European; întrucât dreptul la petiție le oferă șansa de a le atrage atenția reprezentanților lor aleși;

G.

întrucât cetățenii UE și cultura serviciului în numele acestora ar trebui să aibă întotdeauna prioritate în activitatea Parlamentului și în special a Comisiei pentru petiții, înaintea oricăror alte considerente sau criterii de eficiență; întrucât nivelul actual de resurse umane disponibile în cadrul Unității pentru petiții periclitează respectarea acestor principii fundamentale;

H.

întrucât, dacă este pe deplin respectat în esența sa, dreptul de a adresa petiții poate îmbunătăți comunicarea Parlamentului European cu cetățenii și rezidenții UE, dacă există un mecanism deschis, democratic, favorabil incluziunii și transparent în toate etapele procesului, cu scopul de a rezolva problemele legate în principal de aplicarea legislației UE;

I.

întrucât dreptul de a adresa petiții constituie un element esențial al democrației participative;

J.

întrucât, alături de Ombudsmanul European, dreptul de a adresa petiții are ca obiectiv rezolvarea cazurilor de administrare defectuoasă înregistrate în contextul punerii în aplicare a dreptului Uniunii de către instituțiile UE sau naționale;

K.

întrucât petițiile oferă un feedback valoros legislatorilor și organismelor executive, atât la nivelul UE, cât și la nivel național, îndeosebi în ceea ce privește posibile lacune în punerea în aplicare a legislației UE; întrucât petițiile pot fi un instrument de alertă timpurie pentru statele membre rămase în urmă în ceea ce privește punerea în aplicare a dreptului Uniunii;

L.

întrucât petițiile adresate Comisiei pentru petiții au adus adeseori contribuții foarte utile și directe altor comisii ale Parlamentului, în cadrul lucrărilor lor legislative în domeniul respectiv de competență;

M.

întrucât respectarea corespunzătoare a dreptului fundamental de a adresa petiții nu este responsabilitatea exclusivă a Comisiei pentru petiții, ci ar trebui să fie un efort comun al tuturor comisiilor parlamentare, precum și al altor instituții ale UE; întrucât nicio petiție nu ar trebui închisă în timp ce încă se așteaptă feedback din partea altor comisii parlamentare;

N.

întrucât Comisia pentru petiții ar trebui să depună eforturi pentru o utilizare sporită a prerogativelor sale și a instrumentelor generale și specifice de care dispune o comisie parlamentară, precum întrebările cu solicitare de răspuns oral sau rezoluțiile de mici dimensiuni, în vederea promovării vizibilității diferitelor aspecte care preocupă cetățenii și rezidenții Uniunii, pe baza petițiilor primite, prezentându-le în plenul acestui Parlament;

O.

întrucât fiecare petiție trebuie evaluată atent, eficient, prompt, transparent și individual și prelucrată într-o manieră care respectă drepturile de participare ale membrilor Comisiei pentru petiții; întrucât fiecare petiționar trebuie să primească un răspuns într-un termen scurt, care să indice motivele încheierii petiției sau măsurile de urmărire, executare și monitorizare întreprinse; întrucât o mai bună coordonare instituțională cu instituțiile de la nivel european, național și regional este esențială pentru rezolvarea promptă a problemelor semnalate de petiționari;

P.

întrucât tratarea eficientă și rapidă a petițiilor trebuie garantată și în timpul tranziției dintre legislaturi și a schimbării de personal corespunzătoare;

Q.

întrucât este în interesul petițiilor admisibile și justificate ca activitatea Comisiei pentru petiții a Parlamentului European să nu fie îngreunată de proceduri nejustificat de lungi cu petiții inadmisibile sau nefondate;

R.

întrucât petiționarii trebuie informați în mod corespunzător cu privire la motivele inadmisibilității petiției;

S.

întrucât petițiile sunt discutate în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții, iar petiționarii pot participa la dezbateri și au dreptul de a-și prezenta petiția împreună cu informații mai detaliate și, astfel, de a contribui în mod activ la lucrările comisiei, oferind informații suplimentare membrilor săi, Comisiei Europene, precum și reprezentanților statelor membre care pot fi prezenți; întrucât, în 2014, au participat și au fost implicați în deliberările comisiei 127 de petiționari; întrucât acest raport de implicare directă rămâne încă destul de scăzut și ar trebui mărit, inclusiv prin utilizarea mijloacelor de comunicare la distanță și printr-o planificare care să permită petiționarilor să își organizeze mai bine participarea la lucrările comisiei;

T.

întrucât în numeroase ocazii, în urma dezbaterii publice din cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții, unele petiții rămân deschise și se preconizează că vor exista acțiuni de urmărire și feedback, în special solicitări de informații suplimentare din partea Comisiei Europene sau a comisiilor parlamentare sau schimburi concrete de informații cu autoritățile naționale sau regionale vizate;

U.

întrucât pentru a fi posibilă abordarea unei game ample de subiecte și pentru a se asigura calitatea fiecărei dezbateri, este nevoie de mai mult timp alocat reuniunilor; întrucât reuniunile coordonatorilor grupurilor politice sunt esențiale în vederea asigurării planificării și derulării adecvate a lucrărilor comisiei, ar trebui, așadar, alocat timp suficient pentru ca face posibil procesul decizional democratic;

V.

întrucât activitățile Comisiei pentru petiții se bazează pe informațiile scrise primite de la petiționari și pe contribuțiile orale și audiovizuale ale acestora în reuniuni, completate de cunoștințe de specialitate din partea Comisiei Europene, a statelor membre, a Ombudsmanului European sau a altor organisme de reprezentare politică;

W.

întrucât preocupările petiționarilor ar trebui abordate în profunzime pe tot parcursul procesului de tratare a petiției; întrucât în acest proces pot exista diferite etape, inclusiv mai multe runde de răspunsuri din partea petiționarului și a instituțiilor europene și autorităților naționale vizate;

X.

întrucât criteriile stabilite pentru a determina admisibilitatea unei petiții presupun ca, în temeiul tratatului și al Regulamentului de procedură al Parlamentului, petițiile să satisfacă anumite condiții de admisibilitate formală (articolul 215 din Regulamentul de procedură), adică subiectul petiției trebuie să țină de domeniile de activitate ale Uniunii și să îl privească în mod direct pe petiționar, care trebuie să fie cetățean sau rezident al Uniunii; drept urmare, o parte dintre petiții sunt declarate inadmisibile, deoarece nu corespund acestor criterii formale; întrucât decizia privind admisibilitatea se referă la criterii juridice și tehnice și nu ar trebui să fie determinată de decizii politice; întrucât portalul web pentru petiții ar trebui să fie un instrument eficace de furnizare a informațiilor necesare și de orientare a petiționarilor în ceea ce privește criteriile de admisibilitate;

Y.

întrucât acum a fost adoptată o modalitate specifică de tratare a petițiilor care privesc copii, recunoscându-se faptul că orice întârziere în aceste cazuri afectează în mod profund persoanele în cauză;

Z.

întrucât, prin folosirea petițiilor, cetățenii Uniunii pot exercita o formă de control a elaborării și aplicării legislației Uniunii; întrucât aceasta permite ca cetățenii UE să devină o sursă utilă de informații referitoare la solicitările privind legislația Uniunii și încălcările acesteia, acestea din urmă având o relevanță deosebită în chestiunile legate de mediu, piața internă, recunoașterea calificărilor profesionale, protecția consumatorilor și sectorul serviciilor financiare;

AA.

întrucât depunerea unei petiții coincide adeseori cu prezentarea simultană a unei plângeri adresate Comisiei, care se poate finaliza cu o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau o acțiune în constatarea abținerii de a acționa; întrucât statisticile [a se vedea Al 23-lea raport anual al Comisiei privind monitorizarea aplicării dreptului UE (COM(2006)0416) arată că un sfert, chiar o treime din petițiile și plângerile prelucrate sunt legate de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor sau au dus la astfel de proceduri; întrucât implicarea Parlamentului în procedurile de depunere a acestor petiții permite un control suplimentar asupra activității de investigație desfășurată de instituțiile competente ale UE; întrucât nicio petiție nu ar trebui închisă în timp ce investigația derulată de către Comisie este în curs;

AB.

întrucât principalele subiecte de interes prezentate în petiții vizează o serie largă de chestiuni, cum ar fi legislația în materie de mediu (în special problemele legate de gestionarea deșeurilor și a apei, prospecția și extracția hidrocarburilor și marile proiecte de infrastructură și dezvoltare), drepturile fundamentale (în special drepturile copilului și ale persoanelor cu handicap, cu o relevanță deosebită, având în vedere că un sfert din electoratul european declară că are o dizabilitate sau un handicap de un anumit grad), libera circulație a persoanelor, discriminarea, imigrația, ocuparea forței de muncă, negocierea Parteneriatului transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), aplicarea hotărârilor judecătorești și incluziunea socială a persoanelor cu handicap;

AC.

întrucât site-ul web al Comisiei pentru petiții a fost lansat la 19 noiembrie 2014, cu o întârziere de un an, pentru a înlocui platforma electronică de depunere a petițiilor disponibilă anterior pe portalul Europarl și a fost conceput pentru a promova dreptul de a adresa petiții și a sprijini participarea activă a cetățenilor la viața din UE; întrucât acest portal, care încă nu este pe deplin operațional, a fost creat pentru a oferi o soluție integrată pentru a satisface necesitățile specifice ale procesului de petiționare și a da cetățenilor UE care doresc să prezinte o petiție un instrument internet mai adecvat nevoilor lor, cu o monitorizare în timp real a diferitelor etape în care se află petiția; întrucât au fost identificate mai multe deficiențe, în special în ceea ce privește funcția de căutare, care subminează rolul portalului de registru public al petițiilor, iar a doua etapă care viza eliminarea tuturor lacunelor existente ar fi trebuit să fi fost deja încheiată; întrucât portalul poate contribui la ameliorarea serviciului și a vizibilității sale pentru cetățeni și membrii comisiei și va avea funcția de registru electronic [prevăzută la articolul 216 alineatul (4) din Regulamentul de procedură al Parlamentului], care va permite cetățenilor să depună și să urmărească petiții și prin care își pot adăuga semnătura electronică la propriile petiții; întrucât noul portal are ca scop creșterea gradului de transparență și interactivitate a procesului de petiționare și a eficienței administrative a acestuia în beneficiul petiționarilor, al deputaților în Parlamentul European, precum și al publicului larg; întrucât portalul web ar trebui să fie instrumentul prin care să poată fi mărită transparența în procesul de petiționare, să fie îmbunătățit accesul petiționarilor la informații și sensibilizați cetățenii cu privire la capacitatea și posibilitățile Comisiei pentru petiții de a-i ajuta să își remedieze situația; subliniază că ar trebui stimulată în continuare utilizarea noilor tehnologii ale informației și comunicațiilor, cu scopul de a aduce activitatea Comisiei pentru petiții mai aproape de cetățeni;

AD.

întrucât inițiativa cetățenească europeană (ICE) este un instrument important pentru a facilita participarea cetățenilor UE la procesul decizional politic al UE, iar potențialul acesteia ar trebui pe deplin exploatat; întrucât, pentru a obține cele mai bune rezultate în privința participării cetățenilor, acest instrument ar trebui îmbunătățit în continuare, nivelurile sale de reprezentare și aspectele sale practice ar trebui consolidate și ar trebui pe deplin respectat și implementat de instituțiile europene (în special de Comisie);

AE.

întrucât Comisia pentru petiții continuă să mențină un interes activ față de modul în care se aplică Regulamentul privind inițiativa cetățenească europeană și este conștientă de necesitatea unui nou regulament pentru a elimina numeroasele sale lacune, obstacole și slăbiciuni și caracterul rigid al cadrului juridic existent, precum și față de mecanismele necesare pentru lansarea și desfășurarea unei inițiative cetățenești europene, îndeosebi în ceea ce privește procesul efectiv de strângere a semnăturilor;

AF.

întrucât, la trei ani de la intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 211/2011 la 1 aprilie 2012, Comisia pentru petiții consideră că este necesară evaluarea aplicării sale pentru a detecta lacune și a propune soluții viabile pentru revizuirea sa rapidă în vederea ameliorării implementării sale;

AG.

întrucât organizarea audierilor publice pentru inițiativele de succes au fost o reușită; întrucât implicarea și participarea Comisiei pentru petiții, în calitate de comisie asociată la audierile privind inițiativele cetățenești europene a fost foarte apreciată de către deputați și societatea civilă; întrucât Comisia pentru petiții susține acest proces și pune vasta sa experiență dobândită în relația cu cetățenii în vederea atingerii acestui obiectiv; întrucât pentru orice ICE de succes vor exista așteptări în ceea ce privește o continuare concretă din partea Comisie;

AH.

întrucât ar trebui menționat că, din cauza volumului de muncă al Comisiei pentru petiții și a necesității de a consolida resursele umane ale Secretariatului Comisiei pentru petiții, nu au avut loc misiuni de informare în ceea ce privește petițiile supuse unei anchete în cursul anului 2014; întrucât în viitor vor avea loc misiuni de informare în concordanță cu petițiile corespunzătoare;

AI.

întrucât în 2016 ar trebui reluat numărul normal de misiuni de informare, având în vedere că acestea constituie o prerogativă specifică a comisiei și o parte esențială a activității sale, care presupune interacțiunea cu cetățenii și cu autoritățile din statele membre vizate; întrucât membrii acestor delegații participă în egală măsură la toate activitățile conexe, inclusiv la elaborarea rapoartelor;

AJ.

întrucât Comisia pentru petiții își asumă responsabilități în legătură cu Ombudsmanul European, care este organul însărcinat cu anchetarea plângerilor adresate de cetățenii UE cu privire la posibile cazuri de administrare defectuoasă în cadrul instituțiilor și al organismelor UE, elaborând și un raport anual cu privire la aceste cazuri, pe baza raportului anual propriu al Ombudsmanului European; întrucât în 2014, comisia a participat în mod activ și direct la organizarea alegerii Ombudsmanului European în conformitate cu articolul 204 din Regulamentul de procedură al Parlamentului; întrucât dna Emily O’Reilly a fost realeasă în decembrie 2014 pentru un mandat de cinci ani într-un proces care s-a derulat într-o manieră eficientă și transparentă;

AK.

întrucât Comisia pentru petiții este membră a rețelei europene a ombudsmanilor, care include și comisiile pentru petiții din parlamentele naționale, acolo unde acestea există, și întrucât este importantă înființarea de comisii pentru petiții în cadrul parlamentelor statelor membre și consolidarea lor în cazul în care ele există deja, precum și îmbunătățirea cooperării dintre ele;

1.

subliniază activitatea pe care trebuie să o desfășoare Comisia pentru petiții prin facilitarea unei anumite participări a cetățenilor și rezidenților UE în apărarea și în promovarea drepturilor lor și în monitorizarea aplicării corecte a reglementărilor Uniunii, întrucât petițiile lor garantează că preocupările cetățenilor sunt cunoscute, astfel încât plângerile lor legitime să poată fi soluționate ori de câte ori este posibil, într-un interval de timp rezonabil; subliniază că petițiile admisibile ar trebui discutate în cadrul comisiei în termen de nouă luni de la data depunerii acestora; reiterează faptul că o mai bună coordonare cu instituțiile de la nivel european, național și regional, precum și cu alte organisme este esențială pentru rezolvarea promptă a problemelor semnalate de petiționari;

2.

subliniază că Comisia pentru petiții (ca punct de contact pentru cetățeni), Ombudsmanul European și inițiativa cetățenească europeană formează împreună un ansamblu de instrumente fundamentale pentru o mai mare participare politică a cetățenilor, cărora trebuie să li se garanteze un acces transparent și adecvat la acestea și funcționarea lor corespunzătoare; evidențiază responsabilitatea acestora pentru promovarea cetățeniei europene și pentru consolidarea vizibilității și a credibilității instituțiilor UE; solicită luarea în considerare într-o mai mare măsură, de către instituțiile UE, a activității desfășurate de Ombudsmanul European; solicită mai multe mecanisme de participare directă a cetățenilor la procesul decizional al instituțiilor europene;

3.

subliniază că îmbunătățirea cooperării cu autoritățile naționale, regionale și locale în chestiuni legate de punerea în aplicare a dreptului Uniunii este esențială pentru a atinge scopul reconectării UE la cetățeni și al consolidării legitimității democratice și responsabilității în cadrul procesului decizional al Parlamentului European; observă că cooperarea este stimulată de schimbul proactiv de informații, la toate nivelurile instituționale și că aceasta este cheia rezolvării problemelor semnalate de petiționari; regretă faptul că, în anumite cazuri, autoritățile naționale, regionale și locale nu reacționează la solicitările Comisiei pentru petiții;

4.

avertizează asupra întârzierilor persistente în tratarea petițiilor din cauza constrângerilor în materie de resurse umane disponibile în cadrul secretariatului Comisiei pentru petiții, ceea ce are un impact clar asupra timpului disponibil pentru tratarea petițiilor, îndeosebi în ceea ce privește stabilirea admisibilității acestora; consideră inacceptabile astfel de întârzieri dacă se dorește atingerea excelenței serviciului și că acestea nu numai că subminează dreptul efectiv de a adresa petiții, ci și credibilitatea instituțiilor europene în ochii cetățenilor vizați; îndeamnă instanțele politice și administrative responsabile ale Parlamentului, în cooperare cu Comisia pentru bugete, să găsească soluția adecvată pentru a garanta că activitatea Comisiei pentru petiții se poate ridica la nivelul impus de spiritul tratatelor;

5.

subliniază că inadmisibilitatea sau închiderea unei petiții din cauza lipsei de fundament trebuie justificate temeinic petentului;

6.

invită Comisia pentru petiții și, dacă este necesar, comisiile PE responsabile pentru modificarea Regulamentului de procedură, să structureze mai clar diferența dintre criteriile de stabilire a temeiniciei unei petiții și regulile de stabilire a admisibilității acestora, precum și între menținerea deschisă sau închiderea acestora, și să facă această structură cunoscută și eventualilor petenți;

7.

subliniază rolul important jucat de Comisie, care își oferă sprijinul pentru tratarea cazurilor semnalate de petiționari și invită Comisia să realizeze o supraveghere proactivă și la timp a anumitor proiecte raportate de către petiționari, în care legislația UE a fost sau va fi încălcată în viitor prin implementarea planificării oficiale; invită Comisia, în calitate de gardian al tratatelor, să remedieze aceste cazuri de transpunere incorectă sau de netranspunere a dreptului Uniunii denunțate de numeroase petiții prezentate Parlamentului; în acest context, invită Comisia să facă uz într-un mod mai puțin ezitant de procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor; subliniază că, atunci când se inițiază o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, trebuie contracarată impresia că statelor membre mai mari li se acordă o atenție mai mare; invită Comisia să informeze periodic Comisia pentru petiții cu privire la evoluția și la rezultatul concret al procedurilor de constatare a neîndeplinirii obligațiilor direct legate de petiții;

8.

invită Comisia Europeană să se implice pe deplin în procesul de soluționare a petițiilor, în special prin desfășurarea de investigații în cazurile admisibile care îi sunt prezentate și, în cele din urmă, să furnizeze în scris și în timp util petiționarilor răspunsuri precise și actualizate; se așteaptă ca aceste răspunsuri să fie dezvoltate și mai mult în dezbaterile orale pe marginea acestor chestiuni, în cadrul reuniunilor publice ale Comisiei pentru petiții; consideră că, în scopul credibilității instituționale, Comisia ar trebui reprezentată la aceste dezbateri de un funcționar cu rang corespunzător; consideră că, în calitatea sa de gardian al tratatelor, Comisia ar trebui să analizeze cazurile în mod mai aprofundat, ținând seama de obiectivul final al legislației UE relevante;

9.

solicită ca, din motive de transparență și în spiritul cooperării loiale dintre diferitele instituții ale UE, Comisia Europeană să faciliteze accesul la documentele care conțin toate informațiile relevante legate de procedurile EU Pilot, în special în legătură cu petițiile primite, inclusiv accesul la schimburile de întrebări și răspunsuri dintre Comisie și statul membru vizat, măcar la finalizarea procedurii;

10.

subliniază importanța unei monitorizări proactive din partea Comisiei și a unor măsuri de prevenire luate în timp util de aceasta atunci când există dovezi bine întemeiate că anumite proiecte planificate și publicate pot încălca legislația UE; își exprimă îngrijorarea cu privire la tendința actuală de limitare de către Comisie a investigării fondului multor petiții din motive pur procedurale; dezaprobă sugestiile recurente de a închide multe dosare legate de anumite petiții fără a aștepta rezultatele examinării aspectelor ridicate de respectiva chestiune și consideră că această tendință nu este în conformitate cu spiritul rolului decisiv al Comisiei de gardian al tratatelor; solicită o atenție sporită și măsuri luate în consecință, în special în cazurile prezentate de petiționari care implică posibile încălcări ale legislației UE chiar de către Comisie, cum ar fi în domeniul accesului public la documente, garantat de Convenția de la Aarhus;

11.

subliniază că este important să se garanteze că Comisia acordă răspuns detaliat, proactiv și cât se poate de rapid tuturor petițiilor;

12.

solicită să fie suplimentate resursele umane de care dispune secretariatul comisiei, datorită caracterului special al acestei comisii și a volumului mare de activitate care decurge din contactul cu mii de cetățeni și rezidenți care depun petiții în fiecare an;

13.

subliniază necesitatea îmbunătățirii corespondenței cu cetățenii în vederea prelucrării solicitărilor lor;

14.

consideră că este esențial să se consolideze cooperarea cu parlamentele naționale, comisiile relevante ale acestora și guvernele statelor membre și să fie încurajate autoritățile statelor membre să transpună și să aplice legislația UE în condiții de transparență deplină; subliniază importanța cooperării cu Comisia și statele membre în vederea protejării mai eficiente și mai transparente a drepturilor cetățenilor și încurajează prezența reprezentanților statelor membre la reuniuni; evidențiază necesitatea ca reprezentați ai Consiliului și Comisiei cu cel mai înalt rang posibil să fie prezenți la reuniunile și audierile Comisiei pentru petiții, în cazul în care fondul problemelor discutate presupune implicarea acestor instituții; își reiterează rezoluția sa din 11 martie 2014 referitoare la activitățile pe 2013 ale Comisiei pentru petiții (1) privind lansarea unui dialog structurat consolidat cu statele membre, în special prin organizarea periodică de reuniuni cu membrii comisiilor pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale sau cu alte autorități competente;

15.

invită statele membre să legifereze obligația creării în parlamentele naționale de comisii pentru petiții funcționale, fapt care ar spori eficiența colaborării Comisiei pentru petiții cu parlamentele naționale;

16.

consideră că este primordial să se consolideze cooperarea Comisiei pentru petiții cu alte comisii ale PE, prin solicitarea de avize cu privire la petiții, invitarea membrilor acestora la dezbaterile care intră în sfera lor de competență și o mai mare implicare în activitatea lor în calitate de comisie sesizată pentru avizare pentru unele rapoarte, în special rapoartele privind transpunerea și punerea în aplicare corectă a legislației UE în statele membre; solicită comisiilor competente să ia în considerare în mod corespunzător petițiile care le sunt transmise și să formuleze răspunsurile necesare pentru soluționarea corectă a acestora;

17.

subliniază importanța tot mai mare pe care o are Comisia pentru petiții, în calitate de comisie de control, care ar trebui să fie un punct de referință pentru transpunerea și punerea în aplicare a legislației europene la nivel administrativ în statele membre; reiterează apelul formulat în rezoluția menționată mai sus, referitoare la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013 în ceea ce privește creșterea numărului de dezbateri politice în timpul ședințelor plenare și o comunicare mai intensă pe marginea petițiilor trimise de cetățenii europeni;

18.

regretă că mulți petiționari nu pot să își prezinte direct cazurile în cadrul Comisiei pentru petiții, parțial din cauza lipsei de timp pentru reuniuni și a resurselor umane în secretariatul comisiei; solicită să se îmbunătățească termenul în care petiționarii sunt informații despre tratarea petițiilor lor și despre discutarea lor în comisie; sprijină utilizarea în mai mare măsură a videoconferințelor sau a oricărui alt mijloc care le permite petiționarilor să participe în mod activ la lucrările Comisiei pentru petiții, chiar dacă nu pot să fie prezenți fizic la acestea;

19.

solicită crearea rapidă a unei rețele informale pentru petiții în cadrul Parlamentului, cu participarea unor membri din partea tuturor comisiilor parlamentare, cu scopul asigurării unei coordonări bune și eficiente a activității legate de petiții, fapt care va îmbunătăți exercitarea dreptului de a adresa petiții;

20.

subliniază rolul important jucat de celelalte comisii din Parlamentului European, inclusiv examinarea în cadrul reuniunilor lor a aspectelor relevante exprimate în petițiile care vizează domeniile lor de competență și utilizarea petițiilor primite ca surse de informare pentru procesele legislative;

21.

regretă faptul că nu a fost încă adoptată în toate țările Uniunii Europene Carta drepturilor fundamentale și faptul că punerea sa în aplicare s-a dovedit a fi neclară și, într-o oarecare măsură, dezamăgitoare pentru mulți cetățeni; regretă, de asemenea, faptul că UE încă nu a adoptat, ca atare, Convenția europeană a drepturilor omului în conformitate cu articolul 6 alineatul (2) din TUE și că cetățenii europeni nu au acces la suficiente informații privind procedurile în vigoare în acest sens; deplânge interpretarea strictă de către Comisie a articolul 51 din Carta drepturilor fundamentale, care prevede că dispozițiile Cartei se adresează instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarității, precum și statelor membre, numai în cazurile de punere în aplicare a dreptul Uniunii; reamintește că, în mod frecvent, Comisia Europeană a declarat că se află în imposibilitatea de a acționa în domeniul drepturilor fundamentale, atunci când Comisia pentru petiții i-a solicitat acest lucru, invocând articolul 51 din Cartă; subliniază faptul că așteptările cetățenilor depășesc adeseori ceea ce este permis prin dispozițiile strict juridice ale Cartei; invită Comisia Europeană să depună mai multe eforturi pentru a satisface așteptările cetățenilor și să găsească o nouă abordare cu privire la interpretarea articolul 51;

22.

subliniază eforturile remarcabile depuse de Comisia pentru petiții în contextul punerii în aplicare a Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu handicap; ia act, în acest sens, de observațiile Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu handicap cu privire la raportul inițial al Uniunii Europene (2); subliniază că ar trebui să existe resurse suficiente pentru Cadrul Uniunii Europene, în conformitate cu prevederile Convenției; solicită, în acest sens, consolidarea capacității Comisiei pentru petiții și a secretariatului acesteia, care să îi permită comisiei îndeplinirea adecvată a rolului său de protecție; solicită desemnarea unui ofițer responsabil de tratarea aspectelor legate de handicap; evidențiază dorința Comisiei pentru petiții de a colabora îndeaproape cu alte comisiile parlamentare legislative implicate în Rețeaua Parlamentului European în materie de handicap; ia act de necesitatea ca această comisie să își continue eforturile și acțiunile în ceea ce privește protejarea persoanelor cu handicap, precum demersurile menite să promoveze ratificarea rapidă a Tratatului de la Marrakech;

23.

subliniază preocuparea cetățenilor cu privire la negocierile referitoare la Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP) la care participă Comisia Europeană, după cum se arată în numeroase petiții primite în cursul anului 2014; evidențiază importanța aplicării urgente, din partea Comisiei Europene, a recomandărilor elaborate de Ombudsmanul European în acest sens;

24.

subliniază avizul emis de această comisie cu privire la recomandările Comisiei Europene referitoare la negocierile pe marginea TTIP în care, după cum subliniază numeroase petiții primite, se respinge instrumentul de arbitraj cunoscut sub numele „Soluționarea litigiilor dintre investitori și stat” (ISDS) și regretă că a fost respinsă inițiativa cetățenească europeană împotriva TTIP;

25.

regretă faptul că unele state membre încă nu au ratificat Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și le invită să o semneze și să o ratifice în cel mai scurt timp posibil;

26.

invită UE și statele membre să semneze și să ratifice Protocolul Opțional la Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap;

27.

invită statele membre să semneze și să ratifice fără întârziere Tratatul de la Marrakech pentru facilitarea accesului la operele publicate în cazul persoanelor cu deficiențe de vedere și al persoanelor cu dificultăți de lectură;

28.

constată atenția deosebită acordată anumitor petiții referitoare la proiectul de posibilă explorare și exploatare a eventualelor rezerve de petrol în Insulele Canare; recunoaște că petiționarii care, din motive de protecție a mediului, s-au opus proiectului, au contribuit în mod semnificativ la clarificarea dezbaterii; recunoaște că problemele de mediu rămân o prioritate pentru petiționari, evidențiind astfel situațiile în care eforturile statelor membre sunt deficitare în acest domeniu; constată că unele dintre aceste petiții au ca temă predilectă gestionarea deșeurilor, siguranța aprovizionării cu apa, energia nucleară, fracturarea hidraulică și protecția speciilor de animale;

29.

subliniază numărul mare de petiții primite prin care se respinge utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică pentru extracția din subsol a gazelor și petrolului și care subliniază consecințele ecologice, economice și sociale care decurg din utilizarea acestei tehnici;

30.

denunță în special practica repetată a „decupării” dosarelor care privesc proiecte mari de infrastructură sau de foraj, care reprezintă cauza a numeroase petiții în materie de mediu;

31.

ia act de preocupările petiționarilor cu privire la nedreptățile presupuse care se produc în procedurile administrative și judiciare legate de separarea părinților sau de divorț prin care se prezintă probleme legate de încredințarea copiilor de vârstă fragedă și adopțiile forțate; observă, în acest context, că pot exista, în anumite state membre și în cazul cuplurilor binaționale, o posibilă discriminare pe motive de naționalitate în favoarea părintelui din statul membru în care se desfășoară procedura și împotriva părintelui care nu este resortisant al statului respectiv, cu repercusiuni grave și de multe ori profund negative și dramatice asupra drepturilor copilului; subliniază faptul că au fost supuse atenției comisiei cazuri, provenind din mai multe țări, cum ar fi Germania (în special cazurile privind activitățile Oficiului pentru bunăstarea copiilor și tineretului), Franța, Țările de Jos, Slovacia, Danemarca și Norvegia; salută, în acest sens, revizuirea Regulamentului Bruxelles IIa, preconizată pentru anul 2016; subliniază că, în 2015, un nou grup de lucru, însărcinat cu furnizarea unui răspuns rapid și coerent la aceste preocupări, a fost creat în cadrul Comisiei pentru petiții și a efectuat o vizită de informare în Regatul Unit pentru a investiga la fața locului plângerile de acest tip;

32.

evidențiază numărul mare de petiții primite care critică puternic și avertizează cu privire la consecințele politicilor UE din domeniul migrației, comerțului și afacerilor externe în ceea ce privește respectarea de către acestea a dispozițiilor care asigură drepturile fundamentale ale migranților; remarcă obligația tuturor agențiilor, organismelor și instituțiilor UE, inclusiv a FRONTEX, de a garanta în orice moment respectarea drepturilor omului și a Cartei drepturilor fundamentale în domeniul lor de activitate;

33.

salută dialogul social „Forumul european pentru drepturile copilului”, organizat anual la inițiativa Comisiei, din anul 2007, care urmărește promovarea drepturilor copiilor în cadrul măsurilor interne și externe ale UE; subliniază faptul că la dialog participă reprezentanți ai statelor membre ale UE, reprezentanți ai drepturilor copiilor, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social European, Consiliul Europei, UNICEF ș o serie de organizații neguvernamentale;

34.

subliniază varietatea domeniilor tematice vizate de petițiile cetățenilor, cum ar fi drepturile fundamentale, drepturile omului, drepturile persoanelor cu handicap, piața internă, legislația în domeniul mediului, relațiile de muncă, politicile din domeniul migrației, acordurile comerciale, sănătatea publică, bunăstarea copiilor, transporturile, drepturile animalelor; și discriminarea; solicită specializarea în continuare a activității Comisiei pentru petiții pentru politicile principale la care fac referire petiționarii; solicită ca secretariatului comisiei să îi fie alocate resurse suplimentare pentru ca aceasta să poată gestiona numărul mare de petiții primite din domenii foarte variate;

35.

consideră că organizarea de audieri publice reprezintă un mod foarte util de a examina problemele ridicate de către petiționari; dorește să atragă atenția asupra audierilor publice organizate cu Comisia pentru mediu, ca reacție la inițiativa cetățenească europeană „Apa este un drept al omului” și cu Comisia pentru afaceri juridice, în contextul inițiativei cetățenești europene „Unul dintre noi”; consideră că inițiativa cetățenească europeană reprezintă instrumentul care promovează democrația transnațională, participativă și reprezentativă care, după aprobarea unui regulament nou, poate facilita o participare mai directă a cetățenilor la încadrarea, dezbaterea și prioritizarea chestiunilor din domeniul politicilor și legislației UE care trebuie abordate; își reconfirmă angajamentul de a participa proactiv la organizarea de audieri publice pentru inițiativele de succes; se angajează să acorde prioritate, la nivel instituțional, eficacității acestui proces de participare și să asigure acțiuni corespunzătoare întreprinse la nivel legislativ, atunci când este cazul; salută utilizarea, în timpul audierilor, a facilităților de accesibilitate destinate persoanelor cu handicap, precum ecranele cu sistem de text transformat în vorbire;

36.

deplânge reacția Comisiei la cele câteva inițiative cetățenești europene de succes și regretă că au existat puține acțiuni întreprinse pe baza singurului instrument de democrație transnațională din UE;

37.

atrage atenția asupra mai multor rezoluții adoptate în 2014, precum rezoluția sa din 12 martie 2014 referitoare la Raportul din 2013 privind cetățenia UE – Cetățeni ai UE: drepturile dumneavoastră, viitorul dumneavoastră (3), care a provocat o dezbatere referitoare la armonizarea drepturilor la pensie, dreptul de a vota și dreptul de a fi ales al cetățenilor; atrage atenția asupra raportului anual al Comisiei referitor la activitățile Comisiei pentru petiții în anul 2013 (A7-0131/2014) și asupra Rezoluției sale din 15 ianuarie 2015 referitoare la raportul anual privind activitățile Ombudsmanului European în 2013 (4), în special în ceea ce privește Acordul TTIP;

38.

salută decizia Comisiei de a continua în 2014 activitățile începute în 2013 sub egida „Anului european al cetățenilor”, concentrându-se mai mult pe alegerile europene (care s-au derulat între 22 și 25 mai 2014); salută disponibilitatea Comisiei de a informa cetățenii cu privire la instrumentele care le sunt puse la dispoziție pentru a participa la procesul decizional al UE, precum și de a furniza cu această ocazie informații și sfaturi cetățenilor Uniunii cu privire la drepturile lor și la instrumentele democratice care le sunt puse la dispoziție pentru a-și apăra aceste drepturi; subliniază că ar trebui depuse eforturi suplimentare în vederea creșterii gradului de sensibilizare în ceea ce privește alegerile europene, dat fiind că în numeroase state membre prezența la vot în alegerile din 2014 nu a atins nivelul de 50 %;

39.

subliniază că este important ca Comisia pentru petiții să aibă un portal internet pe deplin operațional prin care petiționarii să se poată înregistra, să poată adresa o petiție, încărca documente care însoțesc petițiile, sprijini petițiile admisibile și a primi informații privind situația petiției lor și schimbările intervenite în statutul acesteia prin e-mailuri automate, și prin care să poată intra direct în contact cu funcționari ai instituțiilor UE pentru a obține informații clare și directe cu privire la progresele înregistrate în legătură cu aspectele prezentate în petițiile lor; regretă nerespectarea calendarului de dare în exploatare și faptul că numeroase opțiuni așteptate nu au fost finalizate încă; îndeamnă organismele administrative responsabile să accelereze realizarea pașilor necesari pentru finalizarea etapelor în curs ale proiectului și să corecteze deficiențele existente; subliniază că trebuie realizate demersuri suplimentare pentru a spori transparența procesului de petiționare;

40.

solicită o abordare comună a Parlamentului European, a parlamentelor naționale și a autorităților de la niveluri subnaționale ale statelor membre care dispun instanțe de apel corespunzătoare, prin care cetățenii să înțeleagă în mod clar și transparent care este nivelul și instanța către care își pot adresa petițiile;

41.

solicită o evaluare eficace a personalului secretatului Comisiei pentru petiții, axată pe îndeplinirea criteriilor calitative și cantitative, care să recunoască acumularea considerabilă de petiții și întârzierile curente în procesarea acestora; consideră că prelucrarea și examinarea corespunzătoare a petițiilor admise, împreună cu oferirea unui răspuns echitabil petiționarilor, constituie cheia consolidării legăturilor dintre societatea civilă europeană și instituțiile europene;

42.

subliniază necesitatea unei informări mai constructive a cetățenilor prin portalul Comisiei pentru petiții prin organizarea unor seminarii de instruire în statele membre;

43.

subliniază importanța rolului pe care îl îndeplinește rețeaua SOLVIT, care descoperă și rezolvă în mod regulat probleme legate de transpunerea legislației privind piața internă; îndeamnă Comisia să actualizeze acest instrument, să permită accesul membrilor Comisiei pentru petiții la toate informațiile disponibile prin SOLVIT și să îi țină la curent cu privire la cazurile privind petițiile înregistrate;

44.

subliniază necesitatea consolidării colaborării dintre Comisia pentru petiții și celelalte instituții și organisme ale UE, precum și cu autoritățile naționale din statele membre; consideră că sunt esențiale dialogurile consolidate și cooperarea sistematică cu statele membre, în special cu comisiile pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale; recomandă înființarea de comisii pentru petiții în cadrul tuturor parlamentelor statelor membre în care acestea nu au fost încă înființate; consideră că vizita la 2 decembrie 2014 a Comisiei pentru petiții din Parlamentul scoțian a fost un exemplu al acestei cooperări și un astfel de parteneriat va permite schimbul de cele mai bune practici, punerea în comun a experienței dobândite și dezvoltarea unei practici sistematice și eficiente de transmitere a petițiilor către organelor competente;

45.

subliniază că o strânsă cooperare cu statele membre este extrem de importantă pentru activitatea Comisiei pentru petiții; încurajează statele membre să joace un rol proactiv în ceea ce privește elaborarea de răspunsuri la petițiile referitoare la punerea în aplicare și respectarea legislației UE și acordă o importanță deosebită prezenței reprezentanților statelor membre și cooperării active a acestora în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; subliniază prezența în cadrul reuniunii din 10 februarie 2014 a reprezentanților guvernului grec, în cadrul căreia a fost prezentat raportul referitor la misiunea de informare din Grecia privind gestionarea deșeurilor (18-20 septembrie 2013);

46.

reamintește faptul că misiunile de informare reprezintă unul dintre instrumentele cele mai importante de investigație de care dispune Comisia pentru petiții, potrivit Regulamentului de procedură, chiar dacă niciuna nu a fost efectuată în 2014; consideră că este necesar ca monitorizarea petițiilor examinate în timpul misiunilor de informare să nu fie oprită, inclusiv în intervalul dintre alegerile europene și constituirea Parlamentului și solicită organelor Parlamentului să ia măsuri adecvate în acest sens; subliniază necesitatea ca misiunile de informare să aibă drept rezultat formularea de recomandări axate pe soluționarea problemelor semnalate de petiționari; preconizează reluarea în 2016 a activității normale a Comisiei pentru petiții în ceea ce privește misiunile de informare;

47.

invită Grecia să ia act de recomandările formulate în raportul misiunii de informare privind colectarea deșeurilor și amplasarea depozitelor de deșeuri în Grecia, adoptat în comisie în februarie 2014; invită Comisia să monitorizeze îndeaproape utilizarea fondurilor alocate pentru colectarea deșeurilor; invită statele membre să respecte directivele Uniunii privind reciclarea deșeurilor;

48.

acordă o importanță deosebită prezenței reprezentanților statelor membre și cooperării active a acestora în cadrul reuniunilor Comisiei pentru petiții; salută și încurajează prezența reprezentanților autorităților publice ale statelor membre în cauză, participarea și cooperarea activă a acestora; încurajează toate statele membre să participe activ la procesul de petiționare;

49.

subliniază importanța cooperării cu Ombudsmanul European și participarea Parlamentului European în cadrul Rețelei Europene a Ombudsmanilor; salută relațiile interinstituționale excelente dintre Ombudsman și Comisia pentru petiții; apreciază în mod deosebit contribuțiile regulate ale Ombudsmanului la lucrările Comisiei pentru petiții pe întreaga durată a anului;

50.

așteaptă cu interes consolidarea cooperării cu comisiile pentru petiții din cadrul parlamentelor naționale și regionale din diferitele state membre unde aceste comisii există; se angajează să ofere asistență pentru înființarea unor astfel de comisii în statele membre care nu au înființat astfel de comisii și care își doresc acest lucru;

51.

încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție, precum și raportul Comisiei pentru petiții, Consiliului, Comisiei, Ombudsmanului European, guvernelor și parlamentelor statelor membre, comisiilor pentru petiții ale acestora și ombudsmanilor lor sau organelor competente similare.