2.2.2017   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 34/86

Raportor:

domnul Antonello PEZZINI

1.1.

CESE consideră că este esențială o nouă viziune pentru organizarea unui sistem european de standardizare (SES) care să se poată adapta la contextele internaționale în continuă evoluție și să poată aduce beneficii din ce în ce mai mari pentru întreprinderi, consumatori, lucrători și mediul înconjurător.

1.2.

În calitatea sa de „cămin al societății civile”, CESE acordă o importanță deosebită îmbunătățirii transparenței și a caracterului incluziv al SES și își revendică un rol proactiv în orientarea strategică, în punerea în aplicare și diseminarea legislației și în susținerea unei culturi a standardizării.

1.3.

CESE subliniază importanța consolidării rolului strategic al standardelor tehnice pentru a garanta:

1.4.

CESE salută lansarea inițiativei comune privind standardizarea în rândul partenerilor publici și privați din cadrul SES, în vederea identificării unei abordări comune în ceea ce privește stabilirea priorităților și derularea unor acțiuni comune care să vizeze modernizarea și simplificarea adoptării standardelor.

1.5.

CESE este extrem de preocupat de faptul că nu există suficiente indicații concrete de punere în aplicare și de insuficiența resurselor financiare atribuite, care sunt fundamentale pentru transformarea viziunii comune inovatoare în strategii și acțiuni concrete de modernizare.

1.6.

În acest sens, CESE recomandă ca parteneriatul public-privat din cadrul Inițiativei comune privind standardizarea (JIS) (1) să fie integrat din punct de vedere structural și financiar printre inițiativele tehnologice comune ale Programului Orizont 2020 (2), cu scopul de:

1.7.

CESE susține Comisia în crearea unui sistem integrat și structurat, cu obiectivul de a se ajunge la o strategie comună, care să conducă la reducerea fragmentării standardelor și sistemelor lor de programare.

1.8.

Prin urmare, CESE este în favoarea unui sistem de guvernanță mai bun în cadrul strategiilor de acțiune în materie de standardizare, care să țină cont de convergența tehnologiilor, de informatizarea întreprinderilor și serviciilor și de noile competențe sociale și de mediu aflate în continuă creștere, și care să poată sprijini actualul comitet tehnic pentru standardizare.

1.9.

Dialogul interinstituțional european cu privire la standardizare trebuie să asigure un rol privilegiat tuturor structurilor reprezentative interesate. Ar trebui constituite grupuri permanente de evaluare și îndrumare în cadrul instituțiilor UE, în primul rând în cadrul CESE și al Comitetului Regiunilor (CoR), având în vedere competențele care le revin, impunând consultarea lor obligatorie, atribuite prin articolul 114 TFUE.

1.10.

În opinia CESE, este necesar ca, în cadrul SES și al direcțiilor generale competente ale Comisiei, să se consolideze capacitățile pentru utilizarea coordonată a instrumentelor de standardizare tehnică, relevante pentru fiecare sector în parte, în special pentru sectorul serviciilor.

1.11.

CESE consideră că este prioritar să se lanseze o acțiune de dezvoltare a unei veritabile culturi europene a standardizării, plecând de la nivelurile de educație de bază până la factorii decizionali și la negociatorii de acorduri internaționale, prin lansarea și sprijinirea unei campanii active de sensibilizare la nivel european.

1.12.

CESE subliniază că o politică europeană de standardizare cu adevărat inovatoare trebuie să răspundă în primul rând principiilor privind satisfacția cetățenilor, întreprinderilor și lucrătorilor (customer’s satisfaction), să atingă niveluri înalte de siguranță, calitate și eficacitate, să creeze noi locuri de muncă și să sporească competitivitatea internațională, printr-o abordare echilibrată și flexibilă a relației dintre standardizare și creativitate (3).

2.1.

Standardizarea tehnică joacă un rol de o importanță fundamentală în ceea ce privește funcționarea pieței interne și competitivitatea produselor și serviciilor la nivel internațional, fiind un instrument strategic pentru asigurarea calității, bunei funcționări și siguranței bunurilor și serviciilor, a interoperativității rețelelor și sistemelor, a unor niveluri ridicate de protecție a întreprinderilor, lucrătorilor, consumatorilor și mediului, precum și a unor niveluri ridicate de inovare și de incluziune socială.

2.2.

În lumina noilor evoluții tehnologice, a priorităților politice și a tendințelor de la nivel mondial, în special în ceea privește serviciile și revoluția informatică, este necesar să se revizuiască sistemul european de standardizare (SES) pentru ca să i se păstreze numeroasele elemente de succes, să i se corecteze defectele și să se găsească justul echilibru dintre dimensiunea europeană și cea națională, precum și dintre libertatea de inovare, creativitate și interoperabilitatea tehnică și normativă și, în general, pentru a se răspunde noilor nevoi și așteptări ale întreprinderilor, consumatorilor, lucrătorilor, partenerilor sociali și ale societății europene în ansamblul său.

2.3.

În calitatea sa de „cămin al societății civile”, CESE acordă o importanță deosebită îmbunătățirii transparenței și a caracterului incluziv al SES și își revendică un rol tot mai proactiv în orientarea strategică, în punerea în aplicare și diseminarea legislației, precum și în susținerea unei culturi a standardizării, ca premisă a succesului întreprinderilor și generațiilor viitoare.

2.4.

CESE a susținut în mod constant că „un proces european de standardizare rapid, eficient și bazat pe participare reprezintă nu numai un element esențial în arhitectura pieței unice, care constituie baza integrării europene și a Strategiei Europa 2020, dedicată realizării acesteia, ci și, mai ales, un element fundamental al competitivității economiei europene și un instrument care promovează inovarea” (4). Tocmai de aceea sunt necesare standarde clare și transparente pentru protejarea consumatorilor și a întreprinderilor, precum și a mediului și a societății.

2.5.

Principalele obiective generale ale SES constau în creșterea contribuției standardelor și a procesului standardizării europene la libera circulație a bunurilor și serviciilor în cadrul pieței interne, pentru a stimula dezvoltarea și inovarea și pentru a încuraja competitivitatea întreprinderilor europene, în special a IMM-urilor, asigurând totodată un nivel ridicat de protecție a consumatorilor, lucrătorilor și mediului – prin procese de elaborare mai ample, dar rapide, incluzive și transparente, atât la nivel național, cât și european, bazate pe criterii recunoscute, precum cele prevăzute în Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerțului și în Regulamentul (UE) nr. 1025/2012.

2.6.

Recent, CESE a subliniat că „standardizarea europeană trebuie să contribuie din ce în ce mai mult, cu aportul tuturor partenerilor sociali și al părților interesate, la completarea și îmbogățirea proceselor aflate în curs de desfășurare în economia mondială”, solicitând „o prezență mai puternică și o pondere mai mare a culturii standardizării europene în procesele de standardizare globală” (5), inclusiv prin activități de comunicare, prin facilitarea accesului și prin costuri reduse.

2.6.1.

Este important, de asemenea, să se mențină justul echilibru dintre standardizare și creativitate (6), garantându-se, inclusiv pentru meșteșugari și micile întreprinderi, posibilitatea de a se exprima liber și de a crea noi produse și servicii, în limitele de bază stabilite de standarde.

2.7.

Standardizarea europeană este concepută pentru a juca un rol-cheie în crearea și funcționarea pieței unice a produselor și serviciilor, prin armonizarea treptată la nivelul UE a reglementărilor naționale, adesea de natură să creeze bariere tehnice în calea accesului la piețele naționale, precum și a comerțului și schimburilor comerciale în interiorul UE.

2.8.

În contextul convergenței tehnologiilor și al informatizării societății, întreprinderilor și serviciilor publice, separarea tradițională dintre standardizarea generală și cea digitală se estompează (aspect evidențiat și în alt aviz al CESE (7)), impunând cu necesitate o abordare consecventă în conceperea și definirea priorităților de standardizare în cadrul Comisiei.

2.9.

Având în vedere preferințele exprimate de diferiți actori economici și industriali ai Uniunii cu privire la standardele internaționale ISO/IEC, devine extrem de importantă consolidarea SES, pentru a asigura standarde internaționale aliniate la o standardizare europeană rapidă, eficientă și favorabilă incluziunii tuturor părților interesate, în special în ceea ce privește reprezentarea întreprinderilor mici, a consumatorilor și a altor părți interesate.

2.10.

O creștere în dezvoltarea standardelor europene voluntare pentru servicii ar putea promova crearea de noi locuri de muncă și creșterea economică, prin intensificarea furnizării transfrontaliere de servicii și mai buna integrare a piețelor, care să permită valorificarea deplină a potențialului acestui sector din economia europeană, cu protejarea și respectarea condițiilor locale de muncă și de viață și contribuind la eliminarea barierelor ce rezultă din utilizarea sistemelor naționale de certificare.

2.11.

Ca răspuns la evoluția rapidă a ciclurilor tehnologice, la gradul tot mai ridicat de complexitate și interacțiune existent în sistemele industriale, la granițele tot mai estompate dintre produse, servicii și tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC), Comisia Europeană (CE) a lansat o inițiativă comună privind standardizarea între partenerii publici și privați din cadrul SES – după cum a solicitat CESE – cu definirea unei viziuni comune împărtășite și a unei strategii comune care se concentrează pe o serie de inițiative vizând modernizarea, prioritizarea, accelerarea și simplificarea adoptării standardelor până la sfârșitul anului 2019 prin:

3.1.

Comunicarea CE reprezintă o viziune însoțită de un pachet de standardizare care include o serie de obiective de modernizare a sistemului european de standardizare – SES:

3.2.

În mod special în sectorul serviciilor, CE intenționează:

3.2.1.

CE propune, de asemenea, facilitarea disponibilității informațiilor cu privire la standardele europene armonizate, prin îmbunătățirea accesului la portalul digital unic propus în cadrul strategiei privind piața unică.

4.1.

CESE este de acord – o dată (8) mai mult – cu necesitatea stringentă a unei modernizări eficace și eficiente a sistemului european de standardizare, despre care se discută de mai mult de cinci ani, și consideră că sunt absolut necesare o nouă viziune comună și acțiuni concrete pentru abordarea provocărilor globale ale standardizării, tot pe bază de voluntariat, printr-un proces inovator de cooperare bazat pe consens, pentru elaborarea în timp util a standardelor într-un mediu tehnologic în schimbare rapidă.

4.2.

CESE consideră că este necesar să se inițieze procesul de standardizare încă din etapele de cercetare și dezvoltare, prin acțiuni de co-standardizare și pre-standardizare și prin instituirea de mecanisme de transfer al standardelor europene la nivel internațional, cu sprijinul industriei și al structurilor de reprezentare a IMM-urilor, al consumatorilor, al partenerilor sociali, al grupurilor de protecție a mediului și al actorilor relevanți din cadrul societății civile.

4.3.

În opinia CESE, pentru ca acțiunile de modernizare a SES, indicate în documentul comun JIS, să fie eficace și eficiente pe plan intern și internațional, trebuie mai întâi:

4.3.1.

În acest sens, CESE recomandă crearea unui parteneriat public-privat în cadrul inițiativelor tehnologice comune (ITC) stabilite în Programul Orizont 2020, pe baza traseului stabilit în JIS privind standardizarea, cu un pachet financiar adecvat și un sistem structurat de definire a strategiilor și priorităților.

4.4.

De asemenea, CESE este la fel de îngrijorat de absența unei arhitecturi puternice și inovatoare de aliniere a priorităților, atât la nivelul diverselor politici ale UE și al diferitelor direcții generale de punere în aplicare a acestora, cât și la nivelul instrumentelor de programare, dincolo de Comitetul pentru standarde și de inițiativele lăudabile – ICS și dialogul structurat.

4.4.1.

În opinia CESE, este nevoie așadar de nou organ de guvernanță pentru elaborarea și monitorizarea strategiilor de acțiune în materie de standardizare, care să cuprindă toate diversele aspectele legate de standardizare, de la cele științifice și tehnologice, la cele sociale și de mediu, și să acorde asistență actualului comitet tehnic pentru standardizare.

4.4.2.

Comitetul consideră că, ținând seama de cererile urgente ale Consiliului din martie 2015 cu privire la nevoia stringentă de a se trece în sfârșit la modernizarea și consolidarea puternică a SES, nu se pot găsi răspunsuri eficiente într-un model de tip „business as usual” (menținerea practicilor actuale). Dialogul interinstituțional structurat european privind standardizarea ar trebui să asigure un rol proactiv privilegiat al structurilor reprezentative, în special, al CoR și CESE, ținând cont de competențele de consultare obligatorie ale acestuia din urmă, atribuite prin articolul 114 TFUE.

5.1.

Viteza și promptitudinea standardelor tehnice europene. Există o diversitate a intereselor în ceea ce privește viteza și dificultatea de a aplica o soluție universală pentru a reduce timpul necesar și deficiențele de monitorizare a proceselor. Promptitudinea este mai importantă decât viteza, dacă aceasta din urmă riscă să submineze ajungerea la un consens.

5.2.

Sprijin pentru competitivitatea întreprinderilor europene. Depășirea barierelor din calea participării IMM-urilor la procesele de elaborare/aplicare a standardelor și consolidarea legăturilor dintre standardizare, inovare și proiectele de cercetare, inclusiv prin acțiuni de consolidare a capacităților pentru întreprinderile mici.

5.3.

Sprijin pentru legislația și politicile UE. Se înregistrează o cerere tot mai mare de standarde care să vină în sprijinul legislației și politicilor Uniunii pentru obținerea standardelor cerute: se resimte nevoia creșterii capacității de coordonare intercomunicațională dintre diferiții actori și părți interesate.

5.4.

Capacități sporite de anticipare. Se resimte nevoia consolidării capacității de a răspunde punctual la exigențele de anticipare în materie de standardizare, în definirea proceselor de standardizare europene, printre altele, pentru a reduce riscurile de adoptare a unor standarde naționale care ar putea diminua eficacitatea globală a SES.

5.5.

Incluziune. Trebuie îmbunătățită capacitatea de reprezentare a actorilor societății civile și a organizațiilor mai mici, prin activități de consolidare a capacităților. CESE a subliniat deja „importanța facilitării accesului la procesul de standardizare pentru IMM-uri și actorii societali […]” și „efectuarea unei monitorizări aprofundate a eforturilor depuse de actorii principali în materie de standardizare, pentru a consolida dimensiunea incluzivă a sistemului european de standardizare” (10). Ar trebui să se garanteze organizațiilor menționate în anexa III statutul specific de membru/partener cu drepturi și obligații clare, în special în ceea ce privește dreptul de a-și exprima opinia.

5.6.

Sprijin pentru standardele europene la nivel mondial. Este nevoie de o atitudine mai incisivă, de capacitate de reprezentare, competență și coerență sporite, mai ales în cadrul ISO/IEC/UIT, în special pentru micile întreprinderi, consumatori și mediu – și în cadrul forurilor multilaterale și al acordurilor de liber schimb.

5.7.

Guvernanță. Se impune:

5.8.

Sprijin financiar multianual. Este absolut necesar un cadru multianual de atribuire a resurselor financiare, nu numai pentru cercetarea în materie de pre-standardizare și co-standardizare (11), pentru acțiunile în domeniul științei și societății (Science & Society) și al științelor sociale și umaniste (Social Sciences & Humanities) și pentru formarea unei conștiințe a unei culturi a standardizării de largă răspândire, ci și pentru a sprijini strategii și acțiuni-pilot concrete de standardizare în domenii de vârf, cu utilizarea cofinanțării oferite prin cadrul general și de reglementare al Programului Orizont 2020.

5.9.

Structuri și strategii pentru viitor. Este nevoie de o analiză privind impactul viitoarelor standarde internaționale asupra pieței europene și de analize prospective sectoriale și transsectoriale. Sunt necesare evaluări periodice și monitorizarea eficacității aplicării acțiunilor adoptate, cu participarea unor mecanisme specializate în cadrul instituțiilor, ca, de exemplu, un grup permanent privind standardizarea în cadrul CESE și organisme similare în cadrul CoR și al Parlamentului European.

5.10.

Standardizarea ca instrument al politicilor UE. Pentru toate politicile europene este necesară consolidarea, în cadrul SES și al diverselor direcții generale competente ale Comisiei, a capacităților de activare și de utilizare coordonată a instrumentelor de standardizare tehnică relevante pentru fiecare sector în parte.

5.11.

Dialogul interinstituțional structurat. Acest instrument trebuie să fie, în opinia CESE, pe deplin interactiv și proactiv, bazându-se pe activitățile grupurilor permanente din cadrul instituțiilor europene, cu participarea, încă de la începutul lucrărilor de planificare, a CoR și a Comitetului Economic și Social European, având în vedere competențele atribuite prin TFUE (12), în special celui din urmă, în ceea ce privește piața internă, din care standardizarea face parte integrantă.