12.9.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 311/1

1.1

Comitetul Economic şi Social European (CESE) recunoaște că intensificarea mobilității profesionale în rândul tinerilor cetățeni ai UE constituie o manifestare importantă și bine–venită a uneia dintre libertățile fundamentale ale Uniunii Europene și este din ce în ce mai frecvent consecința unei necesități. Aceasta contribuie la atenuarea situațiilor critice de pe piețele forței de muncă din țările de origine, precum și din țările-gazdă. Tinerii lucrători migranţi contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării-gazdă și, în plus, aduc o bogăție imaterială: diversitatea, care oferă noi șanse pentru întreprinderi și pentru societate.

1.2

Deși tinerii lucrători migranţi care profită de șansele profesionale care li se prezintă reușesc să se integreze bine la locul de muncă din țara-gazdă, integrarea socială pe plan extraprofesional în noul mediu implică noi provocări pentru societate. Categoria tinerilor cetățeni europeni care lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine are o alcătuire foarte diversă. Cu toții au dreptul de a beneficia de sprijin în etapa de integrare, mai ales aceia cu competențe lingvistice și mijloace materiale mai reduse.

1.3

CESE este de părere că trebuie să se acorde mai multă atenție nevoilor și dificultăților specifice cu care se confruntă tinerii cetățeni ai UE care primesc un loc de muncă într-un alt stat membru și care nu își stabilesc reședința doar temporar în țara-gazdă în ceea ce privește participarea și implicarea lor pe plan social, în caz contrar existând riscul apariției unor probleme grave atât pentru acești tineri, cât și pentru țările-gazdă.

1.4

CESE atrage insistent atenția instituțiilor UE și statelor membre asupra proliferării xenofobiei și rasismului la adresa minorităților și imigranţilor și solicită să se întreprindă acțiuni hotărâte împotriva acestor comportamente și a grupărilor care le promovează.

1.5

Comisia Europeană este invitată să susțină statele membre, prin mai multe schimburi de experiență și printr-un dialog mai intens, în eforturile depuse de acestea în vederea creării unor politici mai eficiente de integrare a acestei categorii de tineri migranți europeni care și-au găsit un loc de muncă într-un alt stat membru al Uniunii Europene. Pentru aceasta, CESE recomandă consolidarea programelor finanțate în contextul inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES”.

1.6

Integrarea este un proces social care intervine în relația dintre persoane și grupuri și are caracter bidirecțional, deoarece implică atât imigranții, cât și societatea-gazdă.

1.7

Mai întâi de toate, Comisia Europeană ar trebui să faciliteze schimbul de bune practici și să stabilească un inventar al abordărilor și practicilor puse cu succes în aplicare pentru a-i ajuta pe acești tineri lucrători migranţi în eforturile lor de a se integra în societate. În acest context, ar trebui să se recunoască și să se sublinieze în special importanța strategiilor și proiectelor interculturale și intergeneraționale care se înscriu într-o „cultură de bun venit” a țării-gazdă, întrucât inițiativele de acest fel constituie o măsură de sprijin deosebit de promiţătoare.

1.8

UE a adoptat noi instrumente pentru combaterea discriminării cetățenilor europeni care își exercită dreptul la liberă circulaţie, care trebuie aplicate în mod eficient la nivel național, întrucât o societate care permite discriminarea împotriva imigranților nu este o societate incluzivă.

1.9

Comisia ar trebui să pună la dispoziția statelor membre întregul inventar de abordări și proiecte consacrate, cu recomandarea de a le folosi ca sursă de inspirație într-o manieră creativă. Statelor membre ar trebui să li se solicite să informeze Comisia Europeană cu privire la măsurile puse cu succes în practică de către diferiți actori, în vederea extinderii acestui inventar și a aprofundării schimbului de experiență.

1.10

CESE recomandă Comisiei să analizeze, într-o etapă ulterioară, dacă ar exista și alte posibilități de acțiune adecvate și în ce mod s-ar putea concretiza acestea. În special, Comisia ar trebui să elaboreze o abordare pentru punerea în aplicare și promovarea strategiilor și practicilor testate și inovatoare în cadrul programelor, platformelor, inițiativelor și fondurilor existente ale Uniunii.

1.11

CESE propune Comisiei să sprijine acțiunile întreprinse de partenerii sociali şi societatea civilă, care joacă un rol deosebit de important în integrare prin primirea imigranților și participarea acestora.

1.12

În opinia CESE, Comisia Europeană ar trebui să acorde o atenție deosebită implicării adecvate a tinerilor, prin intermediul organizaţiilor societăţii civile care îi reprezintă, în procesele de planificare și decizie importante din acest domeniu, astfel încât nevoile acestui grup și dificultățile cu care se confruntă să poată fi articulate într-o suficientă măsură chiar de către părțile interesate și, astfel, să poată fi tratate printr-o abordare orientată spre succes.

1.13

Partenerilor sociali și întreprinderilor care oferă de lucru tinerilor veniți din străinătate le revine fără îndoială o mare responsabilitate. CESE dorește ca acestea să fie implicate în mai mare măsură în elaborarea programelor de integrare care se axează mai mult pe necesitățile tinerilor lucrători.

2.1

Mobilitatea în rândul tinerilor cetăţeni ai UE este în continuă creștere, mulți dintre ei părăsindu-și țara natală – deseori din cauza situației disperate de pe piața forței de muncă (însă nu neapărat numai din acest motiv) – pentru a-și găsi un loc de muncă într-un alt stat membru al UE. Astfel, ei își exercită dreptul fundamental la liberă circulație în interiorul Uniunii, contribuie la îndeplinirea obiectivului unei mai mari mobilități profesionale și profită de șansele pe care le oferă aceasta. Din punct de vedere juridic, ei au drepturi egale cu cetățenii țării-gazdă, însă în realitate se confruntă cu provocări aparte și au unele nevoi speciale.

2.2

Categoria tinerilor cetățeni europeni care lucrează într-un alt stat membru decât cel de origine este eterogenă. Este vorba, într-adevăr, de tineri bine pregătiți, dar și de tineri slab pregătiți, cu dificultăți economice, care fac pasul curajos de a-și construi un viitor în afara țării de origine. În special aceștia din urmă se confruntă cu dificultăți mai mari de integrare, întrucât, deseori, nu dispun de competențele lingvistice și de mijloacele economice adecvate necesare pentru a-și construi o poziție socială solidă în țara de destinație.

2.3

Prin urmare, acești tineri au nevoie să se integreze bine în societate, astfel încât să poată să participe și să se implice activ în realitatea socială a țării-gazdă, care, la sosire, le este necunoscută sau aproape necunoscută – sau, cu alte cuvinte, să poată trăi aspectele importante ale cetățeniei și în noul mediu.

2.4

Prin intermediul inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES”, prevăzută în contextul inițiativelor emblematice „Tineret în Mișcare” și „Oportunități pentru tineret”, Comisia promovează mobilitatea profesională a tinerilor, pentru a atinge o rată de ocupare de 75 %, obiectiv stabilit în Strategia Europa 2020, și pentru a îmbunătăți funcționarea piețelor europene ale forței de muncă.

2.5

Prezentul aviz din proprie iniţiativă are ca obiect un aspect căruia, până în prezent, în mare parte, nu i s-a acordat atenție, și anume dificultățile legate de integrarea socio-culturală într-un nou mediu de viață printr-o participare și implicare cât mai cuprinzătoare cu putință în societatea-gazdă. Totodată, CESE recunoaşte necesitatea de a analiza, într-un alt aviz, costurile sociale și alte consecințe pe care trebuie să le suporte țările și regiunile de origine ca urmare a mobilității profesionale și a migrației, în special în rândul tinerilor.

2.6

Prin prezentul aviz ar trebui promovată, atât în țările-gazdă și în cele de origine, cât și la nivelul Uniunii Europene, creșterea gradului de sensibilizare cu privire la acest important aspect al integrării situației tinerilor lucrători migranți din UE. Necesitatea adoptării unor măsuri adecvate este subliniată pentru ca statele membre, pe baza unei comparații între abordări individuale și experiențe mai degrabă speciale, să elaboreze modele bazate pe dovezi și orientate spre succes, precum și în vederea promovării lor la nivelul Uniunii.

2.7

Deși țările-gazdă și întreprinderile oferă deja în parte măsuri de sprijin foarte eficiente, acestea sunt axate în primul rând pe aspecte legate de locul de muncă și sunt însoțite doar în cazuri excepţionale de o „cultură de bun venit”. În contextul inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES” se promovează programe de integrare pentru tinerii lucrători organizate de angajatori (cursuri de limbă și formare, care trebuie completate cu asistență administrativă de sprijin pentru transfer). În mare parte încă lipsesc strategiile, structurile, metodele și experiențele necesare pentru a-i ajuta pe acești tineri să se integreze în societatea și cultura țării-gazdă printr-un sprijin efectiv, prin încurajări, dar și prin impunerea anumitor exigențe.

2.8

Abordările și măsurile corespunzătoare ar trebui să aibă un caracter intergenerațional și intercultural punctual. Acestea ar putea aduce o contribuție esențială la integrarea și exercitarea cetățeniei în țara-gazdă. În acest context, experiențele generaţiilor vârstnice ar trebui utilizate în cea mai mare măsură cu putință. În special, imigranții din diferite țări de origine care s-au integrat deja cu succes pot să contribuie, grație diversității rădăcinilor lor culturale, cu elemente inovatoare de sprijin reciproc și forme diferențiate de solidaritate.

2.9

Eșecul integrării sociale, precum și lipsa de recunoaștere a identității și a nevoilor lor speciale pot duce la probleme explozive pentru tineri, cât și pentru societatea-gazdă. Decepțiile și repunerea sub semnul întrebării a perspectivelor duc deseori la pierderea atitudinii pozitive față de țara-gazdă și pot chiar să degenereze într-o poziție și un comportament agresiv și radical.

2.10

Prin urmare, acești tineri trebuie întâmpinați cu mesajul „sunteți valoroși pentru noi, sunteți bineveniți și vă ajutăm”, pentru a nu le lăsa impresia că reprezintă o problemă și că deranjează. Nu în ultimul rând, trebuie să se ia toate măsurile pentru a nu se ajunge la situația în care Uniunea Europeană pierde tineri motivați și competenți, care emigrează, din frustrare, în țări terțe.

3.1

Chiar dacă există deja sisteme UE eficiente de consiliere și de sprijinire a tinerilor aflați în căutarea unui loc de muncă în interiorul Uniunii Europene (ca, de exemplu, „Tineretul în mişcare”, EURES, portalul mobilității europene pentru mobilitate profesională etc.), iar țările-gazdă au elaborat deja numeroase măsuri în acest domeniu, aceste programe se concentrează cu preponderență, dacă nu exclusiv, asupra aspectelor politicii privind piața forței de muncă sau sunt legate de locul de muncă. Celelalte aspecte ale vieții cotidiene, dificultățile și nevoile speciale ale tinerilor, foarte variate, sunt în mare parte excluse din această abordare, ofertele de sprijin fiind inexistente sau insuficiente.

3.2

Una dintre cele mai mari dificultăți cu care se confruntă persoanele nou venite în țara-gazdă constă în faptul că, la început, ele nu cunosc bine structurile și procedurile publice și nu înțeleg – sau înțeleg într-o măsură insuficientă – obiceiurile și cultura societății. Acest aspect – corelat deseori cu stăpânirea insuficientă a limbii – îngreunează enorm accesul la drepturi și la serviciile publice și comportă riscul multor dezavantaje economice și sociale, mai ales în afara sferei profesionale.

3.3

Dificultăți în viața cotidiană pot apărea, de exemplu, la găsirea unei locuințe, la accesarea anumitor servicii generale și speciale în domeniul social sau în domeniul sănătății, precum și în ceea ce privește satisfacerea unei game variate de nevoi personale, inclusiv organizarea timpului liber și practica religioasă. Cu astfel de dificultăți se confruntă toți lucrătorii care se găsesc într-o altă țară decât cea de origine.

3.4

Insuficiența sau inaccesibilitatea posibilităților de participare socială comportă riscul izolării. Acest fenomen se poate manifesta de la situații dintre cele mai obișnuite din viața de zi cu zi și până la experiența respingerii, discriminării și distanței sociale și poate avea consecințe fizice și psihice considerabile, ce pot ajunge până la izolare socială și emoțională. Acest lucru este deosebit de dificil pentru acești tineri, întrucât ei nu pot conta pe sprijinul vechilor rețele, ca, de exemplu, familia de origine, cercul obișnuit de prieteni sau fostul grup de colegi.

3.5

Astfel, pentru reușita integrării sociale în societatea-gazdă, este foarte important ca tinerii să participe efectiv la viața societății în general, luând parte la activități sociale, politice, culturale, sportive sau chiar și religioase, de exemplu în cadrul unor cluburi, asociații, federații, partide sau sindicate. Totuși, deseori există diverse obstacole în calea implicării neproblematice a tinerilor străini și, în plus, de multe ori lipsesc inițierile, încurajările și introducerile. Această situație poate duce la sărăcirea nematerială a tinerilor migranți, cu consecințe la fel de dezastruoase.

3.6

În acest sens, CESE consideră că este indispensabilă consolidarea rețelei EURES, care până în prezent s-a arătat deficitară, nu numai sub aspectul înregistrării cererii și ofertei, ci și al sprijinirii inserției și integrării. Acest din urmă aspect devine și mai important odată cu extinderea recentă a rețelei EURES la stagii și ucenicii, fiind de așteptat ca în procesele de mobilitate europeană să fie implicate persoane tot mai tinere.

3.7

O contribuție esențială la elaborarea de programe de integrare poate fi furnizată de cooperarea dintre țara-gazdă și cea de origine, facilitând astfel, printr-o abordare holistică, o „migrație conștientă” și încurajând crearea de rețele interculturale transnaționale mai apropiate de tânărul lucrător migrant.

4.1

Un mare avantaj pentru tinerii lucrători migranți îl prezintă sprijinirea nevoii lor de a-și forma rețele în afara mediului profesional, ca, de exemplu, printr-o comunicare structurată sau prin organizarea de evenimente locale sau regionale în cadrul cărora să se inițieze sau să se promoveze schimbul de experiențe și de informații cu privire la drepturi și obligații, probleme și deficienţe, soluții etc. Mediile sociale joacă un rol important în dezvoltarea de noi rețele sociale.

4.2

Întrucât cei mai mulți dintre tinerii lucrători migranţi sunt extrem de motivați și disponibili, ar trebui să li prezinte o gamă largă de posibilități și mijloace simple pentru a-și defini, elabora și implementa propriile proiecte antreprenoriale. În acest context, ei ar trebui sprijiniți de către persoane mai vârstnice, mai ales în ceea ce privește aspectele legate de șansele pe piață, condițiile tehnice și administrative, finanțarea, recrutarea de personal etc. în contextul socio-economic al țării-gazdă.

4.3

Tematica participării și integrării tinerilor lucrători străini în afara vieții profesionale constituie un domeniu vast și important, însă, în ansamblu, măsurile de sprijin și de ajutor necesare în acest scop sunt în mare parte neglijate. Nu este suficient ca tinerii să deprindă, în cadrul unor cursuri, competențe lingvistice de bază în limba țării-gazdă și să se familiarizeze la locul de muncă cu limbajul tehnic.

4.4

Pentru a putea să se descurce în noul mediu, să își satisfacă nevoile personale și să se implice în mod activ în societate, ei au nevoie de mult mai multe lucruri. În special, acești tineri au nevoie de o bună informare, de o orientare adecvată, de o corelare vie a limbii cu o gamă largă de situații specifice, precum și de un sprijin de încredere pe plan personal în situații de decepție și frustrare.

4.5

Serviciile de consultare și de sprijin sunt decisive, printre altele, în ceea ce privește căutarea unei locuințe, conflictele legate de locuințe, organizarea generală a vieții de zi cu zi, chestiunile financiare și fiscale, orientarea în vederea unei formări continue, posibilitățile de activități sociale, culturale, confesionale și sportive, alte chestiuni legate de organizarea timpului liber, precum și exercitarea drepturilor civile și angajamentul politic. În toate aceste cazuri diferite, un ajutor extrem de prețios poate fi acordat atât de către alți tineri străini ori de către compatrioți cu mai multă experiență în țara-gazdă, cât și de către cetățeni mai vârstnici din țara-gazdă dispuși să ofere un ajutor extrem de valoros cu titlu personal.

4.6

La conceperea măsurilor de sprijin și de consiliere, trebuie să se facă distincție între dificultățile și nevoile extrem de diferite la care trebuie să se găsească o soluție. În primul rând, cel mai adesea e vorba de probleme de început, care au mai degrabă un caracter juridic, material sau tehnic și care, cu ajutor adecvat, pot fi rezolvate relativ ușor. Mult mai complexă este însă depășirea obstacolelor din procesul de integrare socială, care poate necesita un sprijin fiabil și pe termen lung.

4.7

În situațiile în care sunt nevoiți să ia o decizie dificilă sau în situațiile de conflict, poate fi foarte important ca tinerii imigranți să poată apela la persoane de contact – ca, de exemplu, „mentori” sau consilieri din cadrul programului EURES – cu care să poată dezvolta o relație de încredere și cărora să le poată cere ajutorul. Este esențial ca aceste persoane, pe de o parte, să dispună de o experiență interculturală și, astfel, de capacitatea de înțelegere necesară, iar pe de altă parte, să poată comunica eficient și să aibă capacitatea de a-i ajuta pe alții să se ajute singuri.

5.1

Fără îndoială, partenerii sociali au o mare responsabilitate, la fel ca întreprinderile care angajează străini tineri. În plus, aceștia ar putea să asigure consiliere și sprijin concret legat de viața extraprofesională, încurajând în special angajații mai vârstnici să își anunțe disponibilitatea de a fi „mentori” tinerilor lucrători migranți, de a coopera cu aceștia și de a le da sfaturi la locul de muncă și, mai ales, de a le oferi ajutor în afara mediului profesional. În întreprinderile mici și mijlocii, acest lucru este aproape imposibil fără ajutor, ceea ce constituie o provocare deosebită, la care trebuie să se găsească soluții, de exemplu, prin prevederea unor astfel de activități în cadrul programelor finanțate în contextul inițiativei „Primul tău loc de muncă EURES”.

5.2

În mod tradițional, organizațiile societății civile s-au ocupat în special de dificultăţile extraprofesionale pe care le întâmpină oamenii și au creat oportunități pentru o mai bună integrare socială și mai mare coeziune socială. Ar trebui ca aceste organizații să asigure disponibilitatea diferitor activități de petrecere a timpului liber, în special sociale, culturale și sportive, care să fie clar orientate spre problemele și nevoile speciale ale tinerilor lucrători migranți, în așa fel încât să implice mai îndeaproape acest grup atât de important pentru viitor în conceperea globală a activităților lor.

5.3

Atât în context profesional, cât și în afara locului de muncă, interacțiunea dintre persoanele mai vârstnice, cu experiență, și tinerii migranți prezintă multe avantaje. Capitalul de cunoștințe și capacitatea de apreciere ale persoanelor vârstnice care doresc să facă schimb de experiențe cu tinerii sunt deosebit de utile. Acest tip de interacțiune nu conduce doar la soluții adecvate la diferite dificultăți, ci constituie și o formă importantă de dialog care promovează coeziunea socială. Acest aspect este extrem de util pentru toate părțile implicate. De asemenea, dacă partenerii de dialog provin dintr-o varietate largă de medii culturale, acest lucru duce și la experiențe importante într-o societate multidimensională, deschisă, care oferă acces și posibilități de participare pentru toți.

5.4

În ciuda tuturor programelor de sprijin și de asistență existente, un factor decisiv pentru succesul măsurilor îl constituie legăturile personale. Experiențele personale, comunicarea directă, angajamentul individual, încrederea în capacitatea celorlalți și experiențele comune sunt catalizatori ai unei integrări promițătoare într-o lume profesională nouă și, mai ales, într-o societate diferită. Asigurarea unui astfel de sprijin personal individual prin contacte nemijlocite reprezintă o misiune importantă, care poate fi dusă la îndeplinire numai prin organizarea structurată a angajamentului voluntar. Căror actori le-ar reveni această responsabilitate depinde de cultura fiecărei țări-gazdă în parte.

5.5

Este important ca nici la nivel național, nici la nivel european să nu se încerce să se caute soluții uniforme. Aceste nevoi și dificultăți sunt nevoi și dificultăți umane, care nu fac obiectul unor norme, ci necesită răspunsuri diferite, flexibile și inovatoare, în funcție de originea persoanelor în cauză și de situația personală a fiecăruia în parte.

5.6

O formă de ajutor personal care se bucură de foarte mult succes este, de exemplu, cel acordat de așa-numitele „senior expert services” (1). În cadrul acestor servicii, persoane la pensie le împărtășesc voluntar tinerilor cunoștințele lor profesionale și experiența din diverse domenii. Transferul de competențe și angajamentul personal al persoanelor vârstnice promovează într-o măsură deosebită înțelegerea reciprocă, cooperarea și a respectul dintre generații, aducând astfel o contribuție semnificativă la coeziunea socială.

5.7

Pentru ca strategiile să dea roade, este important ca ofertele existente și practicile de succes să fie inventariate în mod sistematic, să fie evaluate pe baza dovezilor, să fie strâns coordonate și făcute publice prin măsuri de informare punctuale. Strânsa cooperare dintre toți actorii și unitățile organizaționale responsabile, precum și implicarea permanentă a organizațiilor reprezentante ale tuturor actorilor și părților interesante sunt indispensabile pentru reușita activităților. În special, este deosebit de important să se garanteze înregistrarea corectă a nevoilor și dificultăților speciale cu care se confruntă tinerii lucrători migranți, elaborarea punctuală a strategiilor și măsurilor, utilizarea adecvată a resurselor și asigurarea monitorizării progreselor. Tinerii lucrători migranţi ar trebui implicați efectiv în toate deciziile și evaluările.

6.1

Mobilitatea tinerilor lucrători este o manifestare a uneia dintre libertăţile fundamentale ale Uniunii Europene. Tinerii profită de șansele pe care li le oferă migrația profesională și, astfel, contribuie totodată la atenuarea problemelor de pe piața forței de muncă atât din țările de origine, cât și din țările-gazdă. Situația profesională și extraprofesională a tinerilor migranți din UE care lucrează în alte state membre ale UE și care reprezintă un element foarte important al viitorului Europei, ar trebui să fie inventariată, analizată și înțeleasă mai exact.

6.2

În special, ar trebui să se acorde o atenție sporită integrării extraprofesionale a tinerilor din alte state membre ale UE în țara-gazdă în care și-au găsit un loc de muncă, întrucât aceasta este corelată cu provocări și dificultăți considerabile. În acest sens, Comisia Europeană ar trebui să ia măsuri active transnaționale de sensibilizare și de documentare, precum și de stimulare a schimbului de experiență și a dialogului.

6.3

Comisia Europeană ar trebui invitată să stabilească, prin măsuri corespunzătoare, un inventar al practicilor de succes puse în aplicare pentru atenuarea dificultăţilor speciale pe care le întâmpină tinerii lucrători migranți în ceea ce privește participarea și implicarea socială în țara-gazdă. În acest sens, ar trebui să se acorde o atenție deosebită abordărilor interculturale și intergeneraționale menite să-i sprijine pe acești tineri europeni străini în eforturile lor de a participa și de a se implica efectiv în societate, astfel de abordări reprezentând elemente importante ale unei „culturi de bun venit”.

6.4

Comisia ar trebui să recomande statelor membre să folosească astfel de practici ca sursă de inspirație într-o manieră creativă. În același timp, statelor membre ar trebui să li se solicite să furnizeze Comisiei Europene informații cu privire la strategii, programe și măsuri concrete – atât ale actorilor din sectorul public, cât și ale celor din sectorul privat – menite să asigure facilitarea și sprijinirea integrării sociale ale tinerilor lucrători din alte state membre, în vederea aprofundării schimbului de informații cu privire la diferitele oferte și posibilități din acest domeniu.

6.5

Pe baza acestui inventar european, Comisia ar trebui să analizeze în ce domenii ar mai fi eventual nevoie să se ia măsuri și în ce mod ar fi posibil să se intervină. De asemenea, Comisia ar trebui să elaboreze o abordare pentru punerea în aplicare a elementelor decisive ale strategiilor și practicilor testate și inovatoare în cadrul programelor, platformelor, fondurilor și inițiativelor existente ale Uniunii Europene, precum și pentru posibilitățile de promovare a respectivelor elemente prin intermediul acestora.

6.6

În cadrul proceselor sale de reflecție, Comisia Europeană ar trebui să acorde atenție implicării pe scară largă la lucrările acestei platforme a tinerilor înșiși, prin intermediul organizațiilor societății civile, astfel încât necesitățile lor și dificultăţile pe care le întâmpină să poată fi luate în considerare și înțelese în mod adecvat și, în ultimă instanță, să se poată oferi soluții punctuale.