21.11.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 341/87

1.1

CESE salută inițiativa Comisiei de a redeschide dosarul politicii din sectorul audiovizualului într-un context de convergență în scopul de a asigura un acces cât mai larg posibil la conținuturi europene diversificate și de a lansa o nouă consultare publică pe această temă, în special în ceea ce privește efectul acestei convergențe asupra creșterii economice, ocupării forței de muncă și inovării de la nivelul UE.

1.2

Cu toate acestea, CESE regretă că Comisia nu a profitat de această oportunitate pentru a prezenta propuneri mai concrete și mai bine structurate în acest domeniu.

1.3

CESE ar fi preferat ca la conceperea acestei Cărți verzi, Comisia să opteze pentru o abordare axată într-o mai mare măsură pe anumite valori fundamentale, respectiv libertatea de exprimare, pluralismul mass-mediei, respectarea demnității umane și a drepturilor și intereselor cetățenilor utilizatori, în special ale tinerilor și ale categoriilor de public vulnerabile, iar pe această bază să elaboreze obiective programatice în ceea ce privește promovarea inovării, dezvoltarea pieței și asigurarea fondurilor necesare în acest sens.

1.4

Cu toate acestea, CESE întâmpină cu satisfacție majoritatea subiectelor abordate în Cartea verde și recunoaște că, în cele mai multe cazuri, întrebările din cadrul consultării publice au fost pertinente, chiar dacă se constată uneori lipsa unui fir logic în prezentarea succesivă a diferitelor teme și întrebări.

1.5

CESE este foarte conștient de noile provocări și perspective care se deschid ca urmare a convergenței, creând oportunități importante de afaceri pentru producătorii independenți, susceptibile de a genera modificări ale modelelor de afaceri industriale existente.

1.6

Deși este conștient de relevanța economică tot mai mare a serviciilor audiovizuale la cerere în cadrul peisajului audiovizual european, CESE ține să sublinieze că oferta tradițională de servicii audiovizuale liniare continuă să reprezinte o parte extrem de importantă a obiceiurilor de consum ale cetățenilor europeni în materie de mass-media, în special prin inovarea tehnologică aplicată ofertei tradiționale, în ea ancorându-se bazele identității și diversității culturale și lingvistice, pe care avem datoria imperioasă de a le ocroti.

1.7

În mod similar, recunoscând multiplele aspecte pozitive ale strategiei de inovare și ale convergenței tehnologice a serviciilor audiovizuale și a internetului, CESE atrage atenția asupra eventualelor efecte ale acestor evoluții asupra mass-mediei tradiționale, mai precis asupra mijloacelor de comunicare socială de proximitate cu relevanță regională și locală, în special în statele membre cu limbi minoritare în cadrul Uniunii. De aici decurge necesitatea de a crea și menține condițiile necesare pentru ca mass-media tradițională să și poată îndeplini în continuare rolul său de serviciu esențial de interes public, în folosul diversității lingvistice și culturale și a prezervării pluralismului informației.

1.8

De asemenea, Comitetul consideră că prezervarea pluralismului informației, promovarea diversității culturale și lingvistice și conservarea rolului structural al serviciului public al mass-mediei în cadrul ecosistemului mediatic european reprezintă valori de interes public, care se cer în mod obligatoriu nu numai menținute, ci și promovate ca element al modelului social european.

1.9

Într-un cuvânt, CESE consideră că dezbaterea de la nivel european cu privire la convergența audiovizualului va trebui să aibă ca obiective centrale protecția culturilor europene și protecția indisociabilă a intereselor cetățenilor și a drepturilor fundamentale ale acestora, în special a minorilor și a celorlalte categorii de public vulnerabile.

1.10

În acest sens, CESE îndeamnă Comisia ca în cadrul viitoarelor sale acțiuni cu caracter legislativ sau de altă natură, să ia în considerare recomandările formulate în numeroase avize ale Comitetului, precum și observațiile specifice cuprinse în prezentul aviz.

2.1

Prin prezenta Carte verde [COM(2013) 231 final], Comisia dorește să lanseze o dezbatere publică amplă privind implicațiile transformării în curs a serviciilor mass-media audiovizuale, amplificată de creșterea constantă a convergenței acestor servicii și a internetului.

2.2

În viziunea Comisiei, mediul tehnologic în schimbare reprezintă o oportunitate de a asigura un acces cât mai larg posibil la conținuturi europene diversificate și de calitate. În acest scop, trebuie să se reflecteze asupra măsurii în care cadrul de reglementare în vigoare este adecvat și asupra unor eventuale răspunsuri politice, în contextul european.

2.3

Din perspectiva acestui obiectiv strategic, Comisia formulează două întrebări importante:

2.4

Comisia exclude în mod specific din acest document aspectele legate de drepturile de autor și proprietatea intelectuală, care fac obiectul unei alte Cărți verzi (1), precum și aspectele legate de protecția datelor, care au făcut la rândul lor obiectul unor propuneri recente ale Comisiei (2), recunoscând însă importanța acestora și legătura lor cu temele abordate.

2.5

Comisia admite că consultarea publică în cauză nu presupune niciun rezultat specific. Se recunoaște totuși că această consultare poate contribui la elaborarea unor posibile soluții de reglementare și a unor răspunsuri politice pe termen lung, în special în domenii precum transformarea internetului într-un mediu mai adecvat pentru copii, libertatea și pluralismul mass-mediei și inițiativele de autoreglementare.

3.1

CESE salută inițiativa Comisiei, considerând că tema abordată este importantă și de mare actualitate. Convergența treptată a serviciilor liniare de televiziune și a internetului este recunoscută ca una din tendințele ineluctabile ale evoluției pieței audiovizuale.

3.2

Comitetul consideră totuși că instrumentul utilizat (Carte verde) sosește prea târziu și este prea puțin ambițios, neavând un fir logic în prezentarea succesivă a diferitelor teme și întrebări, ceea ce ar putea indica o posibilă lipsă de claritate a intențiilor Comisiei în acest domeniu.

3.3

Ca urmare a numeroaselor sale avize privind diferite aspecte ale acestui subiect și ca etapă prealabilă pentru elaborarea unei politici audiovizuale integrate într-un mediu tehnologic convergent în UE, CESE ar fi preferat ca Comisia să opteze pentru o abordare care să se axeze mai mult pe anumite valori fundamentale, precum libertatea de exprimare, pluralismul mass-mediei, respectarea demnității umane și a drepturilor și intereselor cetățenilor utilizatori, în special ale celor mai vulnerabili, iar pe această bază să trateze aspectele importante legate de inovare, de piață și de finanțare, așa cum rezultă din Rezoluția Parlamentului European din 21.05.2013 [P7_TA(2013)0203], în loc să se urmeze o logică inversă.

3.4

Cu toate acestea, CESE întâmpină cu satisfacție majoritatea subiectelor abordate de Cartea verde și recunoaște că, în cele mai multe cazuri, întrebările din cadrul consultării publice au fost pertinente.

3.5

Astfel, CESE este conștient de relevanța economică tot mai mare a serviciilor audiovizuale la cerere în cadrul peisajului audiovizual european.

3.5.1

Cu toate acestea, Comitetul ține să sublinieze că oferta tradițională de servicii audiovizuale liniare continuă să reprezinte o parte extrem de importantă a obiceiurilor de consum ale cetățenilor europeni în materie de mass-media.

De fapt, în Europa, consumul de televiziune a reprezentat în 2012 o medie de 3 ore și 55 de minute pe zi, cu 7 minute mai mult decât valoarea înregistrată în 2011.

3.6

Pe de altă parte, deși recunoaște importanța strategică a inovării și a convergenței tehnologice a serviciilor audiovizuale și a internetului, CESE subliniază posibilul impact al acestui fenomen asupra mass-mediei tradiționale, respectiv presa scrisă și radioul.

3.6.1

CESE consideră că Comisia va trebui să joace un rol semnificativ în crearea condițiilor care să permită mass-mediei tradiționale să se adapteze la epoca digitală și să ia în considerare anumite specificități socioculturale ale populației căreia i se adresează, astfel încât să poată supraviețui în formatul offline.

3.6.2

CESE consideră, astfel, că pe plan european trebuie create condiții pentru ca mass-media tradițională, în special cea de interes local și regional, să poată să-și îndeplinească rolul de serviciu esențial de interes public, în folosul diversității lingvistice și culturale și a prezervării pluralismului informației, în condițiile menținerii modelului social european.

3.7

De asemenea, CESE consideră că prezervarea pluralismului informației, promovarea diversității culturale și lingvistice și conservarea rolului structural de serviciu public al mass-mediei în cadrul ecosistemului mediatic european reprezintă atât valori de interes public, în general, cât și valori relevante pentru utilizatori în special, care se cer în mod obligatoriu luate în considerare în cadrul politicilor viitoare, în timp ce aspectele economice, importante la rândul lor, trebuie să fie evocate doar într-o etapă ulterioară (3).

3.8

În rezumat, CESE consideră că dezbaterea europeană cu privire la convergența audiovizualului va trebui să plaseze printre obiectivele sale primordiale și ca linie directoare fundamentală a politicii europene în acest domeniu protecția intereselor și drepturilor cetățenilor în general și a utilizatorilor acestuia în special.

4.2.1

CESE împărtășește preocuparea legată de faptul că platformele care integrează conținuturi pot denatura libera concurență în materie de furnizare de servicii audiovizuale, limitând astfel libertatea de alegere și accesul utilizatorilor la o ofertă de conținuturi de calitate și diversificate.

4.2.2

Din acest motiv, Comitetul consideră că trebuie luate în considerare măsuri specifice de reglementare, care să meargă dincolo de normele în materie de concurență, astfel încât să se promoveze și să se faciliteze accesul la aceste platforme la nivel național și transnațional, în sensul deja indicat în Comunicarea Comisiei din 2009 (4).

4.3.1

CESE a afirmat cu diverse prilejuri importanța industriilor culturale europene, inclusiv cea a sectorului audiovizual, pentru strategia de dezvoltare a Uniunii (5).

4.3.2

Date fiind modificările constatate în lanțul de valori din sectorul audiovizual, în special importanța tot mai mare a platformelor și a integratorilor de conținuturi, CESE consideră că cerințele actuale ale Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV) nu constituie forma cea mai adecvată, proporțională și eficientă de promovare a creării, distribuției și utilizării operelor europene.

4.3.3

Prin urmare, în opinia CESE, Comisia va trebui să revizuiască cadrul de obligații care revin difuzorilor de televiziune și să includă în sfera acestor obligații și pe noii actori din lanțul de valori al sectorului audiovizual într-un context de convergență, luând în considerare impactul tot mai mare al unor astfel de servicii asupra cetățenilor și lansând în scurt timp revizuirea directivei.

4.4.1

CESE consideră că Comisia trebuie să garanteze interoperabilitatea diverselor servicii distribuite prin platformele hibride, promovând condiții de concurență echitabile pentru toți furnizorii de conținuturi și de servicii și asigurându-se că utilizatorii pot face alegeri în mod liber și fără discriminare, mai ales geografică, în cadrul unei oferte diversificate de calitate.

4.5.1

CESE face trimitere, în esență, la avizele sale referitoare la primul program privind politica în domeniul spectrului de frecvențe radio/Banda largă europeană (6), la Comunicarea Comisiei „Dividendul digital, sursă de beneficii sociale și creștere economică” (7) și la Comunicarea Comisiei „Promovarea utilizării în comun a resurselor spectrului de frecvențe radio pe piața internă” (8).

4.5.2

În ceea ce privește utilizarea tot mai frecventă a modelelor hibride de către furnizorii de servicii audiovizuale, care combină radiodifuziunea terestră cu utilizarea benzii largi la distribuirea conținuturilor, Comitetul recomandă să se efectueze în mod necesar analize de impact ale unor astfel de modele de afaceri în cadrul lanțului de valori din sectorul audiovizual, acordându-se o atenție deosebită problemelor de acces la conținuturi și platforme cu care se confruntă nu numai cetățenii, ci chiar și furnizorii și producătorii de conținuturi. CESE reamintește necesitatea unor infrastructuri care să garanteze accesul la serviciile în bandă largă pe întregul teritoriu european, ca factor decisiv pentru promovarea egalității digitale între cetățeni.

4.6.1

Date fiind ultimele evoluții tehnologice și ale pieței, CESE consideră că Comisia trebuie să inițieze în scurt timp o procedură formală de consultare publică privind revizuirea Directivei serviciilor mass-media audiovizuale (DSMAV).

4.6.2

În cadrul acestei proceduri de consultare, Comisia ar trebui să analizeze problematica privind domeniul de aplicare al directivei, mai precis posibilitatea introducerii unor dispoziții privind transparența și concentrarea proprietății serviciilor mass-media audiovizuale, liniare și neliniare, precum și chestiunea fundamentală a definirii conceptului de responsabilitate editorială în cadrul serviciilor mass-media audiovizuale. La baza acestei revizuiri trebuie să se afle principiul că, indiferent de suportul de acces la audiovizual, valorile fundamentale trebuie respectate și garantate în mod identic, chiar dacă sunt indispensabile anumite adaptări la specificitățile acestor suporturi.

4.6.3

De asemenea, CESE consideră că ar fi util ca Comisia să prezinte o propunere de revizuire și sistematizare a normelor aplicabile comunicărilor comerciale din cadrul serviciilor mass-media audiovizuale, care la ora actuală sunt dispersate în diverse acte legislative, așa cum s-a menționat în mai multe avize anterioare (9).

4.7.1

Trebuie să se țină seama în mod corespunzător de faptul că respectarea libertății presei și a pluralismului mass-mediei, ca elemente structurale ale cetățeniei active și ale democrației participative, așa cum prevede articolul 11 al Cartei drepturilor fundamentale, constituie un element fundamental al consolidării procesului de integrare din cadrul Uniunii.

4.7.2

În acest context și ca ecou la preocuparea exprimată de Parlamentul European, CESE consideră că Comisia ar trebui să dea prioritate unor măsuri adecvate, care să includă o inițiativă legislativă privind pluralismul și concentrarea mass-mediei, ca reacție la Raportul Centrului pentru pluralism și libertate în mass-media și la Raportul Grupului la nivel înalt privind libertatea și pluralismul în mass-media.

4.7.3

Date fiind caracteristicile specifice ale pieței audiovizuale europene – fragmentare, existența unor obstacole lingvistice și culturale și un context economic deosebit de dificil la ora actuală – CESE subliniază importanța mass-mediei ca serviciu public pentru menținerea pluralismului politic și promovarea diversității culturale. Astfel, Comitetul propune Comisiei să promoveze un proces de reflecție mai amplu cu privire la modelul de guvernanță al mass-mediei ca serviciu public în noul context de convergență, luând în considerare în mod deosebit recentele concluzii ale Consiliului Europei pe această temă.

4.8.1

Având în vedere dimensiunea culturală a mass-mediei și impactul său asupra societății, în general, CESE și-a stabilit printre preocupările sale fundamentale protecția minorilor și a altor categorii de public vulnerabile, atât în raport cu mijloacele audiovizuale, cât și în mediul digital (internet, rețele sociale etc.), abordând aspecte importante, precum dreptul la viața privată, la protecția imaginii și alte drepturi fundamentale recunoscute îndeosebi de Convenția europeană a drepturilor omului și consfințite în prezent și prin Carta drepturilor fundamentale a UE, din fericire integrată în versiunea actuală a Tratatului. Deși convergența în domeniul audiovizual, care transformă spectatorul în actor al mass-media (interactivitate), deschide imense posibilități noi de comunicare și de informare, ea încurajează în același timp expunerea persoanelor mai vulnerabile la comportamente ilicite (criminalitatea în mediul online).

4.8.2

Acesta este prin urmare unul dintre aspectele pe care CESE a avut ocazia să le evidențieze în diverse avize recente, în special pe tema anumitor inițiative ale Comisiei care, deși lăudabile în sine, s-au dovedit în opinia Comitetului mult prea timide. El a insistat asupra necesității de a se garanta existența unor mecanisme de filtrare și de clasificare a conținuturilor în funcție de categoria de vârstă, precum și accesibilitatea acestor mecanisme pentru persoanele responsabile de educația minorilor.

4.8.3

Astfel, CESE este convins că pentru a aborda problematica protecției minorilor și a altor categorii de public vulnerabile în ceea ce privește utilizarea internetului în general și a mass-mediei audiovizuale în special, trebuie să se garanteze un echilibru și să se ia în considerare în măsura cuvenită atât dreptul fundamental care constă în libertatea de exprimare, cât și obiectivul de interes public de a-i proteja pe minori, independent de suportul care permite accesul.

4.8.4

Cu toate acestea, trebuie să reamintim că însăși Comisia a recunoscut (10) că operatorii de servicii de televiziune la cerere nu au oferit un răspuns eficace în ceea ce privește sistemul de coreglementare și de autoreglementare destinat protecției minorilor în raport cu conținuturile dăunătoare și nici în ceea ce privește mijloacele tehnice care permit copiilor un acces selectiv la conținuturile de pe internet.

4.8.5

Prin urmare, aceasta este una dintre temele pe care CESE ar dori să le sublinieze ca fiind extrem de relevantă pentru definirea integrată a unei viitoare politici audiovizuale a UE, pentru care are în vedere nu numai măsuri cu caracter legislativ (reglementare, autoreglementare și coreglementare), ci și de educare a mass-mediei, de informare, de alfabetizare în domeniul media și de consolidare a capacităților, destinate atât minorilor, cât și familiilor și școlilor. În acest sens, solicită Comisiei și statelor membre să ia măsuri în vederea extinderii utilizării filtrelor de conținut de către părinți și persoanele responsabile de educație.

4.9.1

În acest context, CESE face trimitere la avizele sale privind accesibilitatea (11).

4.9.2

Din aceste avize reiese în general necesitatea consolidării accesibilității ca drept fundamental, iar în cazul specific al serviciilor audiovizuale și al site-urilor web, abordarea lor ca adevărate servicii de interes general (12).

4.9.3

Astfel, trebuie să se prevadă cerințe juridice rapid aplicabile în materie de accesibilitate a serviciilor audiovizuale, pentru a se asigura accesul persoanelor care se confruntă cu diverse tipuri de deficiențe sau de incapacitate în materie de comunicare.

Astfel de cerințe trebuie să aibă ca bază consolidarea standardizării la nivel european, nu numai în ceea ce privește conținutul audiovizual, cât și rețelele de distribuție, terminalele utilizatorilor și interfața software. Este esențial să se garanteze că piața soluțiilor privind accesibilitatea este cu adevărat europeană, astfel încât ea să poată atrage noi operatori, iar costurile să scadă.