4.10.2012

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 299/12

---

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Platformele tehnologice europene (PTE) și mutațiile industriale” (aviz din proprie inițiativă)

2012/C 299/03

Raportor: dl Josef ZBOŘIL

Coraportor: dl Enrico GIBELLIERI

La 19 ianuarie 2012, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă pe tema

Platformele tehnologice europene (PTE) și mutațiile industriale

(aviz din proprie inițiativă).

Comisia consultativă pentru mutații industriale (CCMI), însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 11 iunie 2012.

În cea de-a 482-a sesiune plenară, care a avut loc la 11 și 12 iulie 2012 (ședința din 11 iulie 2012), Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 138 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 1 abținere.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   CESE este conștient de faptul că anticiparea mutațiilor industriale este un exercițiu prospectiv dificil, deși necesar, bazat pe o serie de factori care influențează aceste mutații. Cercetarea și inovarea constituie unul dintre principalele motoare ale mutațiilor, iar PTE sunt principalii indicatori.

1.2   CESE solicită Comisiei Europene (CE) să continue să sprijine activitățile PTE existente și să îmbunătățească schimburile între acestea, precum și cu instituțiile europene competente.

1.3   CESE recunoaște că sectoarele industriale conexe PTE ocupă o poziție fundamentală în cadrul lanțului de valori: numeroase inovații depind de procese de bază (cum ar fi procesele de producție și din industriile prelucrătoare, din silvicultură, robotică etc.) și de materiale de bază (produse chimice, oțel etc.). Astfel, inovațiile în materie de procese și materiale au un efect catalizator asupra inovării europene în general.

1.4   CESE recunoaște faptul că PTE abordează deja provocările societale. Acestea acoperă un domeniu care are un impact major asupra societății din punctul de vedere al creșterii economice și al locurilor de muncă cu valoare adăugată. PTE oferă un răspuns privind unele aspecte strategice esențiale (precum bioeconomia, materiile prime și utilizarea eficientă a resurselor).

1.5   PTE reprezintă un exemplu clar și concret de abordare de jos în sus cu privire la politica europeană în materie de cercetare și inovare, care implică industria și alte părți interesate importante în toate etapele inovării. Programul Orizont 2020 necesită o astfel de abordare.

1.6   CESE solicită o aplicare mai eficientă a procesului de simplificare a cadrului de reglementare al UE (inclusiv participarea la proiecte la nivelul UE), intensificarea eforturilor de reducere a fragmentării și a concurenței între inițiativele instituționale, o mai bună coordonare a politicilor și o vizibilitate sporită în viitor la nivel instituțional, astfel încât PTE să devină mai eficace.

1.6.1   CESE consideră că PTE sunt esențiale pentru promovarea „politicii industriale” a UE. Acestea beneficiază de o contribuție și de un sprijin ferm din partea industriei, unul dintre principalii piloni ai economiei UE. PTE sunt orientate către sectorul industrial, asigurând astfel utilitatea inițiativelor lor în industrie. Contribuția PTE este legată nu doar de necesitățile tehnologice și de cercetare, ci și de transferul de tehnologie.

1.6.2   În ceea ce privește exemplele existente (ESTEP, PLATEA și altele), sindicatele și alte părți interesate relevante ar trebui să fie implicate mai mult în PTE și în platformele tehnologice naționale (PTN) și regionale (PTR), pe baza unei colaborări permanente, astfel încât aspectele sociale și societale, care consolidează impactul agendelor strategice de cercetare în cauză, să fie luate în considerare.

1.6.3   Dificultățile în ceea ce privește implicarea IMM-urilor ar trebui soluționate prin evaluarea comparativă constantă în raport cu exemplele cele mai de succes, precum întreprinderea comună „Pila de combustie și hidrogenul” (Joint Undertaking of Fuel Cell and Hydrogen - FCH-JU).

1.7   Platformele naționale și regionale conexe reflectă structura PTE la nivelul statelor membre. Coordonarea și armonizarea programelor UE, naționale și regionale în materie de cercetare și inovare ar trebui să fie îmbunătățite prin intermediul unei cooperări mai strânse cu PTE.

1.8   PTE pot aduce o contribuție majoră la punerea în aplicare a politicilor europene. Au fost stabilite priorități specifice pentru a stimula inovarea atât în sectorul public, cât și în cel privat: „Utilizarea eficientă a resurselor și a energiei în industria prelucrătoare” (Resource and Energy Efficiency in Process Industry – SPIRE), parteneriatele public-privat pentru bio-industrii („Bio-industrii pentru creștere”), parteneriatele europene pentru inovare în domeniul apei, al materiilor prime și al „orașelor inteligente” (împreună cu Planul SET), precum și „Inițiativa pentru cercetare industrială în domeniul materiilor prime energetice” (Energy Materials Industrial Research Initiative – EMIRI). Aceasta a sporit cooperarea intersectorială, iar coordonarea prin intermediul PTE va aduce în cele din urmă beneficii pentru societatea europeană.

1.9   CESE solicită instituțiilor UE să depună eforturi pentru îmbunătățirea cooperării internaționale, astfel încât să atragă cunoștințele tehnice cele mai recente disponibile la nivel mondial, pentru a fi utilizate și comercializate în UE.

1.10   Ar trebui încurajat și facilitat accesul complementar al PTN la „specializarea inteligentă” prin intermediul fondurilor structurale, la nivel național și regional.

1.11   Rolul de furnizor de soluții al PTE în raport cu provocările societale se va bucura de o vizibilitate sporită dacă acestea vor aborda și inovarea pe lângă cercetare. Acest lucru este esențial pentru susținerea bunăstării în Europa.

1.12   CESE felicită PTE pentru rolul de element de legătură cu instrumentele de inovare de pe partea cererii, care completează măsurile în materie de cercetare și inovare și accelerează pătrunderea pe piață. PTE sunt, de asemenea, esențiale pentru punerea în aplicare a rezultatelor din cercetare și inovare. Comitetul solicită utilizarea sporită a acțiunilor de coordonare și sprijin pentru stimularea colaborărilor în cadrul lanțului valoric.

1.13   Procesele de producție și activitățile de cercetare și inovare conexe nu mai prezintă un interes societal pentru publicul larg și îndeosebi pentru tineri. Aceasta este și o consecință a delocalizării activităților de producție în afara Europei și, printr-un cerc vicios, duce la o delocalizare suplimentară. CESE speră ca PTE să poată contribui la creșterea gradului de conștientizare a importanței diferitelor procese de producție industrială.

1.14   Este posibil ca PTE să sufere ca urmare a declinului industriei din UE. Industriile din UE își pierd poziția de frunte la nivel mondial, neasumându-și suficiente riscuri și confruntându-se cu o lipsă a spiritului întreprinzător în comparație cu alte părți ale lumii.

1.15   Activitățile de instruire, învățare și formare orientate către cetățeni ar trebui să fie menținute și consolidate în contextul PTE ca elemente strategice ale platformelor. De aceea, ar trebui stabilite legături strânse și permanente cu comitetele sectoriale corespunzătoare ale UE pentru dialogul social și cu Consiliul Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (EPSCO).

1.16   PTE pot avea, de asemenea, un impact substanțial asupra aspectelor sociale și societale, în special asupra reorientării sistemelor publice de învățământ și de educație și formare profesională către nevoile industriilor europene și ale sectoarelor de producție. Trebuie depus un efort substanțial în domeniul formării și reconversiei profesionale pentru a pregăti forță de muncă capabilă să lucreze cu noile tehnologii de producție și cu produsele care rezultă din activitățile de cercetare și inovare. Doar persoanele calificate și cu un loc de muncă stabil vor fi capabile să lucreze cu noile tehnologii de nivel înalt.

2.   Înființarea și istoricul PTE

2.1   În martie 2003, Consiliul UE a solicitat consolidarea Spațiului european de cercetare (SEC) prin crearea unor PTE care să aducă laolaltă know-how-ul tehnologic, industria, organismele de reglementare și instituțiile financiare.

2.2   PTE au fost înființate ca forumuri ale părților interesate, conduse de industrie, cu scopul de a defini obiective în materie de tehnologie și de cercetare pe termen mediu și lung și de a elabora foi de parcurs pentru realizarea acestora. Obiectivul lor este de a contribui la creșterea sinergiilor între diferiții actori din domeniul cercetării, de a defini prioritățile într-o serie de domenii tehnologice, în vederea atingerii obiectivelor de creștere economică, competitivitate și durabilitate ale UE.

2.3   CE a sprijinit dezvoltarea PTE, jucând un rol de catalizator. Ea participă în prezent în calitate de observator și se angajează într-un dialog structurat cu privire la prioritățile de cercetare. CE nu deține și nu conduce PTE, acestea fiind organizații independente. Site-ul internet CORDIS al CE, buletinul informativ al PTE și seminariile periodice ale liderilor PTE facilitează comunicarea.

2.4   Unele PTE sunt rețele libere ai căror membri se reunesc anual, însă altele au forme juridice de organizare, cu membri cotizanți. Toate PTE au reunit părți interesate, au ajuns la un consens cu privire la o viziune comună și au elaborat o agendă de cercetare strategică. PTE sunt dezvoltate prin dialogul între cercetătorii din sectorul industrial și cei din sectorul public și reprezentanții guvernelor naționale; ele contribuie, de asemenea, la crearea unui consens și la o mai bună coordonare a eforturilor de investiții.

2.5   PTE promovează PPP-urile eficiente, contribuind în mod semnificativ la dezvoltarea SEC în domeniul cunoașterii pentru creștere economică. Astfel de PPP pot aborda provocări tehnologice care ar putea fi soluția pentru dezvoltarea durabilă, pentru servicii publice mai bune și pentru restructurarea sectoarelor industriale tradiționale.

3.   PTE și mutațiile industriale

3.1   Mutațiile industriale (1) constituie un proces neîntrerupt, influențat de diverși factori, precum tendințele pieței, mutațiile organizaționale, sociale, societale și structurale și inovarea tehnică în ceea ce privește procesele de producție și produsele.

3.2   Inovarea este, la rândul ei, un proces neîntrerupt și este unul dintre principalii factori care influențează mutațiile industriale printr-un transfer constant de noi descoperiri științifice către lanțul de producție reală. Inovarea este, de asemenea, principalul vector al competitivității pe plan mondial în sectoarele de producție și de servicii ale UE.

3.3   În ceea ce privește procesul de inovare, ar trebui acordată o atenție deosebită modului în care resursele financiare limitate sunt utilizate în Europa. PTE sunt deja un instrument valoros, care există, și care ar putea fi soluția concretă pentru inovare și pentru dezvoltarea politicii industriale.

3.4   Natura și conținutul intrinsec al mutațiilor industriale sunt determinate în primul rând de inovare, iar PTE sunt din ce în ce mai mult generatoare reale de inovare. PTE sunt orientate către aplicații industriale practice care au un impact asupra proceselor de producție, a produselor, a organizării muncii și a condițiilor la locul de muncă.

3.5   Instituțiile europene recomandă participarea echilibrată a tuturor părților interesate în cadrul PTE. În mod special, ar fi de dorit ca instituțiile UE să sprijine prin toate mijloacele posibile IMM-urile sau partenerii în materie de cercetare economică reuniți într-o formă corporativă, de exemplu într-o „cooperativă a cunoașterii”, pentru a permite participarea activă a acestor întreprinderi europene foarte cunoscute în cadrul platformelor. Costurile platformelor reprezintă un obstacol pentru implicarea întreprinderilor mici și mijlocii și a universităților în activități de cercetare.

3.6   Având în vedere amploarea și importanța PTE în contextul UE ca organisme înființate în mod voluntar și deschise tuturor părților interesate, este esențial să li se recunoască rolul de instrumente puternice pentru punerea în aplicare a politicii UE.

3.7   Tranziția la activități de producție și la servicii mai durabile în UE și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020 vor depinde mult de inovarea reală pe care PTE vor fi în măsură să o producă în următorul deceniu.

3.8   Inovarea reală și concretă, precum și mutațiile industriale, ar putea fi realizate prin conceperea simultană a unor procese/produse inovatoare și prin asigurarea competențelor și organizarea muncii necesare pentru punerea sa deplină în aplicare în activitățile de producție și în servicii.

3.9   Unele PTE sunt organizate pentru a lua în considerare, încă de la început, aspectele sociale ale procesului de inovare și, în cadrul agendelor lor de cercetare strategice, introduc activități legate de necesitățile viitoare în materie de resurse umane, adesea în strânsă cooperare cu comitetele sectoriale corespunzătoare ale UE pentru dialogul social, cu care fac și schimb de informații.

3.10   Având în vedere componența sa și legăturile puternice pe care le are cu principalele sectoare economice din UE, CCMI a CESE a analizat situația din diversele industrii și a făcut recomandări celorlalte instituții UE și statelor membre prin intermediul acestui proces nebirocratic bazat pe o abordare de jos în sus. Scopul este de a contribui la punerea în aplicare a politicii industriale a UE și la realizarea mutațiilor industriale oportune.

4.   Rolul PTE în activitatea de cercetare și inovare

CE a elaborat și a pus în aplicare o serie de inițiative pentru a consolida PTE și activitatea industriei și pentru a implementa politici bazate pe tehnologie.

4.1   Inițiativele tehnologice comune (ITC) sunt un mijloc de a pune în aplicare agendele de cercetare strategice pentru un număr limitat de PTE. În cadrul câtorva PTE, amploarea și domeniul de aplicare al obiectivelor sunt de așa natură încât instrumentele obișnuite ale Programului-cadru pentru cercetare și inovare nu sunt suficiente. În schimb, pentru aplicarea efectivă este nevoie de un mecanism special, care să asigure gestionarea și coordonarea necesare pentru realizarea obiectivelor de cercetare. Pentru a răspunde acestor necesități, a fost creat conceptul de „ITC”.

4.2   Fostul comisar pentru știință și cercetare și reprezentanții la nivel înalt ai industriei s-au reunit în martie 2009 pentru a trece în revistă progresele realizate și pentru a discuta prioritățile pentru punerea în aplicare a unor noi instrumente de cercetare, parteneriatele public-privat. Aceste priorități și instrumente au fost utilizate pentru inițiativele „Fabricile viitorului”, „Clădiri eficiente din punct de vedere energetic” și „Autoturisme ecologice”, incluse în Planul european de redresare economică, adoptat în noiembrie 2008.

4.3   Cele trei PPP reprezintă un mijloc important de intensificare a eforturilor de cercetare în trei mari sectoare industriale – al automobilelor, al construcțiilor și al producției –, care au fost deosebit de afectate de criza economică și în care inovarea poate contribui în mod semnificativ la crearea unei economii mai ecologice și mai durabile.

4.4   Planul SET, adoptat de UE în 2008, este un prim pas spre instituirea unei politici a UE în materie de tehnologie energetică. Este un instrument de sprijinire a procesului decizional în domeniul politicii energetice a UE, având obiectivul de a:

—	accelera dezvoltarea cunoștințelor, transferul și utilizarea tehnologiei;

—	menține poziția UE de lider industrial în domeniul tehnologiilor energetice cu emisii reduse de dioxid de carbon;

—	promova știința pentru transformarea tehnologiilor energetice în vederea realizării obiectivelor pentru 2020 în materie de energie și schimbări climatice;

—	contribui la trecerea la o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon până în 2050 la nivel mondial.

Punerea în aplicare a Planului SET a început cu instituirea inițiativelor industriale europene (IIE), ce reunesc industria, comunitatea de cercetare, statele membre și CE în cadrul unor PPP care partajează riscurile. Totodată, Alianța europeană de cercetare în domeniul energetic (European Energy Research Alliance – EERA) funcționează din 2008 pentru a alinia activitățile de cercetare și dezvoltare ale organizațiilor individuale de cercetare la necesitățile impuse de prioritățile Planului SET și pentru a stabili un program-cadru comun la nivel european.

4.5   Inițiativa UE privind piețele-pilot conține măsuri de sprijin pentru șase sectoare importante, destinate reducerii barierelor existente la introducerea de noi produse sau servicii pe piață. CE, statele membre și industria colaborează pentru a realiza planurile de acțiune. Instrumentele de politică abordează reglementarea, achizițiile publice, standardizarea și activitățile de sprijin. Inițiativa privind piețele-pilot abordează următoarele piețe: e-sănătate, textile de protecție, construcții durabile, reciclare, bioproduse și sursele regenerabile de energie.

5.   PTE: rezultatele analizei SWOT

5.1   Având în vedere numărul actual de PTE, este evident că nivelurile de performanță ale acestora au fost diferite în trecut și vor fi diferite și în viitor. Astfel, Comitetul a efectuat o analiză inițială în încercarea de a identifica principalii factori motrici generali ai excelenței (atuuri și oportunități) și, mai important, obstacolele majore (deficiențe și amenințări).

5.2   Atuuri

—	PTE reunesc toate părțile interesate: centre de cercetare și universități, industria (mari întreprinderi și IMM-uri), producători, organizații non-profit, precum și organizații comerciale, asociații, autorități publice și sindicate.

—	În cadrul platformei există o identificare clară a „rolurilor” și a ierarhiei din cadrul sectorului. Părțile interesate au o viziune, o foaie de parcurs și un plan de punere în aplicare comune.

—

PTE beneficiază de o contribuție și de un sprijin ferm din partea industriei, unul dintre principalii piloni ai economiei CE. PTE sunt orientate către sectorul industrial, asigurând astfel relevanța industrială a inițiativelor lor. Contribuția pe care o asigură PTE se axează nu numai pe necesitățile tehnologice și de cercetare, ci și pe transferul tehnologic.

—	PTE au o structură de conducere simplă și sunt flexibile, mobilizează „forțe” și pun resurse în comun.

—

Sectoarele industriale conexe PTE au o poziție fundamentală în cadrul lanțului de valori: numeroase inovații depind de procesele de bază (cum ar fi procesele de producție și din industriile prelucrătoare, din silvicultură și robotică) și de materiale de bază (produse chimice și oțel). Astfel, inovațiile în materie de procese și materiale au un efect catalizator asupra inovării din UE în general.

—

PTE abordează deja provocările societale. Acestea acoperă un domeniu care are un impact major asupra societății în ceea ce privește creșterea economică și locurile de muncă cu valoare adăugată. PTE oferă un răspuns privind unele aspecte strategice esențiale (precum bioeconomia, materiile prime și utilizarea eficientă a resurselor).

—	În toate statele UE există PTE care conțin PT naționale și regionale.

—	Educația este un element strategic al platformelor.

—	O serie de instrumente de punere în aplicare (de exemplu, PPP-urile, clusterele etc.), provenite din PTE existente, sunt deja operaționale.

5.3   Deficiențe

—	PTE ar trebui să adopte o strategie de acțiune și să evite să devină un grup restrâns de presiune și să își piardă orientarea specifică. PTE ar putea suferi de pe urma suprapunerii sau a fragmentării excesive a activității.

—	În unele cazuri, marii „actori” domină acțiunile PTE.

—

Recunoașterea și atribuirea aplicațiilor finale și inovațiilor PTE-urilor nu se realizează cu ușurință: — vizibilitatea PTE este încă scăzută, atât în sectorul public, cât și în cel privat; — ONG-urile nu sunt interesate să se implice; — „grupurile oglindă” din statele membre (PT naționale și regionale) nu au avut, în general, succes.

—	Sunt necesare mai multe eforturi pentru a genera o perspectivă multisectorială, care să armonizeze interesele părților interesate și interacțiunea acestora.

—	PTE ar trebui să-și îmbunătățească comunicarea și procesul de difuzare a rezultatelor.

5.4   Oportunități

—

PTE sunt esențiale pentru promovarea „politicii industriale” a UE. PTN și PTR corespunzătoare reflectă structura PTE la nivelul statelor membre, îmbunătățind coordonarea și eficiența platformelor. Coordonarea și armonizarea programelor europene, naționale și regionale în materie de cercetare și inovare ar trebui să fie îmbunătățite în cooperare cu PTE.

—	Rolul de furnizor de soluții al PTE cu privire la provocările societale se va bucura de o vizibilitate sporită în contextul strategiei consolidate vizând abordarea inovării alături de cercetare.

—

Au fost definite priorități specifice pentru a stimula inovarea în sectorul public și în cel privat: programul „Utilizarea eficientă a resurselor și a energiei în industria prelucrătoare” (SPIRE), parteneriatele public-privat pentru bio-industrii, parteneriatele europene pentru inovare în domeniul apei, al materiilor prime și al „orașelor inteligente” (împreună cu planul SET și EMIRI).

—

PTE solicită CE să intensifice utilizarea acțiunilor de coordonare și sprijin pentru stimularea cooperării în cadrul lanțului valoric și pentru intensificarea eforturilor de simplificare – îmbunătățirea cooperării internaționale, atragerea celor mai bune cunoștințe disponibile la nivel mondial în vederea comercializării și exploatării în cadrul UE ar putea avea o contribuție majoră la activitatea PTE.

—	PTE ar trebui să coreleze instrumentele inovatoare orientate către cerere pentru a completa acțiunile de cercetare, astfel încât să accelereze pătrunderea pe piață.

—	PTE ar putea crește gradul de conștientizare a importanței diferitelor procese industriale de producție pentru susținerea bunăstării în Europa.

—	Activitățile de instruire, învățare și formare orientate către cetățeni ar trebui să fie menținute în cadrul PTE.

5.5   Amenințări

—	PTE invocă o lipsă de resurse financiare pentru funcționarea platformelor.

—	Este posibil ca PTE să sufere de pe urma declinului industriei din UE. Industriile din UE își pierd poziția de frunte la nivel mondial, neasumându-și suficiente riscuri și confruntându-se cu o lipsă de recunoaștere a spiritului întreprinzător în comparație cu alte părți ale lumii.

—

O aplicare mai eficientă a procesului de simplificare a cadrului de reglementare al UE (inclusiv participarea la proiecte la nivelul UE), intensificarea eforturilor de reducere a fragmentării și a concurenței între inițiativele instituționale, o mai bună coordonare a politicilor și o vizibilitate sporită în viitor, la nivel instituțional, ar putea spori eficacitatea PTE.

—	Procesele de producție și activitățile de cercetare și inovare conexe nu mai prezintă un interes societal pentru publicul larg și îndeosebi pentru tineri. Aceasta este și o consecință a delocalizării activităților de producție în afara Europei.

6.   Cooperarea între platformele tehnologice europene și între acestea și Comisia Europeană

PTE au fost active în punerea în aplicare a celui de al 7-lea Program-cadru pentru cercetare și inovare al UE. În prezent, PTE oferă informații și fac propuneri pentru activitatea curentă de dezvoltare a programului „Orizont 2020”, cu scopul de a-l alinia la necesitățile reale ale societății europene, îndeosebi la necesitățile sectoarelor de producție și de servicii.

6.1   Programul „Orizont 2020”

6.1.1   „Orizont 2020” este instrumentul prin care se pune în aplicare inițiativa emblematică a Strategiei Europa 2020 intitulată „O Uniune a inovării”, al cărei obiectiv este de a asigura competitivitatea Europei pe plan mondial. Prevăzut a se desfășura în perioada 2014-2020, cu un buget de 80 de miliarde EUR, programul se înscrie în eforturile de a genera creștere economică și noi locuri de muncă în Europa. Obiectivele programului sunt:

—	consolidarea poziției UE în știință;

—	consolidarea poziției de lider industrial în inovare. Aceasta include investiții majore în tehnologii-cheie, acces sporit la capital și sprijin pentru IMM-uri;

—	asigurarea unei contribuții la abordarea preocupărilor majore împărtășite de toți europenii cu privire la chestiuni precum schimbările climatice, dezvoltarea transportului durabil și mobilitatea.

6.1.2   Programul „Orizont 2020” va trata provocările societale, contribuind la reducerea decalajelor între cercetare și piață. Această abordare orientată către piață va include crearea de parteneriate cu sectorul privat și cu statele membre.

6.1.3   Programul va fi completat de măsuri destinate conceperii și dezvoltării Spațiului european de cercetare până în 2014. Aceste măsuri vor avea ca scop înlăturarea barierelor, pentru a crea o adevărată piață unică pentru cunoaștere, cercetare și inovare.

6.2   Strategia Europa 2020

6.2.1   Europa 2020 este strategia de creștere economică a UE pentru următorul deceniu. UE ar trebui să devină o economie inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Aceste trei priorități care se consolidează reciproc ar trebui să ajute UE și statele membre să atingă un nivel ridicat al ocupării forței de muncă, al productivității și al coeziunii sociale.

6.2.2   În mod concret, UE a stabilit cinci obiective ambițioase – cu privire la ocuparea forței de muncă, la inovare, la educație, la incluziunea socială și la climă/energie –, care trebuie să fie îndeplinite până în 2020. Fiecare state membru a adoptat propriul obiectiv național în fiecare dintre aceste domenii. Strategia se bazează pe acțiuni concrete la nivel european și național.

6.3   Rolul PTE în viitor

6.3.1   Se estimează că rolul PTE va fi menținut în viitor. În plus, PTE pot sprijini și punerea în aplicare a instrumentelor CE, dintre care unele au fost deja testate în cadrul PC7. Se preconizează ca CE să utilizeze mai multe instrumente de punere în aplicare (chiar dacă într-un număr limitat) în cadrul programului „Orizont 2020”, precum PPP și inițiativele tehnologice comune (ITC).

6.3.2   Există un angajament ferm din partea industriei și a tuturor părților interesate de a sprijini punerea în aplicare a instrumentelor menționate mai sus. Exemplele includ parteneriatele public-privat pentru bio-industrii („Bio-industrii pentru creștere”), „Industrii prelucrătoare durabile bazate pe utilizarea eficientă a resurselor și a energiei” (SPIRE), „Inițiativa pentru cercetare industrială în domeniul materiilor prime energetice” (EMIRI) și „Cercetare pentru viitoarele rețele de infrastructură din Europa” (reFINE).

---

(1)  Avizul CESE pe tema „Mutațiile industriale: situația actuală și perspectivele de viitor. A abordare globală, JO C 010, 14.1.2004, p. 105–113.

---