9.5.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 133/27

1.1

CESE consideră că piața internă a energiei oferă posibilitatea valorificării diferitelor alegeri efectuate de Europa în domeniul energetic și a asigurării unei funcționări optime a întregului sistem – prin intermediul infrastructurilor interconectate – în beneficiul consumatorilor industriali și casnici.

1.2

CESE sprijină abordarea Comisiei întrucât aceasta își propune eliminarea măsurilor care îi împiedică pe consumatorii finali să profite de pe urma diverselor posibilități de alegere în materie de energie.

1.3

Consumatorul trebuie să revină din nou în centrul preocupărilor, toate facilitățile nou-create în materie de rețele și contoare inteligente (smart grids și smart meters) trebuind a fi proiectate în interesul său.

1.4

Se resimte acut lipsa informației cu privire la finalitățile și la modul de funcționare a pieței interne a energiei și numai o amplă campanie de informare, lansată de Uniune și concepută împreună cu toți reprezentanți societății civile, poate contribui la remedierea acestei situații.

1.5

Combaterea sărăciei/precarității energetice trebuie să reprezinte o prioritate a politicilor publice derulate de Uniune. CESE invită Consiliul și Comisia să abordeze în mod prioritar acest subiect la Summitul european dedicat energiei, din luna mai 2013.

2.1

În comunicarea sa, Comisia Europeană invocă pe bună dreptate buna funcționare a pieței interne a energiei, în vederea îndeplinirii, până în 2014, a obiectivului stabilit de șefii de stat și de guvern din UE în februarie 2011. La momentul respectiv, ei au afirmat că instituirea pieței interne a energiei trebuie finalizată până în 2014, astfel încât toți consumatorii europeni să aibă libertate absolută în alegerea furnizorului de energie electrică sau de gaz.

2.2

Din 1996, piața internă a energiei electrice și a gazului s-a întemeiat, într-adevăr, pe dublul principiu că orice consumator european se va putea aproviziona de la furnizorul pe care și l-a ales (indiferent de naționalitatea acestuia), prin intermediul unor infrastructuri energetice care nu mai depind de producători, și că eficiența acestei piețe unice va avea un efect benefic asupra prețurilor energiei și va trimite semnale dinamice și relevante în vederea efectuării de investiții.

2.3

În prezent, această năzuință încă nu a fost transpusă pe deplin în fapte. În anumite țări, piața internă a energiei a oferit consumatorilor posibilitatea de a face alegeri mai flexibile, precum și prețuri mai competitive, frânând astfel tendința de creștere a prețurilor indusă de majorarea costului energiilor primare, și, de asemenea, a facilitat instituirea unor piețe de gros mai fluide și mai transparente, consolidând astfel securitatea aprovizionării în Uniunea Europeană. În majoritatea statelor membre, evoluția piețelor energiei s-a caracterizat prin trecerea de la monopoluri (naționale sau regionale) la oligopoluri, și ele naționale sau regionale, cu foarte puține interferențe și care nu intră prea mult în concurență unele cu celelalte.

2.4

Instrumentele nou-create (burse, „cuplarea piețelor”) acoperă volume reduse, partea cea mai importantă a schimburilor fiind în continuare organizată cu precădere la nivel național; în ceea ce privește energia electrică, în anumite țări, concurența la nivelul producției este doar ipotetică: în 8 din cele 27 de țări, 80% din producția de energie electrică este controlată de către operatorii tradiționali, în vreme ce, dacă se ține cont de poziția dominantă (în unele țări chiar de exclusivitate) a furnizorilor naționali de gaz, piața internă a gazului rămâne și ea în mare măsură virtuală.

2.5

Prin urmare, piața internă a energiei funcționează în prezent mai degrabă ca o juxtapunere de practici, piețe și operatori industriali naționali – punând în aplicare, sub controlul autorităților de reglementare din fiecare țară și al Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), diferitele reglementări europene adoptate într-un răstimp de aproape douăzeci de ani – decât ca un spațiu economic unic de care, datorită unei concurențe reale, ar putea beneficia industriile și consumatorii europeni. Cu toate acestea, alegerile efectuate la nivel național în domeniul energetic au un impact în țările învecinate, iar deciziile în această privință nu pot fi adoptate unilateral.

2.6

Prețurile practicate sunt denaturate întrucât li se adaugă impozite locale sau naționale lipsite de transparență, asimetrice, adesea excesive, care, în anumite cazuri, au crescut cu 1 000% în cincisprezece ani, cu repercusiuni grave asupra consumatorilor casnici și a industriilor mari consumatoare de energie. În lipsa coordonării între diferitele țări, politicile naționale de încurajare a dezvoltării energiilor regenerabile obligă – în măsura în care aceste energii sunt „fatale” și prioritare pe rețea – la definirea rapidă a unui nou design al pieței europene, alternativa constând în fragilizarea gestiunii sistemului electric european. Indiferent de tipul de energie vizat, este necesară o deplină transparență a politicilor de subvenționare (sau exceptare) practicate în statele membre, pentru a asigura comportamentul echitabil al tuturor actorilor pieței și respectarea strictă a normelor privind concurența în Uniune, în domeniul energiei.

2.7

Practica răspândită a tarifelor reglementate la nivel național nu trimite semnale dinamice în materie de prețuri, care să îi încurajeze pe consumatori la un consum redus și la menținerea controlului asupra facturilor lor; ea nu garantează nici acoperirea costurilor reale de aprovizionare sau de producție a energiei, punând astfel în pericol bilanțul întreprinderilor din domeniu și investițiile, atât în producție cât și în rețele, care se impun în perspectiva deceniilor următoare.

2.8

În sfârșit, din lipsă de metodă pedagogică, de informare și transparență, piața internă a energiei rămâne în mare parte o enigmă pentru cetățeanul/consumatorul european, atât sub aspectul finalității ei, cât și al modului de funcționare. În condițiile în care piața consumatorilor casnici este, teoretic, deschisă de la 1 iulie 2007, procentul redus al schimbărilor de furnizor din anumite țări ale Uniunii nu este decât rezultatul unui deficit cronic de informare și de comunicare din partea statelor, autorităților de reglementare și a operatorilor industriali.

3.1

În confruntarea Europei cu marile provocări (criza economică mondială, încălzirea globală, securizarea aprovizionării etc.), este nevoie de mai multă transparență, de flexibilitate, de schimburi de energie și de interconectarea statelor membre, astfel încât să se obțină câștiguri evidente în termeni de eficiență și solidaritate, precum și optimizarea în mai mare măsură a investițiilor realizate.

3.2

CESE susține fără rezerve inițiativele luate de Comisia Europeană și consideră că finalizarea unui adevărat spațiu energetic comun pentru 500 de milioane de consumatori este o componentă esențială a relansării creșterii economice în Europa, pe lângă instituirea unei Comunități Europene a Energiei. O energie abundentă, partajată și competitivă este pentru CESE un element-cheie al dezvoltării economiei europene și al creării de locuri de muncă în acest sector. Industria europeană are nevoie de prețuri competitive la energie, atât pentru a se menține, cât și pentru a se dezvolta în continuare.

3.3

Pentru aceasta, ar trebui verificat dacă, dincolo de punerea formală în aplicare a regulamentelor și directivelor adoptate din luna decembrie a anului 1996 și până în prezent, se respectă spiritul textelor referitoare la piața internă a energiei, și dacă statele membre încurajează o concurență reală, atât la nivel regional și național, cât și la nivel european. CESE susține inițiativele care contribuie la fluidizarea utilizării rețelelor de transport de energie și la eficiența acestora, printr-o activitate de standardizare intensivă, necesară în vederea dezvoltării semnificative a energiilor regenerabile; Comitetul este de acord cu dezvoltarea interconexiunilor energetice și cu cuplarea piețelor, ca și cu cooperările multilaterale, precum crearea Coreso (coordonarea rețelei electrice din Europa de Vest), embrion al unui dispecerat european pentru energia electrică.

3.4

Existența unor tarife reglementate, care în esență trebuie pusă pe seama unor considerații politice naționale, ține de o abordare protecționistă, care contravine intereselor Uniunii; ea reprezintă o piedică în calea luării în considerare a costului real al energiei în comportamentul consumatorilor și nu poate fi decât temporar acceptată, pentru statele membre care doresc acest lucru. Trebuie trimise consumatorilor și investitorilor semnale de preț care să reflecte evoluția reală a costurilor (inclusiv CO2), pentru orientarea alegerilor viitoare în cunoștință de cauză. Un preț al energiei corelat cu costurile reale constituie unul dintre elementele unui control mai riguros al consumului și ale unei evoluții necesare a consumatorilor, care, în contextul noului model ce se conturează, trebuie să devină mai activi.

3.5

Totodată, trebuie clarificate și revizuite impozitele în domeniu, atât la nivel local, cât și la nivel național, decalajele fiind foarte mari în această privință pe teritoriul Uniunii. Astfel, în ceea ce privește energia electrică, ponderea taxelor și a TVA variază între 4,7% în Regatul Unit și 54,6% în Danemarca, fără a lua în calcul conținutul energetic al electricității produse. Așadar, CESE este de acord cu inițiativele Comisiei în favoarea unei impozitări mai omogene și mai inteligente a energiei în Europa. Realizarea obiectivelor 3x20 și reducerea emisiilor de CO2 de la 80% la 95% până în 2050 implică instituirea unui cadru fiscal comun, prin care să se organizeze pe baze obiective sarcina fiscală exercitată asupra energiilor regenerabile și a energiilor fosile, ținându-se cont, pentru fiecare produs, de conținutul său energetic și de emisiile de CO2.

3.6

Sărăcia/precaritatea energetică, ce afectează 13% din gospodăriile europene, în total 65 de milioane de cetățeni europeni, este indisolubil legată de chestiunea construirii pieței interne a energiei. Concurența, care se numără printre obiectivele sale inițiale, nu poate fi concepută decât în interesul tuturor consumatorilor din Uniune. Aceasta presupune reașezarea cetățeanului-consumator în centrul preocupărilor și formularea grabnică a unei definiții europene a sărăciei energetice, care să fie în măsură să genereze – după modelul politicii europene privind ajutoarele regionale – politici naționale de susținere. Va trebui ca Uniunea Europeană să facă o distincție clară între politicile de combatere a sărăciei energetice – necesare și urgente – și practicile tarifare protecționiste, care contravin spiritului pieței interne. CESE sugerează ca viitorul summit european dedicat energiei, din mai 2013, să se axeze în primul rând pe această chestiune și să contribuie la prefigurarea unui serviciu public european al energiei.

3.7

CESE consideră că, în domeniul energetic, educația, informarea și transparența sunt prioritare (1), astfel încât consumatorii să poată efectua alegerile cele mai relevante, din punct de vedere economic, dar și al eficienței energetice, și să se poată orienta către furnizorii cei mai ieftini. Uniunea Europeană ar trebui să depună eforturi semnificative în materie de comunicare, pentru a explica mizele comune și pentru a oferi, în mod simplu și concret, informații esențiale consumatorilor europeni.

3.8

CESE consideră că implicarea consumatorilor este indispensabilă pentru introducerea cu succes a contorizării inteligente, fiind de așteptat ca acest sistem să sporească eficiența energetică. Cu toate acestea, rămân încă multe chestiuni nesoluționate, în special cea a raportului dintre potențialele beneficii și costurile suportate de consumatori, precum și aspectele legate de interoperabilitate și de protecția datelor. Aceste probleme ar trebui soluționate cât mai curând posibil, în interesul tuturor utilizatorilor de energie.

3.9

În viitor, piața europeană a energiei electrice nu va mai trebui să se orienteze doar după logica ofertei; ea va trebui să încurajeze și reducerea temporară dirijată a consumului (aplicată simultan unui număr mai mare de consumatori industriali sau casnici), profitând la maximum de pe urma noilor facilități oferite de rețelele și contoarele inteligente. Prin urmare, CESE susține elaborarea, la nivel european, a unor mecanisme coordonate de alocare a capacității, în măsură să diminueze vârfurile de consum, să securizeze funcționarea sistemelor electrice europene (în special în intervalele de vârf) și să stimuleze reducerea consumului de energie electrică.

3.10

CESE face apel la lansarea unei veritabile dezbateri europene pe tema tranziției energetice, a mizelor, costurilor și coordonării acesteia între statele membre. Europa nu poate fi suma a 27 de politici energetice aplicate în mod individualist. Uniunea trebuie să fie capabilă să evalueze repercusiunile pe care alegerile făcute de o țară le au în celelalte țări. În acest scop, implicarea societății civile este fundamentală. Existența diverselor forumuri reprezintă și ea un aspect pozitiv. Trebuie instituit un dialog european autentic pe tema energiei, care să aducă laolaltă toate părțile interesate, în special în statele membre, având în vedere dimensiunea europeană a chestiunii.