17.2.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 51/8

---

Avizul Comitetului Economic și Social European pe tema „Schimbări și perspective în industria prelucrării metalelor” (aviz din proprie inițiativă)

2011/C 51/02

Raportor: dl José Isaías RODRÍGUEZ GARCÍA-CARO

Coraportor: dl Enrico GIBELLIERI

La 16 februarie 2010, în conformitate cu articolul 29 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, Comitetul Economic și Social European a hotărât să elaboreze un aviz din proprie inițiativă pe tema

„Schimbări și perspective în sectorul prelucrării metalelor”.

Comisia consultativă pentru mutații industriale, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 8 septembrie 2010.

Având în vedere reînnoirea mandatului Comitetului, Adunarea Plenară a hotărât să supună la vot acest aviz în cadrul sesiunii plenare din luna octombrie și l-a numit raportor general pe dl Rodríguez García-Caro, în conformitate cu articolul 20 din Regulamentul de procedură.

În cea de a 466-a sesiune plenară, care a avut loc la 21 octombrie 2010, Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 72 de voturi pentru și 8 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Importanța strategică

Sectorul prelucrării metalelor este extrem de important pentru tranziția către o economie care utilizează în mod eficient resursele și produce emisii reduse de carbon, în conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020. Obiectivul sporirii eficienței utilizării resurselor reprezintă o provocare pentru sector și, în același timp, o oportunitate de afaceri: o economie care utilizează în mod eficient resursele nu poate exista fără industria prelucrării metalelor. Aceasta este un sector solid, o mare creatoare de locuri de muncă și o industrie fundamentală pentru crearea de valoare adăugată, care consolidează valoarea europeană și reprezintă o verigă în lanțul valoric către o economie eficientă în utilizarea resurselor.

1.2   Sectorul prelucrării metalelor este extrem de important și ca sector inovator și de aprovizionare, în special în ceea ce privește inițiativa „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a contribui la decuplarea creșterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini tranziția către o economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a spori utilizarea de surse de energie regenerabile, pentru a moderniza sectorul transporturilor și a promova eficiența energetică.

1.3   Vizibilitate

Industria prelucrării metalelor suferă de pe urma lipsei de vizibilitate.

1.4   Este important de semnalat că sectorul prelucrării metalelor nu trebuie confundat cu sectorul producției de metal. Într-una din publicațiile statistice ale Eurostat (European Facts and Figures), producția de fier, oțel și feroaliaje (NACE 27) este analizată împreună cu activitățile de fabricare a produselor metalice, adică prelucrarea metalelor (NACE 28). Acest lucru îngreunează analizarea corectă a ocupării forței de muncă și a tendințelor industriale din sectorul prelucrării metalelor. Vizibilitatea scăzută se reflectă în analize de impact care iau foarte puțin în considerare implicațiile microeconomice extrem de importante ale noii legislații din acest sector. Este esențial să se sprijine dezvoltarea potențialului acestui sector, în special în ce privește creșterea exporturilor, și să se desprindă învățăminte practice din cultura antreprenorială și a inovării care caracterizează acest sector.

1.4.1   În acest scop, CESE solicită Comisiei Europene să țină seama în mod adecvat de acest sector al industriei prelucrătoare în organizarea sa și în repartizarea resurselor umane, îmbunătățind nivelul de reprezentare al industriei prelucrării metalelor și dialogul cu aceasta în cadrul DG Întreprinderi și Industrie și al DG Comerț, în conformitate cu importanța sa specifică și cu capacitatea sa de creare de locuri de muncă – 4,3 milioane de locuri de muncă în Uniunea Europeană. Din acest motiv, CESE recomandă Comisiei Europene să ofere industriei prelucrării metalelor o mai bună reprezentare oficială în cadrul serviciilor și activităților Comisiei (de exemplu, în dialogul UE-China).

1.5   Cadrul corect pentru acest demers ar fi aplicarea principiului „a gândi mai întâi la scară mică”.

Transmiterea către autorități a informațiilor prevăzute în legislația locală și în cea a UE reprezintă o sarcină administrativă foarte grea, ceea ce nu ușurează viața IMM-urilor. În plus, dat fiind climatul general de investiții existent în multe țări, devine din ce în ce mai ușor, convenabil și rentabil pentru întreprinderi să achiziționeze o parte din produse din afara UE, în loc de a-și spori producția proprie, de a-și dezvolta tehnologia și de a investi în inovare. Asemenea practici pun în pericol competitivitatea pe termen lung și îi descurajează pe tinerii tehnicieni.

CESE recomandă să se țină cu adevărat seama de principiul „a gândi mai întâi la scară mică” în momentul punerii în aplicare a Strategiei Europa 2020 în domeniul politicii industriale, așa cum a fost prezentată la Consiliul European din iunie 2010, precum și în viitoarea comunicare privind agenda politicii industriale pentru Europa, care se bazează pe inițiativa emblematică „O politică industrială adaptată erei globalizării”.

1.5.1   De asemenea, CESE consideră că este esențial ca autoritățile naționale ale statelor membre să sprijine întreprinzătorii de la toate nivelurile, punându-le la dispoziție mecanisme pentru înființarea de întreprinderi și promovând spiritul antreprenorial.

Un alt aspect crucial al condițiilor generale în care își desfășoară activitatea întreprinderile îl reprezintă politicile sociale și de ocupare a forței de muncă. CESE solicită statelor membre să depună eforturi comune pentru a contribui, în special în domeniul politicii sociale, la îmbunătățirea mediului în care se dezvoltă întreprinderile competitive și profitabile, pentru a permite crearea de locuri de muncă durabile în industria europeană a prelucrării metalelor. Este important să se asigure că industria este în măsură să anticipeze posibilele schimbări antreprenoriale sau de strategie din cadrul întreprinderilor-clienți, precum și schimbările de producție de materiale, prin intermediul dialogului social, al informării și al consultării punctuale și eficiente. În acest domeniu s-ar putea avea în vedere posibilitatea de a promova schimburile între statele membre și partenerii sociali din UE, pentru ca aceștia să învețe unii de la alții și să identifice instrumente eficiente, precum și rolul flexicurității.

1.6   Personal calificat, anticiparea adecvată a necesităților de formare și sporirea atractivității sectorului pentru tineri

Dată fiind dimensiunea medie a întreprinderilor, este cu atât mai important ca acestea să dispună de suficient personal calificat. Așadar, un aspect-cheie îl constituie măsurile de combatere a lipsei de personal calificat, fie că este vorba de ucenici de nivel înalt, lucrători calificați, tehnicieni, ingineri sau cercetători, precum și asigurarea educației și formării (atât generale, cât și profesionale) adecvate.

1.6.1   CESE subliniază importanța fundamentală a promovării tuturor tipurilor de inițiative pentru îmbunătățirea imaginii și caracterului atrăgător al industriei pentru tineri. Este indispensabil ca acest sector cu utilizare relativ intensivă a forței de muncă să-și poată menține și, în măsura posibilului, îmbunătăți personalul, atât în ce privește numărul de angajați, cât și calitatea acestora. CESE solicită Comisiei să examineze posibilitatea realizării unui studiu la nivel european privind calificările profesionale și tehnice de care are nevoie industria prelucrării metalelor, în vederea anticipării necesităților de formare. Acest studiu ar putea constitui un important document de referință pentru intensificarea cooperării dintre sectorul în cauză și universitățile tehnice și centrele de formare profesională. CESE recomandă ca dialogul social european pentru sectorul prelucrării metalelor, recent instituit, să conducă și să încurajeze efectuarea acestui studiu și să examineze toate posibilitățile de schimb de informații considerate oportune pentru îmbunătățirea situației IMM-urilor și a lucrătorilor din cadrul acestora.

1.7   Inovarea

Pentru garantarea reușitei cercetării și dezvoltării în sector, este extrem de important să se intensifice cooperarea dintre producătorii de metale și industria prelucrătoare de metale. În mod global, ar trebui alocate mai multe resurse europene cercetării în sectoarele producției de metale și al prelucrării metalelor, în special în domeniul tehnologiei materialelor și al nanotehnologiei, în scopul îmbunătățirii proprietăților mecanice ale materialelor metalice în cadrul cercetării industriale, sporindu-se și promovându-se astfel avantajele concurențiale și inovatoare ale acestui sector. În ceea ce privește definirea structurii celui de-al 8-lea Program-cadru, CESE recomandă instanțelor europene, și în special Comisiei Europene, să facă tot posibilul pentru a înlesni accesul general la proiecte. Trebuie sprijinită, în special, cooperarea cu IMM-urile, dat fiind că acestea dispun de resurse umane limitate pentru a identifica, prezenta și duce la capăt posibilele proiecte de inovare.

1.7.1   Dat fiind că, în general, inovațiile industriale nu se bazează doar pe noi cunoștințe științifice, ci pe un ansamblu de forme de inovare (de exemplu, noi concepte de logistică sau de marketing, inovare în organizare, inovare în modelul comercial, proiectarea produsului), CESE solicită UE să reflecte mai bine acest lucru în politicile sale de inovare.

1.7.2   Având în vedere că proiectarea și dezvoltarea produselor se transferă în etapele inițiale sau finale ale lanțului de producție, protecția drepturilor de proprietate intelectuală și problema contrafacerii constituie o provocare din ce în ce mai mare. În acest sens, există foarte puține întreprinderi metalurgice care pot aloca protecției proprietății intelectuale aceleași resurse de care dispun întreprinderile de mari dimensiuni.

1.8   Deficit de imagine

Sectorul prelucrării metalelor suferă de un „deficit de imagine”. Această industrie trebuie să-și asume sarcina de a crea o imagine adecvată a sectorului și a oportunităților oferite de acesta. În acest scop, sprijinul autorităților ar fi bine-venit. În acest sens, CESE recomandă autorităților naționale și europene să analizeze situația sectorului din punctul de vedere al condiției acestuia de barometru industrial și de indicator fiabil al „stării de sănătate” a lanțului de producție industrială, precum și contribuția întreprinderilor mici și mijlocii la această situație.

Există, de asemenea, o lipsă generală de acceptare a industriei și a proiectelor industriale, rezultat al imaginii negative perpetuate timp de decenii. Este necesară o nouă cooperare între cercul politic, cel industrial și cel administrativ, pentru a conferi o imagine mai bună întreprinderilor din sector și pentru a arăta că acestea respectă toate obligațiile legale.

1.9   Politica comercială

Atât DG Comerț, cât și DG Întreprinderi și Industrie ar trebui să dispună de o cunoaștere suficientă a industriei prelucrării metalelor și să adopte o abordare echilibrată în momentul luării de măsuri care ar urma să aibă impact asupra întreprinderilor din sector. De aceea, CESE recomandă Comisiei Europene să adopte măsurile adecvate și să țină seama, în momentul luării de decizii privind un sector specific, de interesul comunitar și de impactul aferent de-a lungul întregului lanț valoric și în ansamblul rețelei industriale. Comisia Europeană ar trebui să susțină, în relațiile sale cu țări terțe, principiul reciprocității, în special în ceea ce privește politica comercială.

1.10   Grupuri (clustere)

Există un interes manifest pentru dezvoltarea unei viziuni pentru sectorul prelucrării metalelor, bazate pe diversele grupuri (clustere) existente în întreaga Uniune Europeană. Au fost identificate, în special, următoarele: Țara Bascilor (Spania), Brescia (Italia), Flandra (Belgia), Lituania, Regiunea Loarei (Franța), Silezia (Polonia), Westphalia de Sud (Germania), Vorarlberg (Austria), Valencia (Spania). Cu toate acestea, ar fi util să se realizeze mai multe studii pentru a se evalua implicațiile, tendințele principale, transformările rețelei industriale și posibilele evaluări comparative (benchmark) ale diferitelor zone.

1.11   Finanțare

CESE ar aprecia să se insiste mai mult asupra necesității de a oferi facilități de lichiditate industriei producătoare, în special IMM-urilor din sector. Acest demers ar putea conduce la apariția de bune practici în întreaga Europă.

2.   Introducere

2.1   Tratatul de la Lisabona stabilește un nou cadru pentru funcționarea Uniunii Europene; o nouă Comisie Europeană și-a inițiat lucrările și a început o nouă legislatură a Parlamentului European în 2009. Între timp, Uniunea Europeană în general și baza industrială europeană în particular se confruntă cu o dinamică mondială și cu provocări fără precedent de la crearea UE.

2.2   Aceste provocări trebuie abordate cu hotărâre, dacă se dorește să se pună capăt creșterii șomajului, distrugerii crescânde a rețelei antreprenoriale și industriale, precum și neîncrederii din ce în ce mai mari a cetățenilor.

2.3   Prin prezentul aviz din proprie inițiativă privind sectorul european al prelucrării metalelor, CESE încearcă să ofere câteva răspunsuri posibile la întrebările care, pe termen lung, se vor dovedi determinante pentru menținerea forței inovatoare, a capacității de rezistență economică și a poziției competitive pe plan global a industriei europene a prelucrării metalelor. CCMI examinează provocările și posibilitățile acestui sector care decurg din tranziția către o economie durabilă și cu o gestionare mai eficientă a resurselor, așa cum a fost definită în Strategia Europa 2020 a Uniunii Europene.

2.4   Printre aceste întrebări pot fi amintite următoarele: cum se poate face față acestor provocări? Instituțiile comunitare vor fi în măsură să răspundă în mod adecvat? Sub ce aspecte ar putea aduce acestea o valoare adăugată? Reprezintă Strategia Europa 2020 – O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii formula adecvată pentru asigurarea reușitei?

3.   Omniprezența prelucrării metalelor

3.1   Există întreprinderi metalurgice peste tot în Uniunea Europeană, în practic toate regiunile și orașele europene. Sunt întreprinderi flexibile, inovatoare, adeseori de dimensiuni (relativ) reduse, pragmatice, bazate pe prestarea de servicii, care creează și mențin locurile de muncă și care sunt profund ancorate în lanțul industrial de aprovizionare care ne este familiar. Aceste întreprinderi sunt atât de evidente încât, adesea, sunt trecute cu vederea. Deși s-au făcut câțiva pași înainte, care trebuie salutați – în special primul studiu paneuropean publicat recent de Comisia Europeană –, unele întreprinderi din sectorul prelucrării metalelor dispun, probabil datorită dimensiunii lor, de diversitate, versatilitate și rezistență, dar au rămas, în mare măsură, în unghiul mort al câmpului vizual al politicii, ceea ce este contrar reprezentării intereselor sectorului în ansamblu.

3.2   Această „invizibilitate” se reflectă, de exemplu, într-una din publicațiile statistice ale Eurostat intitulată European Facts and Figures, unde producția de fier, oțel și feroaliaje (NACE 27) este analizată împreună cu activitățile de fabricare a produselor metalice, adică prelucrarea metalelor (NACE 28). Aceasta face foarte dificilă analizarea corectă și în mod separat a ocupării forței de muncă și a tendințelor industriale din sectorul prelucrării metalelor.

3.3   Totuși, această invizibilitate nu se mai justifică. Sectorul prelucrării metalelor este veriga „ascunsă”, dar fundamentală, care are o deosebită importanță în lanțul industrial de aprovizionare al UE și care, în ciuda dimensiunilor relativ reduse ale întreprinderilor luate în parte, se mândrește cu cifre cu adevărat impresionante în cadrul economiei europene.

3.4   Următoarele date ilustrează pe scurt dimensiunea și importanța strategică a sectorului prelucrării metalelor pentru economia și forța de muncă europene.

3.4.1

Acesta cuprinde nenumărate întreprinderi mici (400 000) în întreaga Europă, majoritatea acestora (aproximativ 95 %) având mai puțin de 50 de lucrători.

3.4.2

Industria prelucrării metalelor oferă 4,2 milioane de locuri de muncă în întreaga Europă, ceea ce înseamnă aproximativ 12 % din totalul locurilor de muncă din sectorul industrial.

3.4.3

Este un sector care creează locuri de muncă: este semnificativ faptul că, spre deosebire de majoritatea celorlalte sectoare, rata ocupării forței de muncă în acest sector a crescut constant în Europa în ultimii 10 ani, până la recenta recesiune economică. De exemplu, numărul locurilor de muncă din acest sector a crescut cu aproximativ 8 % între anii 2000 și 2006.

3.4.4

Este un sector economic de mare anvergură: valoarea producției sale se ridica, în 2008, la 530 de miliarde de euro.

3.4.5

Joacă un rol central în rețeaua industrială a UE, deoarece produce componente pentru alte industrii.

4.   Importanța strategică a sectorului prelucrării metalelor

4.1   Verigă fundamentală a lanțului de aprovizionare

Sectorul european al prelucrării metalelor constituie o verigă fundamentală în lanțul industrial de aprovizionare al UE, deoarece produce componente și produse finite pentru toate celelalte sectoare de producție.

—

Componentele sunt furnizate, în special, industriei autovehiculelor, aerospațiale, transporturilor și industriei construcțiilor de mașini, în special ingineriei mecanice, ceea ce înseamnă că sectorul în sine constituie un element-cheie în tranziția către o economie cu o gestionare mai eficientă a resurselor.

—	Profilurile și tablele din oțel sunt esențiale pentru sectorul construcțiilor (clădirile cu cadru de oțel, bare pentru armături, infrastructuri de oțel, materialele de acoperire pentru clădiri etc.).

—	Recipiente pentru industriile de prelucrare, cum ar fi industria alimentară, farmaceutică, chimică, petrochimică etc.

—	Produse cum ar fi elementele de fixare (șuruburi, piulițe și buloane) și unelte utilizate atât de industrie, cât și de consumatori.

4.2   O industrie solidă

Sectorul prelucrării metalelor are o structură solidă și nu suferă de o mare supracapacitate.

4.3   Un sector care creează locuri de muncă

Sectorul prelucrării metalelor oferă locuri de muncă pentru aproximativ 12 % din mâna de lucru industrială a UE-27, cuprinzând în jur de o cincime din întreprinderile producătoare care operează în UE-27.

4.4   Un sector care generează valoare adăugată

Industria europeană a prelucrării metalelor a generat 10 % din valoarea adăugată industrială a UE-27 și 7,4 % (în 2006) din producția industrială. În acest sens, sectorul prelucrării metalelor (producție brută și volum de fabricare) este unul dintre campionii europeni ai „valorii adăugate”, depășind în mod clar alte sectoare industriale.

4.5   Un sector mare format din unități „mici”

Sectorul european al prelucrării metalelor este un sector industrial important în sine, în ciuda (sau poate datorită) faptului că este format, în mare parte, dintr-o mare varietate de întreprinderi mici (1) (peste 90 % sunt întreprinderi mici și mijlocii deținute de familii). În plus, sectorul este dominat, în multe țări (principala excepție fiind Germania), de microîntreprinderi (cu 10 sau mai puțini lucrători), care reprezintă 80 % din întreprinderile din sector (2006).

4.6   Un sector care consolidează lanțul european de aprovizionare

4.6.1   Structura industrială a sectorului prelucrării metalelor nu se datorează, probabil, unor factori aleatori sau arbitrari, ci unei adaptări practice la necesitățile pieței, care au modelat în ultimă instanță lanțul industrial de aprovizionare în Europa, pentru a oferi flexibilitatea necesară, inovarea și funcția de nișă cu care se mândrește în prezent acest sector. În acest sens, faptul că întreprinderea metalurgică tipică este mică sau mijlocie nu trebuie considerat un punct slab, ci, mai degrabă, un avantaj relativ.

4.6.2   Această observație este cu atât mai valabilă cu cât studiile arată că acest sector este și va fi în continuare, în mare măsură, compus din întreprinderi mici și mijlocii. De fapt, acestea au tendința de a-și reduce dimensiunile proporțional, în raport cu marii lor parteneri din lanțul de aprovizionare, care, spre deosebire de industria prelucrării metalelor, sunt angajați într-un important proces de consolidare. Dimpotrivă, în sectorul prelucrării metalelor posibilitățile de consolidare sunt – în termeni generali și din motive structurale – foarte limitate.

4.6.3   Este necesară o strânsă colaborare de-a lungul lanțului de aprovizionare. În acest sens, CESE solicită Comisiei Europene și statelor membre să examineze importanta chestiune a îmbunătățirii parteneriatului și a consolidării colaborării de-a lungul lanțului de aprovizionare și, mai ales, crearea de canale care să permită sectorului prelucrării metalelor să identifice și să influențele dezvoltarea de noi calități și de noi clase de oțel adaptate la cerințele exprimate.

4.7   Un sector aflat între ciocan și nicovală

În ce privește dimensiunea și economiile de scară, relațiile industriei prelucrării metalelor cu clienții și furnizorii săi vor deveni din ce în ce mai asimetrice în anii următori. Prin urmare, industria prelucrării metalelor se află (din ce în ce mai mult) într-o poziție cu multe constrângeri, care îi reduce posibilitățile de a-și controla destinul și de a influența mediul economic. Această situație exercită o presiune crescândă asupra costurilor fixe și a calității locurilor de muncă din sector.

4.8   Răspunsuri pentru viitor, pe baza unor analize precise

Pornind de la aceste elemente strategice, prezentul aviz din proprie inițiativă încearcă să ofere răspunsuri inspirate din experiențele reale ale sectorului prelucrării metalelor, un sector ale cărui întreprinderi și grupuri (clusters) dinamizează toate marile regiuni europene prin locurile de muncă, formarea și oportunitățile oferite. Este vorba despre un sector versatil, rezistent și inovator, cu o extraordinară capacitate de adaptare și de menținere a locurilor de muncă în cele mai diverse circumstanțe, care ar putea servi drept model pentru găsirea de răspunsuri la provocările care se apropie și, mai ales, pentru promovarea schimbării.

5.   Acțiuni necesare la nivel european

5.1   Industria prelucrării metalelor: o campioană a IMM-urilor

5.1.1   Deși, în termeni absoluți, există diferențe regionale (de exemplu, întreprinderile metalurgice germane sunt, de obicei, mai mari decât cele din restul UE), sectorul prelucrării metalelor prezintă o trăsătură distinctivă clară în raport cu dimensiunea întreprinderilor din alte sectoare ale economiei, și anume predominanța și omniprezența întreprinderilor mici și mijlocii.

5.1.2   CESE consideră că factorii de decizie politică nu ar trebui să se limiteze doar la recunoașterea rapidă a acestui aspect, pentru ca apoi să-l lase deoparte fără a lua vreo măsură. Analizele recente arată că acest aspect distinctiv referitor la IMM-uri nu trebuie considerat ca fiind o trăsătură marginală sau un atribut accidental al sectorului prelucrării metalelor, ci, mai degrabă, un factor fundamental al solidității acestui sector.

5.1.3   CESE solicită Uniunii Europene să continue examinarea exhaustivă a principalelor caracteristici ale sectorului prelucrării metalelor și să identifice cu claritate și precizie care aspecte ale acestui sector sunt benefice, constituie principalele sale puncte forte și, așadar, reprezintă factori care generează valoare adăugată în cadrul lanțului de fabricație al UE.

5.1.4   Ulterior, Uniunea Europeană ar trebui să adopte politici privind IMM-urile, pentru a răspunde acestor necesități concrete. Ar trebui elaborate politici optime și bune practici, utilizându-se în acest scop, dacă este cazul, instrumente de evaluare comparativă (benchmarking), pentru a satisface necesitățile specifice ale IMM-urilor din sectorul european al prelucrării metalelor. Astfel vor fi îmbunătățite și promovate calitățile și avantajele sectorului, iar acesta va fi sprijinit pentru a se menține pe poziția de campion european al IMM-urilor industriale.

5.1.5   În plus, studiile bazate pe punctele forte ale sectorului ar servi și pentru a dovedi că acesta este una dintre forțele motrice ale inovării industriale în Europa, pentru a-i pune în evidență avantajele și pentru a-i îmbunătăți imaginea, un lucru extrem de necesar pentru ca sectorul să atragă mâna de lucru (în special lucrători tineri). Este nevoie de viziune politică pentru a situa industria europeană pe frontul politic în calitate de sursă de locuri de muncă și de forță inovatoare în cadrul lanțului industrial.

Într-un moment în care diferitele organe administrative din întreaga Europă fac promisiuni teoretice, retorice și adesea vagi cu privire la importanța IMM-urilor europene, este important ca, în loc de a se propune abordări vagi și nediferențiate, să se perfecționeze și să se definească cu precizie măsuri practice și realiste pentru a înțelege, consolida și proteja acest sector important.

5.1.6   Dată fiind dimensiunea medie a întreprinderilor din sector, majoritatea lucrătorilor din sectorul industriei prelucrării metalelor nu au acces la „comitetele europene de întreprindere” sau la rețelele europene omoloage care să le reprezinte interesele. Cu toate acestea, majoritatea întreprinderilor din sector lucrează fie într-un lanț valoric european, fie au concurenți în alte întreprinderi din sector stabilite în afara Uniunii Europene. Prin urmare, salariile, timpul și condițiile de lucru sunt supuse de multe ori unei concurențe directe. Pentru a se evita dezechilibrele de informare, CESE pledează pentru o informare punctuală și eficientă, precum și pentru consultarea lucrătorilor și pentru promovarea dialogului social. Dată fiind importanța ocupării forței de muncă în IMM-urile din Europa, politica europeană ar trebui să fie în măsură să răspundă necesităților acestor lucrători.

5.2   Disponibilitatea materiilor prime, în special a oțelului

5.2.1   Garantarea disponibilității materiilor prime la prețuri echitabile este un element-cheie pentru industria prelucrării metalelor, întrucât materiile prime au un impact din ce în ce mai puternic pe o piață globalizată și supusă transformărilor.

5.2.2   Date fiind dimensiunile lor reduse, întreprinderile metalurgice europene nu pot concura în UE pe planul costurilor forței de muncă și nici nu pot realiza economiile de scară de care beneficiază furnizorii lor, de exemplu oțelăriile. De aceea, este indispensabil să aibă acces la factorii de producție – în special materii prime și energie – în condiții de piață concurențiale.

5.2.3   De asemenea, CESE recomandă Comisiei Europene să insiste, în relațiile sale cu țările terțe, asupra menținerii principiului reciprocității. Astfel, ar trebui să se examineze o serie de factori care situează întreprinderile europene într-o poziție dezavantajoasă din punctul de vedere al accesului la materii prime, în raport cu întreprinderile din alte țări, de exemplu China. Acestea din urmă concurează în Europa pentru achiziționarea fierului vechi, fără ca, la rândul lor, întreprinderile europene să aibă același acces la achiziționarea fierului vechi în China, dat fiind caracterul închis al acestei piețe.

5.2.4   În afară de aceasta, este important să se sprijine capacitatea acestor întreprinderi de a planifica și de a face față volatilității și diferitelor scenarii posibile (gestionarea riscului), precum și să se garanteze că mediul de reglementare impus siderurgiei europene nu constituie un obstacol în calea investițiilor în acest sector în Uniunea Europeană. Trecerea de la contracte multianuale sau anuale la contracte pe termen din ce în ce mai scurt sau, adesea, la operațiuni la vedere va accentua în mod previzibil această tendință și va limita din ce în ce mai mult capacitatea de planificare a întreprinderilor metalurgice. CESE recomandă instituțiilor europene să țină seama de această tendință, pentru a elabora măsuri care să permită IMM-urilor din sectorul prelucrării metalelor să gestioneze volatilitatea crescândă a prețurilor. În particular, CESE recomandă să se ia în considerare acest important aspect în elaborarea viitoarei comunicări pe tema strategiei europene privind materiile prime.

5.2.5   De asemenea, CESE atrage atenția asupra concentrării crescânde din sectorul de extracție a minereului de fier și solicită Comisiei Europene să țină seama de riscurile pe care le presupune pentru industria europeană crearea de eventuale monopoluri la nivel mondial, după cum au arătat sectoarele europene ale oțelului, ingineriei și autovehiculelor prin luarea de poziție față de anunțul de fuzionare a întreprinderilor miniere BHP Billiton Plc și Rio Tinto Plc.

5.3   Energia

5.3.1   Asigurarea aprovizionării stabile cu energie prezintă o importanță vitală pentru industria prelucrării metalelor din UE, care are nevoie să i se garanteze aprovizionarea de la toate sursele de energie în condiții de piață concurențiale.

5.3.2   Crearea și finanțarea infrastructurilor și conexiunilor transfrontaliere necesare, precum și eliminarea barierelor de la frontierele naționale, în special pentru transmiterea energiei electrice, reprezintă aspecte-cheie pentru garantarea concurenței între furnizorii și distribuitorii de energie electrică.

5.3.3   De asemenea, în momentul adoptării de decizii în materie de politică energetică, este important să se stabilească un echilibru corect între aspectul ecologic și efectele economice asupra stabilității și a prețurilor de aprovizionare, echilibru care constituie un factor-cheie pentru competitivitatea acestui sector.

5.4   Concurență în condiții echitabile

5.4.1   Întreprinderile cu sediul în UE se confruntă, de asemenea, cu o concurență internațională sporită, atât pe piața internă, în raport cu produsele importate, cât și pe piețele de export. De asemenea, condițiile extrem de diverse din interiorul UE (cum ar fi prețul energiei, procedurile de autorizare pentru instalații sau uzine, condițiile de exploatare) fac ca situația să fie și mai dificilă. CESE solicită cu insistență Comisiei Europene să garanteze condiții echitabile pentru desfășurarea concurenței în interiorul UE sau cu țările terțe.

5.4.2   CESE solicită Comisiei Europene să garanteze o concurență în condiții echitabile cu celelalte țări la nivel internațional.

5.4.3   În final, autoritățile din domeniul protecției concurenței trebuie să acorde mult mai multă atenție abuzurilor ocazionate de dimensiunea acestui sector în raport cu clienții și, mai ales, cu furnizorii săi.

5.5   Finanțarea

5.5.1   Instituțiile financiare joacă un rol important în îndeplinirea obiectivelor politicii industriale, prin riscurile pe care și le asumă sau nu, precum și prin gradul lor de accesibilitate. Criza financiară care a întunecat perspectivele economiei reale de la sfârșitul anului 2008 nu a cruțat nici industria prelucrării metalelor. În timp ce cererea de credite era relativ limitată în climatul economic potrivnic al anului 2009, recuperarea din 2010, peste așteptări, duce tot mai mult la o reducere a finanțărilor acordate întreprinderilor, din cauza sporirii cererii de credite. Acest deficit afectează mai acut IMM-urile, care depind în mod aproape exclusiv de finanțarea bancară. Astfel, industria prelucrării metalelor, cu numărul său ridicat de IMM-uri, se găsește într-o situație delicată care tinde să devină catastrofală.

5.5.2   Instituțiile bancare nu au manifestat nicio reticență față de asumarea de riscuri în momentul investirii în fonduri speculative și alte valori mobiliare, însă arată o puternică aversiune față de risc atunci când trebuie să-și îndeplinească funcția principală, aceea de a oferi fonduri economiei reale. Este important să se sublinieze că sectorul financiar trebuie să servească drept mijloc pentru atingerea unui scop. În conjunctura actuală, sectorul bancar se pregătește să facă față punerii în aplicare a Directivei UE privind cerințele de capital, care va impune băncilor un plafon suplimentar al gradului de îndatorare și dispoziții mai stricte privind asumarea de riscuri. Este necesar să se controleze mai precis reglementările pentru a se evita posibilele efecte secundare negative asupra disponibilității creditelor pentru întregul sector.

5.5.3   CESE ar aprecia să se insiste mai mult asupra necesității de a se oferi facilități de lichiditate industriei producătoare, în special IMM-urilor din acest sector, ceea ce ar putea conduce la apariția de bune practici în întreaga Europă.

5.5.4   Industria prelucrării metalelor reprezintă un sector important pentru exporturile europene. CESE ar întâmpina cu entuziasm măsuri de sprijin pentru dezvoltarea potențialului acestei industrii, în special în domeniul creșterii exporturilor. Unele dintre aceste măsuri ar trebui să vizeze, fără îndoială, îmbunătățirea accesului la resursele financiare și la creditele la export.

---

(1)  Cf. European Commission FWC Sector Competitiveness Studies - Competitiveness of the EU Metalworking and Metal Articles Industries (Contract-cadru al Comisiei Europene pentru realizarea de studii privind competitivitatea sectorială – Competitivitatea sectorului de prelucrare a metalelor și a producției de articole din metal în UE), raport final din 18 noiembrie 2009, pagina 91, capitolul „Structura activității și clasificarea întreprinderilor după dimensiuni – Dimensiunile și rolul IMM-urilor în sectorul prelucrării metalelor și al producției de articole din metal”: „O analiză a sectorului prelucrării metalelor și al producției de articole din metal din punctul de vedere al dimensiunilor (număr de angajați) întreprinderilor (a se vedea tabelul de mai jos) arată că sectorul este dominat de microîntreprinderi (cu mai puțin de 10 angajați), care reprezentau 80 % din sector în 2006. În același timp, aproximativ 17 % din întreprinderile din sector puteau fi considerate întreprinderi mici (între 10 și 49 de angajați) în 2006. Prin urmare, peste 95 % din întreprinderile din sector aveau mai puțin de 50 de angajați în 2006, 3 % din întreprinderi puteau fi considerate ca întreprinderi mijlocii (între 50 și 249 de angajați) și doar 0,5 % erau întreprinderi mari (peste 250 de angajați).”

---