11.2.2011

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 44/143

---

Avizul Comitetului Economic și Social European privind Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008

COM(2009) 374 final

2011/C 44/24

Raportor: dl Arno METZLER

La 23 iulie 2009, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, Comisia Europeană a hotărât să consulte Comitetul Economic și Social European cu privire la

„Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008”

COM(2009) 374 final

Secțiunea pentru piața unică, producție și consum, însărcinată cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă, și-a adoptat avizul la 15 iunie 2010.

În cea de-a 464-a sesiune plenară, care a avut loc la 14 și 15 iulie 2010 (ședința din 14 iulie) Comitetul Economic și Social European a adoptat prezentul aviz cu 111 voturi pentru, 1 vot împotrivă și 8 abțineri.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Comitetul Economic și Social European (CESE) salută faptul că, pentru prima dată, Comisia a consacrat un capitol specific în raportul său problematicii consumatorilor în contextul combaterii cartelurilor. De asemenea, dorește să reamintească necesitatea de a pune în aplicare un mecanism de acțiune colectivă. În afară de aceasta, trebuie subliniate impactul și importanța dreptului în materie de concurență și a normelor antitrust asupra altor domenii ale societății civile și economice europene. Pe viitor, vor trebui elaborate rapoarte pe această temă.

1.2   CESE salută și sprijină eforturile Comisiei de a acorda atenție, în cadrul recuperării ajutoarelor de stat și a garanțiilor publice, restabilirii condițiilor de concurență echitabile în ansamblul piețelor europene și de a le pune în aplicare. CESE consideră că acest element este esențial pentru credibilitatea legislației europene în domeniul concurenței.

1.3   CESE încurajează Comisia să depună eforturi mai multe și mai susținute pentru a le face cunoscute cetățenilor europeni aceste aspecte ale activităților sale, printr-o politică mai energică în domeniul comunicării.

1.4   CESE solicită Comisiei să indice dacă și în ce măsură intenționează să modifice reglementările și liniile directoare, având în vedere experiența sa privind acordarea de asistență de urgență economiei reale și sistemului financiar sub formă de ajutoare de stat, necesare în urma crizei. Astfel, Comitetul dorește să afle ce poziție va adopta Comisia cu privire la viitoarele ajutoare de stat acordate industriilor de importanță sistemică (industria automobilelor etc.).

La analiza chestiunilor legate de concurență, trebuie să se țină seama și de circumstanțele și exigențele pe care le implică globalizarea.

1.5   CESE subliniază poziția sa exprimată în Avizul privind raportul pe anul 2007, conform căreia Comisia ar trebui să aibă în vedere importanța dumpingului social, nerespectarea dispozițiilor în materie de protecția muncii etc. și să prezinte un raport privind rezultatele. Ar trebui să se acorde atenție deosebită domeniului transportului.

2.   Conținutul Raportului privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008

2.1   Raportul Comisiei Europene pe anul 2008 pune accentul în special pe carteluri și protecția consumatorilor. Citând ca exemplu cartelul bananelor sau cel al geamurilor auto (care au făcut obiectul unor proceduri în 2008), Comisia demonstrează impactul negativ pe care cartelurile de producători îl au asupra consumatorilor și asupra prețurilor pe care aceștia din urmă trebuie să le plătească, dar și asupra capacității de inovare a anumitor sectoare.

Comisia demonstrează că instrumentele programului de clemență au efect. Crearea posibilității de a ține seama de disponibilitatea de a coopera pentru a descoperi carteluri ca de un factor atenuant în momentul aplicării amenzilor are un impact pozitiv asupra lucrărilor și succeselor Comisiei. Comisia prezintă modul în care impunerea de amenzi mai mari contribuie la consolidarea efectului preventiv general al legislației antitrust și în domeniul economic.

2.2   În 2008, Comisia a continuat să adopte măsuri severe împotriva cartelurilor, amendând 34 de întreprinderi în șapte cazuri privind carteluri cu un total de 2 271 de miliarde EUR.

În 2008, Comisia a evaluat pagubele cauzate de carteluri. În acest scop, a avut în vedere 18 carteluri care au făcut obiectul deciziilor sale în perioada 2005-2007. Considerând că supraprețul practicat de participanții la carteluri în ceea ce privește producerea de bunuri s-a situat între 5 și 15 %, Comisia a estimat că pagubele provocate de aceste carteluri sunt cuprinse între 4 și 11 miliarde EUR.

Conform estimărilor Autorității britanice responsabile cu chestiuni legate de concurență (Office of Fair Trading, OFT), pentru fiecare cartel descoperit, se formează cinci alte carteluri nedescoperite, respectiv se dizolvă înainte de a fi descoperite. Această ipoteză sugerează că cele 18 decizii privind cartelurile din 2005-2007, inclusiv efectul de descurajare, ar fi putut probabil evita pagube suplimentare provocate consumatorilor de ordinul a 60 de miliarde EUR.

3.   Instrumente

3.1   Legislația antitrust, articolele 81 și 82 din Tratatul CE

3.1.1   La 2 aprilie 2008, Comisia a adoptat Cartea albă privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor UE antitrust. Având în vedere instrumentul care permite introducerea de acțiuni individuale împotriva celor care încalcă normele antitrust, acest proiect al Comisiei în materie de norme antitrust și de legislație în domeniul concurenței a fost intens discutat. CESE s-a pronunțat în favoarea existenței unui instrument comunitar care să armonizeze anumite aspecte ale acțiunilor individuale și colective în despăgubire în cazul daunelor și prejudiciilor provocate de încălcarea articolelor 101 și 102 din TFUE.

Comisia a introdus, de asemenea, o procedură de soluționare simplificată pentru combaterea cartelurilor. Pachetul privind procedurile de conciliere, alcătuit din regulamente și comunicări ale Comisiei, a intrat în vigoare la 1 iulie 2008. Astfel, în cazul participanților la carteluri înțelegători, care „mărturisesc” după deschiderea procedurii și după examinarea documentelor, amenda ar putea fi redusă cu 10 %. Aceasta constituie o reală simplificare.

3.1.2   În 2008, Comisia a publicat, de asemenea, orientări cu privire la prioritățile sale în ceea ce privește aplicarea articolului 82 din tratat în cazurile de practici de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante. În aceste orientări, Comisia a prezentat cadrul analitic care îi va permite, în momentul luării deciziilor, să înțeleagă și să reprezinte procesul prin care consumatorii suferă un prejudiciu.

3.1.3   Tot în 2008, a fost lansată, respectiv continuată revizuirea regulamentelor de exceptare pe categorii privind acordurile verticale, sectorul autovehiculelor și sectorul asigurărilor.

3.1.4   Aplicarea normelor în cazul drepturilor de autor care nu privesc cartelurile

3.1.4.1   În 2008, Comisia a interzis Confederației Internaționale a Societăților de Autori și Compozitori să mențină restricții prin impunerea de clauze de exclusivitate în acordurile lor reciproce, practică ce are ca rezultat delimitarea în funcție de frontierele naționale.

3.1.4.2   Comisia a realizat, de asemenea, acțiuni în ceea ce privește abuzurile de poziție dominantă, impunând firmei Microsoft o amendă definitivă în valoare de 899 de milioane EUR. Litigiul inițiat între timp a fost încheiat în decembrie 2009.

3.2   Măsuri luate de stat cu privire la întreprinderile publice sau întreprinderile cu drepturi exclusive și speciale

3.2.1   În conformitate cu articolul 86 din Tratatul CE, și sectorul public intră în domeniul de aplicare a politicii europene în domeniul concurenței.

În acest domeniu, Comisia și-a exprimat punctul de vedere în ceea ce privește monopolul poștal și sectorul energetic.

3.3   Controlul concentrărilor economice și supravegherea măsurilor corective

3.3.1   Comunicarea cu privire la măsurile corective

În octombrie 2008, Comisia a publicat o nouă comunicare și un regulament de aplicare cu privire la acest subiect. Ambele urmăresc să îmbunătățească protecția consumatorilor în acest domeniu și să determine scăderea prețurilor, spre exemplu prin impunerea unor exigențe mai stricte în materie de informații și prin sistematizarea informațiilor care trebuie furnizate odată cu produsul.

3.3.2   Punerea în aplicare a normelor

Comisia a prezentat, de asemenea, mijloacele utilizate și măsurile adoptate pentru a-i proteja pe consumatori. Și în acest caz, numărul proiectelor de fuziune semnalate Comisiei în 2008 a fost foarte ridicat (347 de fuziuni și cazuri de cooperare). Comisia a emis 340 de decizii definitive.

3.4   Controlul ajutoarelor de stat, elaborarea de norme în ceea ce privește politica în domeniul concurenței

3.4.1   Acesta este domeniul în care, în 2008, Comisia a cunoscut cea mai mare presiune și necesitate de a se realiza schimbări. În contextul crizei financiare, Comisia a continuat punerea în aplicare a planului de acțiune privind ajutoarele de stat. Au fost publicate trei comunicări cu privire la rolul politicii privind ajutoarele de stat în contextul gestionării crizelor și al procesului de redresare economică.

3.4.2   În ceea ce privește evoluția generală a normelor privind politica în domeniul concurenței, așa cum anunțase, Comisia a adoptat un plan de punere în aplicare a regulamentului general de exceptare pe categorii.

3.4.3   Comunicările privind ajutoarele de stat acordate sub formă de garanții (JO C 155 din 20.6.2008 și JO C 244 din 25.9.2008) definesc metoda de calcul al elementelor de sprijin ale unei garanții și prevăd reguli simplificate pentru IMM-uri.

3.4.4   Tot în 2008, Comisia și-a continuat eforturile în vederea îmbunătățirii punerii în aplicare și a controlului deciziilor cu privire la ajutoarele de stat. Comisia s-a străduit să indice clar, făcând publică punerea în aplicare a deciziilor de recuperare și executarea lor eficientă și imediată, că este dispusă și este în măsură să limiteze impactul ajutoarelor de stat.

Așa cum s-a anunțat în planul de acțiune corespunzător, Comisia a inițiat proceduri împotriva statelor membre care nu au executat în mod adecvat deciziile cu privire la ajutoarele de stat în cinci cazuri în temeiul articolului 88 alineatul (2) și în opt cazuri în temeiul articolului 228 alineatul (2) din Tratatul CE.

3.4.5   Tabloul de bord privind ajutoarele de stat din 2008 indică faptul că statele membre ale UE au urmărit indicațiile Comisiei în ceea ce privește o mai bună orientare a ajutoarelor. Astfel, în 2007, statele membre au acordat 80 % din ajutoarele de stat în vederea îndeplinirii unui obiectiv orizontal.

3.4.6   În ceea ce privește cadrul comunitar în materie de cercetare, dezvoltare și inovare, DG Concurență a examinat aspectele legate de ajutoarele de stat (88 de cazuri).

În domeniul finanțării de capital de risc în favoarea IMM-urilor, Comisia a autorizat 18 regimuri în conformitate cu liniile directoare privind capitalul de risc.

4.   Evoluții la nivel sectorial

4.1   Energia și mediul

Comisia a avut în vedere punerea accentului pe domeniul energiei și pe aspectele de mediu privind schimbările climatice, sprijinind trecerea producției de energie la procese cu emisii reduse de CO2. La 10 octombrie, Consiliul Energie a adoptat o serie de compromisuri.

Investigațiile privind cartelurile în acest domeniu au în vedere excluderea abuzivă, exploatarea abuzivă și coluziunile. În special, transmisia către noi furnizori de energie constituie adesea obiectul procedurilor respective în aproape toate statele din UE.

4.2   Serviciile financiare

4.2.1   Ajutoarele acordate sectorului financiar în 2008 au avut un impact puternic asupra concurenței în sectorul serviciilor financiare.

În acest context se solicită controlul ajutoarelor de stat de către Comisia Europeană, în colaborare cu statele membre.

4.2.2   Comisia a elaborat linii directoare privind măsurile luate de statele membre. Între timp, aceasta a examinat măsurile de recapitalizare a instituțiilor financiare și a stabilit măsuri minime împotriva denaturării disproporționate a concurenței. Pe baza acestor dispoziții s-au aprobat măsuri concrete de reglementare a garanțiilor, a ajutoarelor individuale și a asistenței pentru asigurarea de lichidități în peste 16 țări din Comunitatea Europeană și în numeroase instituții din aceste țări.

4.2.3   Comisia consideră că a acționat cu rapiditate în vederea restaurării încrederii piețelor.

4.2.4   Prin măsurile sale a dovedit că legislația în domeniul concurenței este un instrument eficace de combatere a crizei.

4.3   Instrumentele pentru economia reală

4.3.1   Comisia a autorizat acordarea de ajutoare de stat, garanții pentru împrumuturi, credite subvenționate și ajutoare pentru capitalul de risc pentru întreprinderile din economia „reală”.

Procedura de dovadă a disfuncționalității pieței drept condiție prealabilă pentru autorizarea asigurării creditelor de export a fost simplificată.

4.4   Comunicarea electronică

4.4.1   În acest domeniu, Comisia a acționat în sensul transformării monopolurilor naționale în piețe competitive. Recomandarea Comisiei din 2007 produce rezultate. În 2008, majoritatea autorităților naționale de reglementare au ajuns la concluzia că specificitățile naționale nu constituie obstacole.

4.4.2   În domeniul tehnologiei informației s-au încheiat, respectiv s-au pregătit pentru încheiere proceduri majore. Trecerea de la transmisia analogică la cea digitală, precum și atitudinea critică față de ajutoarele de stat acordate organismelor publice de radiodifuziune fac obiectul raportului Comisiei.

4.5   Transportul

4.5.1   În acest domeniu, raportul Comisiei se referă la procedurile privind transportul feroviar, respectiv multimodal, la intrarea în vigoare a liniilor directoare privind ajutoarele de stat acordate întreprinderilor feroviare, la controlul fuziunilor, precum și la deciziile de promovare a transportului feroviar în cadrul transportului modal. În ceea ce privește transportul maritim, Comisia are în vedere încheierea procesului de reformă a normelor în materie de concurență. Și în acest domeniu, ca și în cel al transportului aerian, serviciile de interes economic general fac obiectul unor activități speciale.

Se așteaptă alte procese de concentrare.

4.5.2   Lipsesc observațiile privind menținerea normelor sociale în ce privește concurența în domeniul transportului.

4.6   Industria farmaceutică

4.6.1   Comisia a examinat acest sector pe baza unor informații și indicații. A avut în vedere, în special, introducerea pe piață a medicamentelor generice, constatând în general un declin al inovației.

Au fost examinate peste 100 de întreprinderi și 219 de eșantioane de substanțe chimice.

Comisia a constatat că stabilirea unui brevet comunitar unic și a unei jurisdicții comune în domeniul brevetării ar putea fi benefică pentru puterea inovatoare a acestui sector. Conform raportului Comisiei, ar trebui simplificate procedurile de autorizare pentru introducerea pe piață, de stabilire a prețurilor și de rambursare, acestea fiind diferite de la un stat membru la altul.

4.7   Produsele alimentare

4.7.1   În sectorul alimentar și în alte sectoare de aprovizionare, Comisia nu a constatat nicio tendință de consolidare. În acest sens, Comisia a elaborat două comunicări privind prețurile produselor alimentare [COM(2008) 321 final și COM(2008) 821 final].

5.   Unitatea pentru relațiile cu consumatorii

5.1   În 2008, DG Concurență a înființat Unitatea pentru relațiile cu consumatorii. Aceasta oferă informații care contribuie la o mai bună înțelegere a piețelor. Pe de altă parte, unitatea primește informații și date privind eșecurile pieței. Unitatea pentru relațiile cu consumatorii a efectuat cu succes procedura de consultare a asociațiilor consumatorilor și a participat la discuții cu CESE în contextul elaborării Avizului din proprie inițiativă privind democrația economică în cadrul pieței interne, sperând ca această linie de colaborare să continue și pe viitor, astfel încât politica în domeniul concurenței să aibă ca finalitate bunăstarea consumatorilor și protejarea valorilor societății civile.

6.   Rețeaua europeană a concurenței și jurisdicțiile naționale

6.1   În 2008, cooperarea dintre autoritățile naționale în domeniul concurenței și direcția generală relevantă a Comisiei în cadrul Rețelei europene a concurenței a înregistrat rezultate bune, fiind considerată un succes de către Comisie.

6.2   Același lucru se poate spune despre colaborarea cu jurisdicțiile.

7.   Activitățile internaționale

7.1   În raportul său, Comisia face referire la cooperarea internațională cu China și Coreea în 2008. De asemenea, Comisia este activă în cadrul OCDE, precum și al Rețelei internaționale a concurenței.

8.   Cooperarea interinstituțională

8.1   DG Concurență pune în evidență relația sa excelentă cu Parlamentul European, Consiliul și CESE.

9.   Luarea de poziție a CESE

9.1   Protecția consumatorilor

9.1.1   Comitetul salută faptul că DG Concurență pune accentul pe aspectele legate de consumatori, în special publicarea de către Comisie a „Cărții albe privind acțiunile în despăgubire pentru cazurile de încălcare a normelor CE antitrust”, care a meritat să fie sprijinită de CESE, regretând însă faptul că, după mai mult de doi ani, nu a fost încă creat cu adevărat un mecanism judiciar de acțiune colectivă pentru protecția consumatorilor, așa cum prevedea Cartea albă, mecanism pe care CESE l-a apreciat favorabil în diferite avize.

9.1.2   Comitetul consideră că prin punerea accentului pe cooperarea cu protecția consumatorilor, în cazul continuării nelimitate a activităților, nu trebuie să se neglijeze ideea și prioritatea de lucru referitoare la faptul că legislația antitrust trebuie să acopere și alte aspecte decât protecția consumatorilor, ca de exemplu:

—	asigurarea accesului la drepturile și libertățile fundamentale;

—	evitarea punerii în pericol a structurilor democratice și de manifestare a libertății de către puterea economică („prea mare pentru a da faliment” - too big to fail);

—	evitarea dominației unui sistem sau a unui sector;

—	protejarea structurilor IMM-urilor.

9.2   Ajutoare de stat

9.2.1   Comitetul sprijină eforturile de supraveghere a statelor membre în procesul de recuperare a împrumuturilor și a garanțiilor, în vederea stabilirii unor condiții de concurență uniforme.

9.2.2   Pe baza unor informații concrete din raportul privind diferite proceduri, CESE estimează că, prin procesul de creare de noi pachete de instrumente, Comisia a înregistrat o serie de succese în sensul soluționării unor proceduri antitrust prin conciliere extrajudiciară. Tocmai de aceea consideră că normele de procedură trebuie adaptate în continuu condițiilor în schimbare.

9.2.3   În domeniul financiar, în următoarele decenii, credibilitatea legislației în materie de concurență se află pe standul de încercare. Lipsește restabilirea condițiilor echitabile. Acțiunea Comisiei în acest context este decisivă pentru încrederea cetățenilor europeni în instituțiile și legislația europene.

9.2.4   Comitetul invită Comisia Europeană ca, în cadrul controlului ajutoarelor de stat și al obligațiilor care se impun în urma acordării acestora, să aibă în vedere că, în domeniul financiar, recapitalizarea băncilor rămâne legată de restabilirea funcționalității fluxurilor financiare și a mecanismelor de acordare a creditelor. Împovărarea bugetelor publice este justificată numai în cazul în care obiectivele beneficiarilor în cadrul economiei reale pot fi sprijinite în mod durabil.

9.3   Comitetul invită Comisia să explice dacă și în ce măsură abordarea sa de la caz la caz și luarea în considerare a oportunităților politice în procesul de autorizare a ajutoarelor de stat pentru sectorul financiar implică renunțarea permanentă la principiile și normele aplicate până în prezent. De asemenea, solicită Comisiei să explice dacă autorizațiile emise în conformitate cu articolul 107 (2A3) sunt disponibile în viitor și pentru alte ramuri industriale relevante pentru sistem, ca de exemplu piața forței de muncă (industria automobilelor).

9.4   Serviciile de interes general

9.4.1   Comitetul sprijină Comisia în eforturile sale de a aplica norme favorabile consumatorilor în domeniul serviciilor de furnizare de electricitate, gaz, telefonie și transport.

9.5   Transport

9.5.1   Comitetul sprijină eforturile depuse de Comunitatea Europeană.

Referitor la raportul din 2007, Comitetul a constatat că respectarea dispozițiilor sociale în acest sector prezintă aspecte legate de concurență.

9.5.2   CESE solicită să se acorde mai multă atenție acestui punct de vedere în interesul lucrătorilor din sectorul transporturilor. În sectorul european al transporturilor se observă încă disparități privind normele sociale, care au efecte de denaturare a concurenței. Comitetul consideră că Comisia Europeană ar trebui să adopte o poziție mai fermă față de statele membre cu privire la această chestiune.

9.6   Comunicarea electronică și media

9.6.1   CESE consideră că sunt afectate atât interesele consumatorilor, cât și interesele în materie de democrație, transparență și libertatea de exprimare a societății civile.

Ar trebui să se acorde mai multă atenție acestor obiective.

9.7   Unitatea pentru relațiile cu consumatorii

9.7.1   Comitetul salută înființarea și funcționarea Unității pentru relațiile cu consumatorii și sprijină eforturile Comisiei de extindere a acesteia.

9.8   Rețeaua europeană și colaborarea între statele membre

9.8.1   CESE constată buna funcționare a Rețelei europene a concurenței, atât între autoritățile naționale în domeniul concurenței, cât și între jurisdicții.

9.8.2   În opinia CESE, însemnătatea internațională a legislației în materie de concurență nu este încă apreciată pe deplin.

9.8.3   În Avizul său pe tema Raportului privind politica în domeniul concurenței pe anul 2007, CESE și-a exprimat deja în mod clar punctul de vedere referitor la relevanța pentru legislația în domeniul concurenței a dumpingului social, a nerespectării dreptului muncii, precum și a nerespectării prevederilor în materie de protecție a mediului. Cu acea ocazie a invitat Comisia să prezinte un raport în acest sens. Acest raport nu a fost prezentat, fapt care ar trebui remediat.

9.8.4   CESE apelează la Comisie să asigure coordonarea dintre politica în domeniul industriei și cea în domeniul concurenței.

9.9   Concurența și globalizarea

9.9.1   CESE pledează pentru includerea aspectelor legate de globalizare, și anume a liniilor directoare ale Acordului General pentru Tarife și Comerț (GATT) și ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), în cadrul examinării chestiunilor legate de concurență.

9.9.2   Un domeniu care lipsește din Raportul privind politica în domeniul concurenței pe anul 2008, după părerea CESE, este abordarea efectelor de denaturare a concurenței pe care le are proprietatea de stat asupra grupurilor financiare, și în afara UE. De asemenea, efectul achiziționării întreprinderilor europene cu fonduri ale altor state, și din afara UE, precum și aplicarea intereselor strategice de stat prin participarea la capital constituie motive de îngrijorare.

10.   Concurența și drepturile de autor

10.1   Trebuie luate în considerare și aspectele legate de concurență ale drepturilor de autor.

10.2   Comerțul echitabil și comerțul liber sunt limitate în cazul în care se încalcă drepturile de autor. În acest context, legislația în domeniul concurenței constituie, de asemenea, o armă eficace, căreia Comisia ar trebui să îi acorde mai multă atenție.

11.   Cooperarea cu alte instituții europene

11.1   Comitetul Economic și Social European subliniază că este dispus să participe la o astfel de cooperare.

---