EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 52005XC1222(07)

Comunicarea Comisiei adresată statelor membre de modificare a comunicării în temeiul articolului 93 alineatul (1) din Tratatul CE privind aplicarea articolelor 92 și 93 din tratat în cazul asigurării creditelor de export pe termen scurt (2005/C 325/11)

JO C 325, 22.12.2005, p. 22–23 (ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, SK, SL, FI, SV)

Acest document a fost publicat într-o ediţie specială (BG, RO, HR)

08/Volumul 04

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

229


52005XC1222(07)


C 325/22

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE


Comunicarea Comisiei adresată statelor membre de modificare a comunicării în temeiul articolului 93 alineatul (1) din Tratatul CE privind aplicarea articolelor 92 și 93 din tratat în cazul asigurării creditelor de export pe termen scurt

(2005/C 325/11)

I.   Introducere

Comunicarea Comisiei adresată statelor membre în temeiul articolului 93 alineatul (1) din Tratatul CE privind aplicarea articolelor 92 și 93 din tratat în cazul asigurării creditelor de export pe termen scurt (1) (denumită în continuare „comunicarea din 1997”) a fost adoptată în anul 1997 și s-a aplicat pe o perioadă de cinci ani, de la 1 ianuarie 1998 până la 31 decembrie 2002.

În 2001, Comisia adoptă un amendament la comunicarea din 1997 (2) (denumit în continuare „amendamentul din 2001”) privind definiția riscurilor „care pot fi cedate” și care nu pot fi acoperite de asigurătorii de credite de export cu sprijinul statului. De asemenea, amendamentul din 2001 a prelungit până la 31 decembrie 2004 valabilitatea comunicării din 1997. Valabilitatea comunicării din 1997 a fost prelungită din nou, până la 31 decembrie 2005, printr-o comunicare adoptată de Comisie în 2004 (3).

În conformitate cu punctul 2.6 din comunicarea din 1997, astfel cum se prevede în amendamentul din 2001:

„Capacitatea pieței reasigurărilor private variază. Aceasta înseamnă că definiția riscurilor care pot fi cedate nu este imuabilă și se poate modifica în timp. În consecință, definiția poate fi revizuită, în special la ajungerea la termen a prezentei comunicări la 31 decembrie 2004. Comisia va consulta statele membre și alte părți interesate cu privire la astfel de revizuiri. În măsura în care este necesar, modificările aduse definiției vor lua în considerare sfera de aplicare a legislației comunitare care reglementează asigurarea creditelor de export, în vederea evitării oricărui conflict sau oricărei incertitudini juridice (4).

De asemenea, în introducere, amendamentul din 2001 prevede următoarele:

„Comisia dorește să informeze statele membre și părțile interesate cu privire la faptul că intenționează să efectueze un nou studiu în 2003 pentru a verifica capacitatea pieței reasigurărilor private de a se adapta la o nouă lărgire a definiției riscurilor care pot fi cedate care să acopere o gamă mai largă de astfel de riscuri comerciale, existând posibilitatea de a cuprinde riscurile comerciale generate în toate țările lumii. În cazul în care rezultatele studiului și consultările cu statele membre confirmă faptul că o astfel de acoperire este posibilă, definiția riscurilor care pot fi cedate se va modifica în consecință în cadrul revizuirii generale a comunicării din 1997 în 2004”.

În urma efectuării unui studiu privind situația pieței reasigurărilor private în domeniul asigurării creditelor de export și după consultarea statelor membre atât în cadrul grupului de lucru al Consiliului pe problema creditelor de export, cât și în cadrul unei întâlniri multilaterale pe tema ajutoarelor de stat și după consultarea altor părți interesate, Comisia a decis să nu modifice definiția riscurilor „care pot fi cedate” prevăzută de amendamentul din 2001. Cu toate acestea, datorită faptului că în majoritatea statelor membre acoperirea asigurării creditelor de export oferite de asigurători privați întreprinderilor mici cu o cifră de afaceri din export limitată este fie absentă, fie insuficientă, situația fiind provocată de lipsa rentabilității sau de o rentabilitate foarte redusă care reflectă o extindere insuficientă a țărilor/cumpărătorilor străini și o lipsă de instruire și de informații privind complexitatea asigurării creditelor de export în rândul unor astfel de societăți, ceea ce determina cheltuieli mari de asistență și de pregătire, Comisia este pregătită să considere temporar riscurile legate de export ca riscuri „care nu pot fi cedate” în acele țări membre în care nu există o ofertă corespunzătoare pe piața privată, luând în considerare și necesitatea de adaptare a asigurătorilor privați la dimensiunea mărită a pieței creată de extinderea UE.

Această nouă dispoziție se aplică de la 1 ianuarie 2006 până la 31 decembrie 2010. Cu toate acestea, Comisia va evalua situația pieței pentru IMM-urile cu cifră de afaceri din export redusă în termen de trei ani. În cazul în care se dovedește că acoperirea asigurării creditelor de export ofeirită acestor IMM-uri pe piața privată este suficientă, Comisia va modifica prezenta comunicare în sensul considerării riscurilor legate de export ca riscuri „care pot fi cedate”.

Comisia a decis, de asemenea, să prelungească valabilitatea comunicării din 1997 până la 31 decembrie 2010.

Comisia dorește să informeze statele membre și părțile interesate că în 2010 va reexamina capacitatea pieței reasigurărilor private pentru a adapta în consecință, dacă este necesar, definiția riscurilor „care pot fi cedate”, în special în ceea ce privește noua situație care poate da naștere la riscuri „care nu pot fi cedate”.

II.   Modificări ale comunicării din 1997

Următoarele modificări ale comunicării din 1997, astfel cum a fost modificată prin amendamentul din 2001, intră în vigoare la 1 ianuarie 2006:

1.

La punctul 2.5, după primul alineat se introduce următorul alineat:

„Fără a aduce atingere definiției riscurilor «care pot fi cedate» cuprinsă în prima teză de la alineatul anterior, dacă și în măsura în care nu există o piață a asigurărilor private într-un stat membru, riscurile comerciale și politice suferite de debitori publici și de debitori care nu sunt publici stabiliți în țările enumerate în anexă sunt considerate riscuri care nu pot fi cedate temporar în cazul în care sunt suportate de întreprinderi mici și mijlocii care intră sub incidența definiției comunitare relevante (5) și a căror cifră de afaceri anuală totală din export nu depășește două milioane de euro (6). Într-o astfel de situație, un asigurător de credite de export public sau care beneficiază de susținere publică își va alinia, în măsura în care este posibil, nivelul primelor pe care le solicită pentru astfel de riscuri «care nu pot fi cedate» la cele pe care asigurători de credite de export din alte țări le practică în mod normal pentru riscuri similare, adică luând în considerare extinderea limitată a cumpărătorilor străini, caracteristicile întreprinderilor asigurate și costurile aferente. Statele membre care intenționează să notifice Comisia cu privire la aplicarea acestei clauze se vor supune aceleași proceduri și acelorași condiții ca și cele prevăzute la punctul 4.4 de mai jos pentru aplicarea clauzei de salvare. Comisia își rezervă dreptul de a suspenda această clauză sau de a revizui condițiile de aplicare ale acesteia în consultare cu statele membre, în cazul în care constată modificarea capacității pieței asigurărilor private în acest segment pe parcursul perioadei de valabilitate a prezentei comunicări.

2.

Punctul 2.6 se înlocuiește cu următorul text:

„Capacitatea pieței reasigurărilor private variază. Aceasta înseamnă că definiția riscurilor care pot fi cedate nu este imuabilă și se poate modifica în timp. În consecință, definiția poate fi revizuită, în special la ajungerea la termen a prezentei comunicări. Cu această ocazie, Comisia va consulta reprezentații statelor membre cu experiență relevantă în acest domeniu, precum și alte părți interesate, cu privire la astfel de revizuiri. În măsura în care este necesar, modificările definiției vor lua în considerare sfera de aplicare a legislației comunitare care reglementează asigurarea creditelor de export, în vederea evitării oricărui conflict sau oricărei incertitudini juridice”.

3.

Punctul 4.5 se înlocuiește cu următorul text:

„Prezenta comunicare se aplică până la 31 decembrie 2010”.


(1)  JO C 281, 17.9.1997, p. 4.

(2)  JO C 217, 2.8.2001, p. 2.

(3)  JO C 307, 11.12.2004, p. 12.

(4)  Inter alia, Comisia va apela la ajutorul Consiliului (spre exemplu la Grupul Credite de Export din cadrul acestuia).”

(5)  Recomandarea 2003/361/EC a Comisiei din 6 mai 2003 privind definiția întreprinderilor mici și mijlocii, JO L 124, 20.5.2003, p. 36, astfel cum poate fi modificată în viitor.

(6)  Calculul cifrei de afaceri anuale din export se va efectua în conformitate cu articolul 4 din anexa I la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003, astfel cum poate fi modificată în viitor. Dispozițiile articolului 4 alineatul (2) din anexa I se vor aplica mutatis mutandis în ceea ce privește cifra de afaceri anuală din export a întreprinderii implicate.”


Top