(1)

În martie 2013, în urma unei anchete antidumping (denumită în continuare „ancheta inițială”), Consiliul a impus prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 217/2013 (2) (denumit în continuare „regulamentul definitiv”) o taxă antidumping definitivă la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10 și care provin din Republica Populară Chineză (denumită în continuare „RPC”).

(2)

Regulamentul definitiv a impus o taxă antidumping cu niveluri cuprinse între 14,2 % și 15,6 % la importurile provenite de la producătorii-exportatori cooperanți care au fost incluși în eșantion, de 14,6 % pentru societățile cooperante neincluse în eșantion și un nivel al taxei de 35,6 % pentru toți ceilalți producători-exportatori din RPC.

(3)

La 14 iunie 2017, Comisia a publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (3) un aviz de expirare iminentă a măsurilor antidumping în vigoare la importurile de anumite folii de aluminiu în rulouri originare din RPC.

(4)

La 14 decembrie 2017, opt producători din Uniune (ALEURO Converting Sp. Z o.o., CeDo Sp. z o.o., Cuki Cofresco SpA, Fora Folienfabrik GmbH, ITS BV, Rul-Let A/S, SPHERE SA și Wrapex Ltd) (denumiți în continuare „solicitanții”), care reprezintă peste 40 % din producția totală de anumite folii de aluminiu în rulouri din Uniunea Europeană (denumită în continuare „Uniunea”), au depus o cerere de reexaminare în temeiul articolului 11 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(5)

Cererea solicitanților se bazează pe faptul că expirarea măsurilor ar avea ca efect probabil continuarea sau reapariția dumpingului și a prejudiciului cauzat industriei Uniunii.

(6)

Întrucât a ajuns la concluzia că există suficiente elemente de probă pentru deschiderea unei reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, Comisia a publicat la 13 martie 2018 un aviz de deschidere (denumit în continuare „avizul de deschidere”) în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (4).

(7)

Ancheta privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2017 și 31 decembrie 2017 (denumită în continuare „perioada anchetei de reexaminare” sau „PAR”).

(8)

Examinarea tendințelor relevante pentru evaluarea probabilității continuării sau a reapariției prejudiciului a vizat perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2014 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare (denumită în continuare „perioada examinată”).

(9)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat toate părțile interesate să o contacteze pentru a participa la anchetă. Comisia a informat în mod specific solicitanții, producătorii cunoscuți din Uniune și asociațiile acestora, importatorii cunoscuți de anumite folii de aluminiu în rulouri din Uniune, autoritățile din RPC și producătorii-exportatori cunoscuți din RPC cu privire la inițierea reexaminării în perspectiva expirării măsurilor și i-a invitat să coopereze.

(10)

Tuturor părților interesate li s-a oferit posibilitatea de a prezenta observații cu privire la deschiderea anchetei și de a solicita o audiere de către Comisie și/sau de către consilierul-auditor pentru proceduri comerciale. Niciuna dintre părțile interesate nu a solicitat o audiere.

(11)

În avizul de deschidere, Comisia a afirmat că ar putea eșantiona părțile interesate în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(12)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat că a constituit provizoriu un eșantion de producători din Uniune.

(13)

În conformitate cu articolul 17 alineatul (1) din regulamentul de bază, Comisia a selectat eșantionul pe baza celui mai mare volum reprezentativ de producție a produsului similar, care putea face în mod rezonabil obiectul examinării, ținând seama de timpul disponibil.

(14)

Eșantionul constituit în mod provizoriu a fost alcătuit din trei producători din Uniune, reprezentând aproximativ 66 % din volumul total de producție al producătorilor cooperanți din Uniune. Comisia a invitat părțile interesate să formuleze observații cu privire la eșantionul provizoriu și a primit observații doar de la societatea Sphere SA, care a solicitat confirmarea faptului că doar societatea sa de producție Sphere France SAS va fi inclusă în eșantion. Eșantionul a fost, în consecință, considerat reprezentativ pentru industria Uniunii.

(15)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat importatorii și asociațiile lor reprezentative să se facă cunoscute și să furnizeze informații specifice, necesare pentru a decide dacă era necesară constituirea eșantionului și, în caz afirmativ, pentru a constitui un eșantion.

(16)

Niciun importator neafiliat nu a furnizat informațiile solicitate și nu a acceptat să fie inclus în eșantion. O societate a răspuns că nu este nici importator, nici utilizator al produsului care face obiectul reexaminării.

(17)

Pentru a decide dacă eșantionarea este necesară și, în caz afirmativ, pentru a selecta un eșantion, Comisia a solicitat tuturor producătorilor cunoscuți din RPC să furnizeze informațiile specificate în avizul de deschidere. În plus, Comisia a solicitat Misiunii RPC pe lângă Uniunea Europeană să coopereze la identificarea și/sau la contactarea altor producători, dacă există, care ar putea fi interesați să participe la anchetă.

(18)

Patru grupuri de producători chinezi au trimis răspunsuri cu privire la eșantionare. Având în vedere numărul redus de răspunsuri, Comisia a decis că nu este necesară eșantionarea și a solicitat tuturor producătorilor chinezi care au trimis răspunsuri să completeze chestionarul.

(19)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat utilizatorii și asociațiile lor reprezentative, precum și organizațiile de consumatori reprezentative să se facă cunoscute și să coopereze. Nu s-a manifestat în acest sens niciun utilizator din Uniune sau vreo asociație a acestora.

(20)

Comisia a trimis chestionare celor trei producători din Uniune incluși în eșantion. Astfel cum se menționează la considerentul 18, au fost trimise chestionare și către patru grupuri de producători din RPC.

(21)

Cei trei producători din Uniune incluși în eșantion au transmis un răspuns la chestionar. Totuși, niciunul dintre producătorii chinezi care trimiseseră răspunsuri cu privire la eșantionare nu a prezentat ulterior drept răspuns chestionarul completat. Comisia a informat producătorii-exportatori cu privire la consecințele lipsei de cooperare; cu toate acestea, niciun producător-exportator nu a cooperat în cadrul anchetei.

(22)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile pe care le-a considerat necesare pentru a determina probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului și a prejudiciului și interesul Uniunii. Vizitele de verificare efectuate în temeiul articolului 16 din regulamentul de bază s-au desfășurat la sediile următorilor producători din Uniune:

(23)

Având în vedere elementele de probă suficiente disponibile la deschiderea anchetei, care tind să demonstreze existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a considerat oportun să deschidă ancheta în temeiul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază.

(24)

În consecință, în vederea colectării datelor necesare pentru eventuala aplicare a articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, Comisia a invitat, în avizul de deschidere, toți producătorii-exportatori din RPC să furnizeze informațiile – solicitate în anexa III la avizul de deschidere – referitoare la inputurile utilizate pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. Patru grupuri de producători chinezi au furnizat informații în acest sens.

(25)

În vederea obținerii informațiilor pe care le consideră necesare pentru ancheta sa referitoare la presupusele distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază, Comisia a trimis de asemenea un chestionar guvernului Republicii Populare Chineze (denumit în continuare „GC”). Nu s-a primit niciun răspuns din partea GC.

(26)

În avizul de deschidere, Comisia a invitat, de asemenea, toate părțile interesate să își prezinte punctele de vedere și să furnizeze informații și documente justificative referitoare la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, în termen de 37 de zile de la data publicării acestui aviz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Nu au fost primite observații sau probe suplimentare în acest sens din partea GC sau a producătorilor-exportatori.

(27)

În avizul de deschidere, Comisia a precizat, de asemenea, că, având în vedere elementele de probă disponibile, ar putea fi necesar să selecteze o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, în scopul stabilirii valorii normale pe baza unor prețuri sau valori de referință nedistorsionate.

(28)

La 19 aprilie 2018, Comisia a publicat o primă notă privind dosarul (denumită în continuare „nota din 19 aprilie 2018”), prin care se solicită opinia părților interesate cu privire la sursele relevante pe care Comisia le poate utiliza pentru stabilirea valorii normale. În nota din 19 aprilie 2018, Comisia a furnizat o listă a tuturor factorilor de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă, utilizați de producătorii-exportatori la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării. În plus, luând în considerare criteriile care orientează alegerea prețurilor sau a valorilor de referință nedistorsionate, Comisia a identificat, în acest stadiu, Turcia ca o țară potențial reprezentativă. Comisia a indicat, de asemenea, că a identificat un producător, Sedat Tahir A.S., a cărui situație financiară era disponibilă în mod public și care fabrica, în țara potențial reprezentativă, produsul care face obiectul reexaminării.

(29)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații în termen de 10 zile, dar nu s-au primit astfel de observații.

(30)

Într-o „a doua notă referitoare la sursele utilizate pentru stabilirea valorii normale”, din 3 octombrie 2018 (denumită în continuare „nota din 3 octombrie 2018”), Comisia și-a confirmat intenția de a utiliza Turcia ca țară reprezentativă, a confirmat codurile vamale specifice și sursele de date pentru factorii de producție și a confirmat costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”), precum și cifrele referitoare la profit aferente societății turce Sedat Tahir A.S., pe care, după caz, intenționa să le utilizeze pentru construirea valorii normale.

(31)

Comisia a oferit tuturor părților interesate posibilitatea de a prezenta observații în termen de 10 zile, dar nu s-au primit astfel de observații.

(32)

Produsul care face obiectul reexaminării este același cu produsul care a făcut obiectul anchetei inițiale, și anume folia de aluminiu cu o grosime de 0,007 mm sau mai mult, însă mai mică de 0,021 mm, fără suport, neprelucrată altfel decât prin simplă laminare, gofrată sau nu, în rulouri ușoare cu greutatea de maximum 10 kg, încadrată în prezent la codurile NC ex 7607 11 11 și ex 7607 19 10 (codurile TARIC 7607111110 și 7607191010) (denumit în continuare „produsul care face obiectul reexaminării”).

(33)

Produsul care face obiectul reexaminării este utilizat, în general, ca produs de consum pentru ambalare și pentru alte aplicații de uz casnic/de alimentație publică („folie din aluminiu pentru uz casnic”).

(34)

S-a considerat că produsul care face obiectul reexaminării, produs în RPC și exportat în Uniune, produsul produs în țara reprezentativă Turcia și produsul produs și vândut în Uniune de către industria Uniunii au aceleași caracteristici fizice și tehnice de bază și aceleași utilizări de bază. Niciuna dintre părțile interesate nu a prezentat observații cu privire la stabilirea produsului similar.

(35)

Comisia a decis că respectivele produse sunt, prin urmare, produse similare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(36)

Comisia nu a primit observații cu privire la definiția produsului.

(37)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă expirarea măsurilor în vigoare ar putea duce la o continuare sau la o reapariție a dumpingului din partea RPC.

(38)

Astfel cum se menționează la considerentul 21, niciun producător-exportator din China nu a cooperat la anchetă. Astfel, producătorii-exportatori nu au furnizat răspunsuri la chestionar, respectiv date privind prețurile și costurile de export, prețurile și costurile interne, capacitatea, producția, investițiile etc. De asemenea, GC și producătorii-exportatori nu au prezentat observații cu privire la probele din dosar, inclusiv în „Documentul de lucru al serviciilor Comisiei privind distorsiunile semnificative din economia Republicii Populare Chineze în scopul anchetelor în materie de apărare comercială” (5) (denumit în continuare „raportul”), și nici cu privire la probele suplimentare furnizate de solicitanți, care arată că aceste prețuri și costuri au fost afectate de intervenții guvernamentale substanțiale. Prin urmare, Comisia a recurs la utilizarea datelor disponibile, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază.

(39)

Comisia a anunțat autoritățile chineze și producătorii-exportatori menționați la considerentul 18 despre aplicarea articolului 18 din regulamentul de bază și le-a oferit posibilitatea de a prezenta observații. Comisia nu a primit nicio observație. În consecință, în conformitate cu articolul 18 alineatul (1) din regulamentul de bază, constatările privind probabilitatea continuării sau reapariției dumpingului prezentate mai jos s-au bazat pe datele disponibile, în special pe informațiile conținute în cererea de reexaminare în perspectiva expirării măsurilor, pe observațiile prezentate de părțile interesate și pe statisticile disponibile în baza de date prevăzută la articolul 14 alineatul (6)/Eurostat.

(40)

Pentru perioada anchetei de reexaminare, datele statistice furnizate de Eurostat arată că produsul care face obiectul reexaminării a continuat să fie importat în Uniune din RPC. Importurile în cauză s-au ridicat la 1 519 tone și au constituit 1,8 % din consumul total al Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. În acest sens, Comisia a observat că un astfel de nivel nu este neobișnuit de scăzut în contextul reexaminărilor efectuate în perspectiva expirării măsurilor, deoarece se așteaptă, în mod logic, ca măsurile eficace care vizează contracararea efectelor prejudiciabile ale importurilor care fac obiectul unui dumping să aducă importurile sub nivelul anterior, corespunzător dumpingului prejudiciabil. În fapt, volumul importurilor din RPC în cursul PAR a fost de 22,9 % din totalul importurilor. În plus, astfel cum se menționează la considerentul 165, calcularea dumpingului pe baza prețurilor de export către țări terțe în cursul PAR prezintă, de asemenea, niveluri similare de dumping. Acest aspect confirmă faptul că concluziile obținute pe baza volumelor de import în UE în cursul PAR sunt, de asemenea, reprezentative. În consecință, Comisia a concluzionat că importurile efective din perioada anchetei de reexaminare au fost reprezentative și, prin urmare, a examinat dacă dumpingul a continuat în perioada anchetei de reexaminare.

(41)

Potrivit articolului 2 alineatul (1) din regulamentul de bază, „valoarea normală se stabilește de obicei pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către cumpărători independenți din țara exportatoare”.

(42)

Cu toate acestea, potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „în cazul în care se stabilește […] că nu este adecvat să se folosească prețurile și costurile interne din țara exportatoare din cauza existenței în țara respectivă a unor distorsiuni semnificative în înțelesul literei (b), valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate”, și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”. Astfel cum se explică în cele ce urmează, Comisia a concluzionat în cadrul prezentei anchete că, pe baza probelor disponibile și având în vedere lipsa cooperării din partea GC și a producătorilor-exportatori, aplicarea articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază este adecvată.

(43)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază definește distorsiunile semnificative drept „acele distorsiuni care apar atunci când prețurile sau costurile raportate, incluzând costul materiilor prime și al energiei, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de intervenția substanțială a statului. Atunci când se evaluează existența unor distorsiuni semnificative, se ia în considerare, printre altele, impactul potențial al unuia sau mai multora dintre următoarele elemente:

(44)

Articolul 2 alineatul (6a) litera (c) din regulamentul de bază prevede că „[î]n cazul în care Comisia are indicii întemeiate în ceea ce privește posibila existență a unor distorsiuni semnificative, astfel cum sunt menționate la litera (b), într-o anumită țară sau într-un anumit sector din țara respectivă și, după caz, pentru aplicarea efectivă a prezentului regulament, Comisia întocmește, face public și actualizează periodic un raport care descrie circumstanțele pieței menționate la litera (b) în respectiva țară sau respectivul sector”.

(45)

Părțile interesate au fost invitate să infirme, să comenteze sau să completeze probele din dosarul de anchetă la momentul deschiderii acesteia. Acest dosar cuprindea, în special, afirmațiile și probele furnizate de solicitanți cu privire la existența unor distorsiuni semnificative pe piața chineză a aluminiului. Dosarul conținea, de asemenea, o copie a raportului, elaborat de Comisie, care indică existența unei intervenții substanțiale a statului la mai multe niveluri ale economiei, inclusiv a unor distorsiuni specifice la nivelul a numeroși factori cheie de producție (cum ar fi terenurile, energia, capitalul, materiile prime și forța de muncă), precum și în sectoare specifice (cum ar fi cel al aluminiului). Raportul a fost inclus în dosarul anchetei în etapa de deschidere a acesteia.

(46)

Pe baza probelor disponibile din dosar, inclusiv a probelor conținute în raport, Comisia a decis astfel să examineze dacă este adecvat sau nu să utilizeze prețurile și costurile interne din RPC, având în vedere existența unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Analiza respectivă a vizat examinarea intervențiilor substanțiale ale statului în economia acestei țări în general, dar și situația specifică a pieței din sectorul relevant (și anume aluminiu), inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării.

(47)

Astfel cum se menționează la considerentele 25-26, nici GC, nici producătorii-exportatori nu au transmis observații și nu au furnizat probe care să susțină sau să infirme probele din dosarul anchetei, inclusiv raportul și dovezile suplimentare furnizate de solicitanți, cu privire la existența unor distorsiuni semnificative și/sau la oportunitatea aplicării articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază în cazul de față.

(48)

Cererea conține câteva probe relevante care confirmă afirmațiile privind existența unor distorsiuni semnificative și completează raportul.

(49)

În primul rând, solicitanții au arătat, la secțiunea III A.1.a din cerere că, în cadrul anchetei care a condus la adoptarea regulamentului inițial (6), Comisia menționase deja că „prețul materiei prime de bază din amonte, aluminiul, a fost denaturat” și că „aceste denaturări au fost de asemenea constatate la prețul materiei prime intermediare, folia de aluminiu în rulouri jumbo”.

(50)

În această privință, în cadrul anchetei care a condus la adoptarea regulamentului inițial, Comisia a constatat, mai întâi, că aluminiul primar reprezintă aproximativ 60-70 % din costurile de producție pentru produsul care face obiectul reexaminării și că este, prin urmare, principalul factor de cost din cadrul acestei producții. Apoi, Comisia a constatat că prețurile aluminiului de pe piața chineză (așa-numitul „preț SHFE”) (7) s-au deosebit foarte mult de prețul LME (8), care este prețul de referință la nivel mondial. În continuare, Comisia a considerat că situația ar putea fi explicată de o „combinație a mai multor factori legați de influența statului și de amestecul semnificativ al acestuia pe piața internă, prin intermediul mai multor instrumente” (9). Pe baza celor menționate anterior, Comisia a concluzionat în această privință, în cadrul regulamentului inițial, că acești factori au condus, în esență, la o situație în care prețurile aluminiului primar din China și prețurile produselor din aluminiu din aval sunt rezultatul intervenției statului, independent de fluctuațiile prețurilor de pe piețele internaționale.

(51)

În al doilea rând, solicitanții au arătat în secțiunea III A.1.b din cererea de reexaminare că, pe lângă faptul că se referă la elementele de probă incluse în raport, distorsiunile evidențiate de Comisie în regulamentul inițial încă există. În această privință, solicitanții arată că denaturările pieței în industria metalelor neferoase din China au fost evidențiate într-un raport realizat pentru WV Metalle, asociația germană a industriei metalelor neferoase, din data de 24 aprilie 2017 (denumit în continuare „raportul WV Metalle”) (anexa 5 la cerere). Raportul WV Metalle a confirmat, în special, că sectorul metalelor neferoase constituie un element central al planificării guvernamentale în contextul Inițiativei strategice pentru industriile emergente, al planului „Made in China 2025”, precum și al altor programe la nivel înalt. Acesta arată că GC intervine direct în stabilirea prețurilor capitalului, forței de muncă, terenurilor, materiilor prime și inputurilor de bază ale procesului de producție.

(52)

Potrivit solicitanților, raportul WV Metalle arată, de asemenea, că inițiativa actuală privind conversia creanțelor în acțiuni nu este determinată de piață, că sectorul metalelor neferoase a beneficiat în mod constant și continuă să beneficieze de un generos sprijin financiar și de altă natură, că sectorul metalelor neferoase din China a beneficiat de subvenții substanțiale, inclusiv subvenții pentru energie, direcționate în special către întreprinderile deținute de stat, și că GC controlează strict volumul și prețurile produselor din industria metalelor neferoase, inclusiv prin taxe la export, cote, licențe, restricții la export, subvenții promoționale, impozite și reduceri fiscale.

(53)

În al treilea rând, în anexa 6 la cerere, solicitanții au arătat că, potrivit concluziilor preliminare afirmative ale Departamentului de Comerț al SUA din cadrul anchetei privind taxa compensatorie aferentă anumitor produse din aluminiu originare din China, 37 % din consumul intern de aluminiu din China aparține întreprinderilor deținute de stat și GC impune o taxă de 30 % la exportul aluminiului primar, ceea ce conduce la denaturarea, în aval, a pieței interne a aluminiului din China. La 5 martie 2018, Departamentul de Comerț al SUA a confirmat concluziile provizorii în cadrul determinării finale.

(54)

În plus, solicitanții consideră că Departamentul de Comerț al SUA a stabilit că producătorii de folii de aluminiu din China au beneficiat de o serie de subvenții care pot face obiectul unor măsuri compensatorii și, prin urmare, solicitanții consideră că piața chineză a aluminiului este deservită într-o măsură semnificativă de întreprinderi care se află în proprietatea autorităților din țara exportatoare sau care își desfășoară activitatea sub controlul, supravegherea în privința politicilor sau îndrumarea autorităților respective, că politicile publice influențează și distorsionează forțele de pe piața liberă în cazul pieței chineze a aluminiului și că producătorii chinezi au acces la finanțare acordată de instituții care pun în aplicare obiectivele de politică publică sau care, în vreun alt fel, nu acționează independent de stat. Acest lucru ar conduce la distorsiuni ale prețurilor SHFE.

(55)

Însuși fundamentul sistemului economic chinez, și anume conceptul așa-numitei „economii socialiste de piață”, este în contradicție cu noțiunea de joc liber al forțelor pieței. Acest concept este consacrat în Constituția Chinei și determină guvernanța economică a RPC. Principiul de bază al acestui sistem este „proprietatea publică socialistă asupra mijloacelor de producție, și anume proprietatea întregului popor și proprietatea colectivă a oamenilor muncii”. Economia de stat este considerată „forța principală a economiei naționale”, iar statul are mandatul „de a asigura consolidarea și creșterea acesteia” (10). În consecință, configurația generală a economiei chineze nu numai că permite intervenții substanțiale ale statului în economie, ci le prevede în mod expres. Noțiunea de supremație a proprietății publice în raport cu proprietatea privată se regăsește în întregul sistem juridic și este subliniată ca principiu general în toate documentele legislative centrale. Legislația chineză în materie de proprietate este un exemplu elocvent al acestei relații cauzale: aceasta se referă la stadiul primar al socialismului și încredințează statului misiunea de a susține sistemul economic de bază în care proprietatea publică joacă un rol dominant. Sunt tolerate și alte forme de proprietate, legislația permițând dezvoltarea acestora alături de proprietatea statului (11).

(56)

În plus, în conformitate cu legislația chineză relevantă, economia socialistă de piață va fi dezvoltată sub conducerea Partidului Comunist Chinez (denumit în continuare „PCC”). Structurile statului chinez și ale PCC se împletesc la toate nivelurile (juridic, instituțional, personal), formând o suprastructură în care rolul PCC și cel al statului nu pot fi diferențiate. În urma modificării Constituției chineze în martie 2018, rolul de lider al PCC a dobândit o importanță și mai mare, prin intermediul unei constatări reafirmate în textul articolului 1 din Constituție. După prima teză a dispoziției existente: „[s]istemul socialist este sistemul de bază al Republicii Populare Chineze”, s-a inserat o a doua teză, nouă, care prevede: „Trăsătura definitorie a socialismului caracteristic Chinei este conducerea Partidului Comunist Chinez” (12). Acest lucru ilustrează controlul necontestat și în continuă creștere exercitat de PCC asupra sistemului economic al RPC. Acest control este inerent sistemului chinez și depășește cu mult situația obișnuită din alte țări în care guvernele exercită un control macroeconomic la scară largă, în ale cărui limite acționează forțele de pe piața liberă.

(57)

Statul chinez aplică o politică economică intervenționistă, care urmărește atingerea unor obiective ce coincid cu agenda politică stabilită de PCC, fără să reflecte condițiile economice predominante pe o piață liberă (13). Instrumentele economice intervenționiste utilizate de autoritățile chineze sunt multiple, incluzând sistemul de planificare industrială, sistemul financiar, precum și diverse aspecte ale mediului de reglementare.

(58)

În primul rând, la nivelul controlului administrativ general, direcția în care se îndreaptă economia chineză este reglementată de un sistem complex de planificare industrială care afectează toate activitățile economice din țară. Ansamblul acestor planuri acoperă o matrice cuprinzătoare și complexă de sectoare și politici transversale și este prezent la toate nivelurile de guvernare. Planurile de la nivel de provincie sunt, în general, destul de detaliate, în timp ce planurile naționale stabilesc obiective mai largi. Planurile precizează, de asemenea, setul de instrumente care se va utiliza pentru a sprijini sectoarele/industriile relevante, precum și termenele până la care trebuie îndeplinite obiectivele. Unele planuri conțin încă obiective explicite privind realizările, aceasta fiind o caracteristică obișnuită în ciclurile anterioare de planificare. În cadrul acestor planuri, sectoarele industriale și/sau proiectele individuale sunt identificate ca priorități (pozitive sau negative) în funcție de prioritățile guvernamentale și li se atribuie obiective specifice de dezvoltare (modernizare industrială, expansiune internațională etc.). Operatorii economici, atât privați, cât și de stat, trebuie să-și adapteze în mod eficace activitățile comerciale în funcție de realitățile impuse de sistemul de planificare. Acest lucru nu se datorează doar caracterului oficial obligatoriu al planurilor. În mod esențial, autoritățile chineze relevante de la toate nivelurile de guvernare aderă la sistemul de planificare și își utilizează în consecință prerogativele, obligând astfel operatorii economici să respecte prioritățile stabilite în planuri (a se vedea și punctul 3.3.1.5 de mai jos) (14).

(59)

În al doilea rând, la nivelul alocării resurselor financiare, sistemul financiar al RPC este dominat de băncile comerciale deținute de stat. Aceste bănci, atunci când elaborează și pun în aplicare politica de creditare, trebuie să se alinieze la obiectivele politicii industriale a guvernului, iar nu să evalueze în primul rând meritele economice ale unui anumit proiect (a se vedea și punctul 3.3.1.8 de mai jos) (15). Același lucru este valabil și pentru celelalte componente ale sistemului financiar chinez, cum ar fi piețele bursiere, piețele de obligațiuni, piețele de capital privat etc. Chiar dacă au o importanță mai mică decât sectorul bancar, aceste părți ale sectorului financiar sunt organizate din punct de vedere instituțional și operațional într-un mod care nu este orientat spre maximizarea funcționării eficiente a piețelor financiare, ci spre asigurarea controlului și facilitarea intervenției statului și a PCC (16).

(60)

În al treilea rând, la nivelul mediului de reglementare, intervențiile statului în economie se realizează sub multiple forme. De exemplu, normele privind achizițiile publice sunt utilizate în mod regulat pentru a atinge alte obiective de politică decât eficiența economică, subminând astfel principiile bazate pe piață în domeniul respectiv. Legislația aplicabilă prevede în mod specific că achizițiile publice trebuie efectuate cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor stabilite prin politicile de stat. Natura acestor obiective rămâne totuși nedefinită, lăsând astfel organismelor decizionale o marjă largă de apreciere (17). În mod similar, în domeniul investițiilor, guvernul chinez menține un control și o influență semnificative asupra destinației și dimensiunii investițiilor de stat și private. Autoritățile utilizează trierea investițiilor, precum și diverse stimulente, restricții și interdicții legate de investiții ca instrumente importante de sprijinire a obiectivelor politicii industriale, cum ar fi menținerea controlului statului asupra sectoarelor-cheie sau consolidarea industriei interne (18).

(61)

În concluzie, modelul economic chinez se bazează pe anumite axiome de bază care prevăd și încurajează intervenții multiple ale statului. Astfel de intervenții substanțiale ale statului sunt în contradicție cu jocul liber al forțelor pieței, ceea ce conduce la distorsionarea alocării eficiente a resurselor în conformitate cu principiile pieței (19).

(62)

Pe fondul poziției dominante a proprietății de stat în modelul economic chinez, întreprinderile deținute de stat (denumite în continuare „IDS”) reprezintă o parte esențială a economiei chineze. Guvernul și PCC întrețin structuri care asigură influența lor continuă asupra IDS. Partidul-stat nu numai că formulează și supervizează în mod activ punerea în aplicare a politicilor economice generale de către IDS individuale, ci își și rezervă dreptul de a participa la procesul decizional operațional din cadrul IDS. Acest lucru se realizează de obicei prin rotația cadrelor între autoritățile guvernamentale și IDS, prin prezența membrilor de partid în organele executive ale IDS și a celulelor de partid în cadrul societăților (a se vedea și punctul 3.3.1.4 de mai jos), precum și prin modelarea structurii corporative a sectorului IDS (20). În schimb, IDS se bucură de un statut special în cadrul economiei chineze, ceea ce implică o serie de avantaje economice, în special protejarea de concurență și accesul preferențial la inputurile relevante, inclusiv la finanțare (21).

(63)

În acest sens, un studiu al OCDE publicat în ianuarie 2019 (denumit în continuare „studiul OCDE”) (22) menționează IDS din sectorul aluminiului care subliniază în mod specific în declarațiile lor reglementare modul în care influențează proprietatea de stat politicile industriale relevante și modul în care proprietatea de stat se traduce în sprijin din partea guvernului. În mod mai specific, o IDS menționează în prospectul obligațiunilor din 2016 că este una dintre cele 52 de întreprinderi de stat centrale, că joacă un rol-cheie în formularea și implementarea politicilor în sectorul energetic și că primește un sprijin cuprinzător și de durată din partea GC. O altă IDS face referire în prospectul obligațiunilor din 2017 la faptul că autoritățile provinciei în cauză pot exercita o influență semnificativă asupra grupului (23).

(64)

Acest lucru este cu atât mai important cu cât RPC este cel mai mare producător de aluminiu din lume, mai multe IDS mari din China numărându-se printre cei mai mari producători individuali de la nivel mondial. Conform estimărilor, IDS reprezintă peste 50 % din producția totală de aluminiu primar din RPC. (24) Un studiu recent privind industria metalelor neferoase din RPC arată, de asemenea, că IDS dețin o cotă dominantă pe piața internă. (25) Deși o anumită creștere a capacității din ultimii ani este atribuită în parte întreprinderilor private, o astfel de creștere a capacității implică, de obicei, diverse forme de implicare a autorităților (locale), cum ar fi tolerarea extinderii ilegale a capacității (26). În plus, a crescut și capacitatea de producție a aluminiului în rândul principalelor IDS, deși într-o măsură mai mică (27).

(65)

Date fiind nivelul ridicat de intervenție a statului în industria aluminiului și cota ridicată de IDS din sector, chiar și producătorii privați de aluminiu sunt împiedicați să funcționeze în condiții de piață. Într-adevăr, atât întreprinderile publice, cât și cele private din sectorul aluminiului fac obiectul supravegherii în privința politicilor și al îndrumării, astfel cum se arată în secțiunea 3.3.1.5 de mai jos.

(66)

Controlul și intervenția statului în producția produsului în cauză (folii din aluminiu pentru uz casnic) au loc în cadrul general descris anterior. Într-adevăr, potrivit informațiilor de care dispune Comisia, mulți dintre marii producători ai produsului care face obiectul reexaminării sunt întreprinderi deținute de stat. Astfel, probele disponibile sugerează că producătorii de folii de aluminiu din RPC au același statut al proprietății și fac obiectul aceluiași control, aceleiași supravegheri în privința politicilor și aceleiași îndrumări din partea guvernului chinez și, prin urmare, nu funcționează în conformitate cu principiile pieței.

(67)

În afară de exercitarea controlului asupra economiei prin intermediul proprietății asupra IDS, statul chinez este în măsură să intervină în stabilirea prețurilor și a costurilor prin prezența statului în întreprinderi. În timp ce dreptul autorităților de stat relevante de a numi și de a înlătura cadre de conducere importante din IDS, astfel cum prevede legislația chineză, poate fi considerat ca reflectând drepturile de proprietate corespunzătoare (28), celulele PCC din întreprinderi, atât de stat, cât și private, reprezintă un alt canal prin care statul poate interfera cu deciziile de afaceri. Conform dreptului societăților comerciale din RPC, se înființează o organizație PCC în fiecare societate [cu cel puțin trei membri ai PCC, astfel cum se specifică în Constituția PCC (29)], iar societatea oferă condițiile necesare pentru desfășurarea activităților organizației de partid. În trecut, se pare că această cerință nu a fost urmată sau aplicată cu strictețe în toate cazurile. Cu toate acestea, cel puțin din 2016, PCC și-a consolidat intenția de a controla deciziile de afaceri din cadrul IDS, aceasta fiind o chestiune de principiu politic. Se pare că PCC exercită, de asemenea, presiuni asupra societăților private să acorde prioritate „patriotismului” și să urmeze disciplina de partid (30). În 2017 s-a raportat că există celule de partid în 70 % din cele aproximativ 1,86 milioane de societăți private, exercitându-se o presiune tot mai mare ca organizațiile PCC să aibă ultimul cuvânt în procesul decizional din cadrul societăților respective (31). Aceste norme se aplică în general în economia chineză, inclusiv producătorilor produsului care face obiectul reexaminării și furnizorilor inputurilor utilizate de aceștia.

(68)

Următorul exemplu ilustrează bine tendința menționată mai sus, a unui nivel tot mai ridicat de intervenție a GC în sectorul aluminiului.

(69)

În 2017, un producător chinez de aluminiu deținut de stat, China Aluminium International Engineering Corporation Limited (denumit în continuare „Chalieco”), și-a modificat statutul, acordând o importanță mai mare rolului celulelor de partid din cadrul întreprinderii. Acesta a inclus un întreg capitol privind comitetul de partid, iar articolul 113 din statut prevede: „În procesul de luare a deciziilor importante privind întreprinderea, consiliul de administrație consultă în prealabil Comitetul de partid al întreprinderii.” (32) Mai mult, în raportul său anual pe 2017 (33), Aluminum Corporation of China (denumită în continuare „Chalco”) afirmă că o serie de directori, supervizori și alte cadre superioare de conducere ale întreprinderilor – inclusiv președintele, directorul executiv și președintele Comitetului de supraveghere – sunt membri ai PCC.

(70)

Prezența și intervenția statului pe piețele financiare (a se vedea și secțiunea 3.3.1.8 de mai jos), precum și în procesul de furnizare a materiilor prime și a inputurilor au și ele un efect de denaturare a pieței. Astfel, prezența statului în întreprinderile – inclusiv IDS – din sectorul aluminiului și din alte sectoare (cum ar fi sectorul financiar și cel al inputurilor) permite guvernului să intervină în ceea ce privește prețurile și costurile.

(71)

Direcția economiei chineze este determinată în mare măsură de un sistem elaborat de planificare care stabilește prioritățile și obiectivele asupra cărora trebuie să se concentreze autoritățile centrale și locale. La toate nivelurile de guvernare există planuri relevante care acoperă practic toate sectoarele economice, obiectivele stabilite de instrumentele de planificare au caracter obligatoriu, iar autoritățile de la fiecare nivel administrativ monitorizează punerea în aplicare a planurilor de către nivelul inferior corespunzător de guvernare. În ansamblu, sistemul de planificare din RPC are ca rezultat faptul că resursele sunt direcționate către sectoare desemnate de guvern ca fiind strategice sau importante din punct de vedere politic într-un alt mod, în loc să fie alocate după cum dictează forțele pieței (34).

(72)

De exemplu, guvernul joacă un rol esențial în dezvoltarea sectorului chinez al aluminiului (inclusiv a produsului care face obiectul reexaminării). Există numeroase planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal care ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a guvernului chinez. Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului aluminiului.

(73)

Aceste politici și obiective pentru sectorul aluminiului au un impact direct sau indirect important asupra costurilor de producție pentru produsul care face obiectul reexaminării.

(74)

Deși cel de al 13-lea plan cincinal privind dezvoltarea economică și socială (35) nu conține dispoziții specifice privind aluminiul, acesta prevede, pentru industria metalelor neferoase în general, o strategie de promovare a cooperării internaționale în ceea ce privește capacitatea de producție și fabricarea de echipamente. Pentru a atinge aceste obiective, planul confirmă că va îmbunătăți sistemele de sprijin legate de impozitare, finanțe, asigurări, investiții și platforme de finanțare, precum și de platformele de evaluare a riscurilor (36).

(75)

Planul sectorial corespunzător, „Planul de dezvoltare a industriei metalelor neferoase (2016-2020)” (denumit în continuare „planul”) stabilește politicile și obiectivele specifice pe care guvernul intenționează să le realizeze pentru o serie de industrii ale metalelor neferoase (37), inclusiv aluminiu.

(76)

Planul vizează îmbunătățirea gamei de tipuri de produse fabricate de industria aluminiului din China, printre altele prin susținerea inovației. Acesta îndeamnă la dezvoltarea rapidă a sistemului de proprietate mixtă și la stimularea vitalității IDS. În plus, planul prevede posibilitatea stocării metalelor neferoase, îmbunătățirea securității resurselor, inclusiv a aluminiului, și stabilește obiective cantitative specifice în materie de reducere a consumului de energie, de creștere a ponderii aluminiului reciclat în producție și de creștere a utilizării capacităților (38).

(77)

Planul prevede, de asemenea, ajustări structurale, cu un control mai strict asupra noilor instalații de topire și eliminarea capacităților depășite. Acesta prevede repartizarea geografică a instalațiilor de prelucrare, se axează pe proiecte de dezvoltare a exploatării resurselor de bauxită și de alumină și cuprinde furnizarea energiei electrice și politica de stabilire a prețurilor (39).

(78)

Cu această gamă largă de măsuri și de politici, planul reprezintă o continuare a Planului de ajustare și revitalizare a industriei metalelor neferoase din 2009, care a fost adoptat pentru a atenua efectele negative ale crizei financiare asupra industriei metalelor neferoase. Principalele obiective stabilite în plan includ, printre altele, controlul volumului produs, restructurarea, aprovizionarea cu materii prime, politica privind taxele la export, securitatea resurselor, constituirea de stocuri, inovarea tehnologică, politica financiară și planificarea și punerea în aplicare (40).

(79)

Un alt document de politică prin care se vizează sectorul aluminiului este reprezentat de Condițiile standard aplicabile industriei aluminiului, elaborate de Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (denumit în continuare „MITI”) la 18 iulie 2013, pentru a accelera ajustarea structurală și a reduce extinderea dezordonată a capacităților de topire a aluminiului. Condițiile standard introduc cantități minime ale producției pentru instalațiile noi, standarde de calitate și norme de securitate a aprovizionării pentru bauxita și alumina importate și provenind din surse naționale. Condițiile standard arată că MITI este autoritatea responsabilă pentru standardizarea și gestionarea industriei aluminiului, precum și pentru publicarea listei de întreprinderi autorizate să activeze în industria aluminiului (41).

(80)

În plus, Condițiile de intrare aplicabile industriei aluminiului, emise de Comisia națională pentru dezvoltare și reformă (denumită în continuare „CNDR”) în octombrie 2007 și rămase în vigoare în mod oficial până în 2016, au avut ca obiectiv principal să promoveze dezvoltarea industriei aluminiului și să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (42).

(81)

În sfârșit, Orientările privind accelerarea restructurării industriei aluminiului (denumite în continuare „orientările privind restructurarea”) (43), emise de CNDR în aprilie 2006, consideră aluminiul un produs esențial pentru dezvoltarea economiei naționale.

(82)

Orientările privind restructurarea menționează că, în cadrul punerii în aplicare a politicii de dezvoltare industrială aprobată de Consiliul de Stat, se vor atinge obiective specifice în anumite domenii. Aceste domenii sunt:

(83)

În ceea ce privește organizarea industriei și eliminarea capacităților depășite, obiectivele menționate în orientările privind restructurarea au fost urmărite și de politici mai recente, cum ar fi planul care încurajează întreprinderile din sectorul metalelor neferoase să încheie alianțe în amonte și în aval, precum și o restructurare sectorială și transsectorială, pentru a crește nivelul de concentrare al sectorului și pentru a consolida integrarea afacerilor și reorganizarea proceselor (a se vedea și considerentele 74-76).

(84)

Astfel, numeroasele planuri, directive și alte documente referitoare la aluminiu emise la nivel național, regional și municipal ilustrează în mod clar gradul ridicat de intervenție a guvernului chinez în sectorul aluminiului (44). Prin aceste instrumente și prin altele, guvernul conduce și controlează practic fiecare aspect al dezvoltării și funcționării sectorului.

(85)

Dincolo de planuri, statul a intervenit în acest sector, printre altele, prin măsuri legate de export, inclusiv instituirea unor taxe la export, a unui contingent la export, a unor cerințe privind performanța exporturilor și a unor cerințe privind prețurile minime de export pentru diferite materii prime necesare în producția de aluminiu.

(86)

De asemenea, GC descurajează exporturile de aluminiu primar și de inputuri ale acestuia, cu scopul de a promova produse din aluminiu cu valoare adăugată mai mare. Acest obiectiv este urmărit prin acordarea de reduceri de TVA complete sau parțiale pentru produsele de aluminiu din aval, în combinație cu reduceri parțiale de TVA și taxe la export pentru aluminiul primar (45).

(87)

În plus, se constată că prețul inputurilor esențiale, cum ar fi energia și electricitatea, este influențat de diferitele tipuri de intervenții ale statului (46). Printre alte tipuri de intervenții ale statului care conduc la denaturări ale pieței se numără politica de stocare prin Biroul rezervelor de stat și rolul SHFE (47). În plus, mai multe anchete în materie de apărare comercială au stabilit că guvernul chinez a acordat în mod constant diferite tipuri de măsuri de ajutor de stat producătorilor de aluminiu (48). Intervenția extinsă a GC în sectorul aluminiului a condus la supracapacitate, (49) care este, fără îndoială, cea mai clară ilustrare a implicațiilor politicilor GC și a distorsiunilor rezultate.

(88)

Studiul OCDE a identificat, de asemenea, un sprijin guvernamental suplimentar care influențează forțele pieței din sectorul aluminiului. Un astfel de sprijin ar lua în mod obișnuit forma vânzării inputurilor, în special a energiei electrice (50) și a aluminei primare, la prețuri inferioare pieței (51). Studiul OCDE descrie în continuare modul în care sunt transpuse obiectivele GC pentru sectorul aluminiului în politici industriale și acțiuni specifice la nivel provincial și local, inclusiv, de exemplu, prin injecții de capital, drepturi prioritare de posesie asupra resurselor minerale, granturi guvernamentale și subvenții sau stimulente fiscale (52).

(89)

În concluzie, GC a adoptat măsuri pentru a determina operatorii să respecte obiectivele politicii publice de a sprijini sectoarele industriale încurajate, inclusiv fabricarea produsului care face obiectul reexaminării și materiile prime utilizate pentru fabricarea acestuia. Astfel de măsuri împiedică forțele pieței să funcționeze normal.

(90)

Sistemul chinez de declarare a falimentului pare inadecvat pentru îndeplinirea propriilor sale obiective principale, cum ar fi soluționarea echitabilă a creanțelor și a datoriilor și protejarea drepturilor și intereselor legale ale creditorilor și debitorilor. Acest aspect pare să se datoreze faptului că, deși legislația chineză în materie de faliment se bazează, din punct de vedere formal, pe principii similare legislațiilor corespunzătoare din alte țări, sistemul chinez este caracterizat de o aplicare insuficientă sistematică. Este bine știut că numărul falimentelor rămâne scăzut în raport cu dimensiunea economiei țării, nu în ultimul rând deoarece procedura de insolvență suferă de o serie de deficiențe, care acționează efectiv ca un factor de descurajare a declarării falimentului. În plus, rolul statului în procedurile de insolvență rămâne puternic și activ, având adesea o influență directă asupra rezultatului procedurii (53).

(91)

În plus, deficiențele sistemului drepturilor de proprietate sunt deosebit de evidente în ceea ce privește dreptul de proprietate asupra terenurilor și drepturile de utilizare a terenurilor în RPC (54). Toate terenurile sunt deținute de stat (terenurile rurale sunt deținute în mod colectiv, iar terenurile urbane sunt deținute de stat). Alocarea terenurilor se face exclusiv de către stat. Există dispoziții legale care vizează atribuirea drepturilor de utilizare a terenurilor într-un mod transparent și la prețurile pieței, de exemplu prin introducerea procedurilor de licitație. Totuși, se întâmplă frecvent ca aceste dispoziții să nu fie respectate, anumiți cumpărători obținând terenul gratuit sau sub prețul pieței (55). În plus, autoritățile urmăresc deseori obiective politice specifice, inclusiv punerea în aplicare a planurilor economice în cadrul alocării terenurilor (56).

(92)

Prin urmare, legislația chineză în materie de faliment și de proprietate nu pare să funcționeze în mod corespunzător, ceea ce conduce la denaturări atunci când sunt menținute întreprinderi insolvente pe linia de plutire și în ceea ce privește furnizarea și achiziția de terenuri în RPC. Aceste considerente, pe baza probelor disponibile, par a fi pe deplin aplicabile și în sectorul aluminiului și, în special, în ceea ce privește produsul care face obiectul reexaminării.

(93)

Această constatare este susținută de determinarea provizorie afirmativă a Departamentului de Comerț al SUA din cadrul anchetei sale privind taxa compensatorie aferentă anumitor folii de aluminiu provenite din Republica Populară Chineză, care a constatat, pe baza datelor nefavorabile disponibile, că furnizarea de terenuri de către guvernul RPC pentru o remunerație mai mică decât cea adecvată constituie o contribuție financiară în sensul secțiunii 771 (5)(D) din Legea privind tarifarea din 1930, astfel cum a fost modificată (57).

(94)

Un sistem de salarii bazate pe piață nu se poate dezvolta pe deplin în RPC, deoarece lucrătorii și angajatorii sunt împiedicați să își exercite dreptul de a se organiza. RPC nu a ratificat o serie de convenții esențiale ale Organizației Internaționale a Muncii (denumită în continuare „OIM”), în special cele privind libertatea de asociere și negocierea colectivă (58). Conform legislației naționale, este activă o singură organizație sindicală. Această organizație nu este totuși independentă de autoritățile statului, iar implicarea sa în negocierea colectivă și în protecția drepturilor lucrătorilor rămâne rudimentară (59). În plus, mobilitatea forței de muncă din China este limitată de sistemul de înregistrare a gospodăriilor, care limitează accesul la întreaga gamă de asigurări sociale și de alte beneficii pentru rezidenții locali dintr-o anumită zonă administrativă. De obicei, din cauza acestei caracteristici, lucrătorii care nu sunt în posesia înregistrării domiciliului local se găsesc într-o situație vulnerabilă de muncă și primesc venituri mai mici decât titularii înregistrării domiciliului (60). Aceste constatări conduc la denaturarea costurilor salariale în RPC.

(95)

Comisia nu a primit nicio dovadă care să arate că sectorul aluminiului, inclusiv al produsului care face obiectul reexaminării, nu ar fi reglementat de sistemul chinez de drept al muncii, astfel cum este descris mai sus. Prin urmare, sectorul aluminiului este afectat de distorsiunile costurilor salariale atât direct (la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării), cât și indirect (atunci când se utilizează capitalul sau inputurile unor societăți reglementate de același sistem de muncă din RPC).

(96)

Accesul la capital al actorilor corporativi din RPC este afectat de diverse distorsiuni.

(97)

În primul rând, sistemul financiar chinez este caracterizat de poziția puternică pe piață a băncilor deținute de stat (61), care, atunci când acordă acces la finanțare, iau în considerare alte criterii decât viabilitatea economică a unui proiect. În mod similar cu IDS nefinanciare, băncile rămân legate de stat nu numai prin intermediul dreptului de proprietate, ci și prin relații personale (directorii executivi ai instituțiilor financiare mari deținute de stat sunt în cele din urmă numiți de PCC) (62) și, tot ca în cazul IDS nefinanciare, băncile aplică în mod regulat politici publice elaborate de guvern. În acest sens, băncile respectă o obligație legală explicită de a-și desfășura activitatea în conformitate cu necesitățile dezvoltării economice și sociale naționale și sub îndrumarea politicilor industriale ale statului (63). Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (64).

(98)

Deși se recunoaște faptul că diversele dispoziții legale se referă la necesitatea de a respecta comportamentul bancar obișnuit și normele prudențiale – cum ar fi necesitatea de a examina bonitatea debitorului – un volum copleșitor de dovezi, inclusiv constatările făcute în cadrul anchetelor în materie de apărare comercială, sugerează că aceste dispoziții joacă doar un rol secundar în aplicarea diferitelor instrumente juridice.

(99)

În plus, ratingurile obligațiunilor și creditelor sunt adesea denaturate din mai multe motive, inclusiv de faptul că evaluarea riscurilor este influențată de importanța strategică a întreprinderii în cauză pentru guvernul chinez și de soliditatea oricărei garanții implicite din partea guvernului. Estimările sugerează ferm că ratingurile de credit din China corespund în mod sistematic unor ratinguri internaționale inferioare.

(100)

Acest lucru este amplificat de normele suplimentare existente, care direcționează finanțele către sectoare desemnate de guvern ca fiind încurajate sau importante într-un alt mod (65). În sectorul aluminiului, orientările privind restructurarea au impus acordarea de credite întreprinderilor care îndeplinesc politicile industriale relevante ale statului (66). Astfel de intervenții în alocarea de capital conduc la favorizarea, în ceea ce privește acordarea de credite, a IDS, a întreprinderilor private mari care beneficiază de relații la nivel înalt și a întreprinderilor din sectoare industriale cheie, ceea ce implică faptul că disponibilitatea și costul capitalului nu sunt egale pentru toți actorii de pe piață. Există într-adevăr probe, inclusiv pentru sectorul aluminiului, că IDS beneficiază de tratament preferențial din partea băncilor sub forma ratelor dobânzii la credite, a sumelor și a condițiilor de creditare, ceea ce are ca rezultat un avantaj competitiv pentru IDS (67).

(101)

În al doilea rând, costurile îndatorării au fost menținute în mod artificial la un nivel redus pentru a stimula creșterea investițiilor. Acest lucru a condus la utilizarea excesivă a investițiilor de capital, cu rentabilitate tot mai redusă a investițiilor. Acest lucru este ilustrat de recenta creștere a nivelului de îndatorare al întreprinderilor în sectorul de stat, în pofida unei scăderi accentuate a rentabilității, ceea ce sugerează că mecanismele care acționează în sistemul bancar nu țin seama de răspunsurile comerciale normale.

(102)

În acest sens, studiul OCDE menționează dovezi empirice potrivit cărora anumiți producători de aluminiu din RPC au obținut finanțare în condiții preferențiale, costul finanțării nefiind, se pare, influențat de nivelul corespunzător de îndatorare al întreprinderilor. Potrivit studiului, un producător de aluminiu deținut de stat a declarat în mod explicit în prospectul obligațiunilor din 2016 că atrage un sprijin financiar considerabil din partea băncilor chineze de susținere a politicilor, la o rată a dobânzii sub nivelul de referință. În mod similar, prospectul obligațiunilor din 2017 al unui alt producător deținut de stat menționează legăturile puternice ale întreprinderii cu băncile chineze, inclusiv băncile de susținere a politicilor, care au oferit întreprinderii respective surse de finanțare la costuri reduse. Studiul OCDE concluzionează în această privință că, deși pot exista multe motive pentru care ratele dobânzii sunt scăzute în cazul acestor întreprinderi, discrepanța dintre indicatorii financiari neperformanți și ratele scăzute ale dobânzii poate sugera o eventuală subevaluare a riscului asociat acestor debitori (68).

(103)

În al treilea rând, deși liberalizarea ratei nominale a dobânzii a fost realizată în octombrie 2015, semnalele la nivel de prețuri nu sunt încă rezultatul forțelor de pe piața liberă, ci sunt influențate de denaturările induse de guvern. Într-adevăr, cota împrumuturilor acordate la rata de referință sau sub aceasta încă reprezintă 45 % din totalul împrumuturilor, iar recurgerea la credite specifice pare să se fi intensificat, întrucât cota acestora a crescut semnificativ începând cu 2015, în pofida înrăutățirii condițiilor economice. Ratele dobânzilor menținute în mod artificial la niveluri reduse au ca rezultat stabilirea unor prețuri prea mici și, prin urmare, utilizarea excesivă a capitalului.

(104)

Creșterea generală a creditării în RPC indică o pierdere de eficiență a alocării capitalului, fără niciun semn de înăsprire a condițiilor de creditare care ar fi de așteptat într-un mediu de piață nedenaturat. Ca urmare, creditele neperformante au crescut rapid în ultimii ani. Confruntat cu o situație de creștere a riscului legat de rambursarea datoriilor, guvernul chinez a optat pentru evitarea neplății. În consecință, problemele legate de creanțele nerecuperabile au fost abordate prin măsuri de reînnoire a datoriilor, creându-se astfel așa-numitele companii „zombi”, sau prin transferarea proprietății asupra datoriei (de exemplu, prin fuziuni sau conversii ale creanțelor în acțiuni), fără a se elimina însă neapărat problema generală a datoriei și fără să se abordeze cauzele fundamentale ale acesteia.

(105)

În esență, în ciuda măsurilor recente de liberalizare a pieței, sistemul de credite pentru întreprinderi al RPC este afectat de probleme sistemice semnificative și de denaturările rezultate din rolul omniprezent continuu al statului pe piețele de capital.

(106)

Nu s-au prezentat dovezi care să ateste că sectorul aluminiului, inclusiv al produsului care face obiectul reexaminării, ar fi scutit de intervenția statului în sistemul financiar descrisă mai sus. Prin urmare, intervenția substanțială a statului în sistemul financiar conduce la afectarea gravă a condițiilor pieței la toate nivelurile.

(107)

Comisia a constatat că distorsiunile descrise în raport nu se limitează la sectorul aluminiului în general sau la produsul care face obiectul reexaminării în special. Dimpotrivă, probele disponibile arată că faptele și caracteristicile sistemului chinez, astfel cum sunt descrise mai sus la secțiunile 3.3.1.1-3.3.1.5 și în partea I a raportului se aplică în întreaga țară și în toate sectoarele economiei. Același lucru este valabil și pentru descrierea factorilor de producție menționați la secțiunile 3.3.1.6-3.3.1.8 de mai sus și în partea a II-a a raportului.

(108)

Pentru fabricarea produsului care face obiectul reexaminării este nevoie de o serie de inputuri. În dosarul de anchetă nu există probe care să arate că aceste inputuri nu ar proveni din RPC. Atunci când producătorii de folii de aluminiu chinezi cumpără/contractează aceste inputuri, prețurile pe care le plătesc (și care sunt înregistrate drept costurile pe care le suportă) sunt în mod evident expuse acelorași distorsiuni sistemice menționate mai sus. De exemplu, furnizorii de inputuri angajează o forță de muncă supusă distorsiunilor; furnizorii din RPC pot împrumuta bani supuși distorsiunilor legate de sectorul financiar/alocarea capitalului; aceștia sunt supuși unui sistem de drepturi de utilizare a terenurilor care denaturează costul utilizării terenurilor; în sfârșit, cel mai important, aceștia sunt supuși sistemului de planificare care se aplică la toate nivelurile de guvernare și în toate sectoarele, afectând, astfel, și procesul lor de producție, atât în mod direct, cât și indirect.

(109)

În consecință, nu numai că prețurile de vânzare pe piața internă ale produsului care face obiectul reexaminării nu pot fi utilizate, ci și toate costurile inputurilor (inclusiv ale materiilor prime, energiei, terenurilor, finanțării, forței de muncă etc.) sunt afectate și ele de distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază, deoarece formarea acestor prețuri este afectată de o intervenție substanțială a statului, astfel cum este descrisă în părțile I și II ale raportului. Într-adevăr, intervențiile statului descrise în legătură cu alocarea de capitaluri, cu terenurile, forța de muncă, energia și materiile prime sunt prezente în întreaga RPC. Aceasta înseamnă, de exemplu, că un input care a fost produs la rândul său în RPC prin combinarea unui ansamblu de factori de producție este expus, probabil, unor distorsiuni semnificative în sensul articolului 2 alineatul (6a) din regulamentul de bază. Comisia nu a primit niciun element de probă – și nici nu a colectat probe contrare – care să infirme această constatare. Același lucru este valabil și pentru inputurile inputurilor și așa mai departe. GC și producătorii-exportatori nu au prezentat niciun element de probă sau argument contrar în cadrul prezentei anchete.

(110)

Analiza prezentată în secțiunile 3.3.1.2-3.3.1.9, care include o examinare a tuturor dovezilor disponibile referitoare la intervenția RPC în economie în general, precum și în sectorul aluminiului (inclusiv în sectorul produsului care face obiectul reexaminării), a arătat că prețurile sau costurile, inclusiv costurile materiilor prime, ale energiei și ale forței de muncă, nu sunt rezultatul forțelor de pe piața liberă, deoarece sunt afectate de o intervenție substanțială a statului în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (b) din regulamentul de bază. Pe această bază și în absența oricărei cooperări din partea GC și a producătorilor-exportatori, Comisia a concluzionat că nu este adecvat să se utilizeze prețurile și costurile interne pentru a se stabili valoarea normală în acest caz.

(111)

În consecință, Comisia a procedat la construirea valorii normale exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate, cu alte cuvinte, în acest caz, pe baza costurilor corespunzătoare de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată, în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, astfel cum se discută în secțiunea următoare. Comisia a reamintit că niciun producător-exportator nu a cooperat la anchetă după trimiterea formularelor de eșantionare și că nu s-a prezentat nicio declarație potrivit căreia anumite costuri interne ar fi nedistorsionate în sensul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) a treia liniuță din regulamentul de bază.

(112)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, valoarea normală a fost construită pe baza costurilor de producție și de vânzare dintr-o țară reprezentativă adecvată.

(113)

Alegerea țării reprezentative s-a bazat pe următoarele criterii:

(114)

Astfel cum se explică la considerentele 28-29, Comisia a informat părțile interesate, în nota din 19 aprilie 2018, că a identificat doar Turcia ca posibilă țară reprezentativă și a invitat părțile interesate să prezinte observații și să propună alte țări. Nu s-au primit observații cu privire la acest aspect.

(115)

Astfel cum se menționează la considerentele 30-31, Comisia și-a confirmat, în nota din 3 octombrie 2018, intenția de a folosi Turcia ca posibilă țară reprezentativă și a solicitat observații. Nu s-au primit observații nici cu privire la acest aspect.

(116)

Turcia este considerată de Banca Mondială o țară cu un nivel de dezvoltare economică similar cu al RPC, cu alte cuvinte este clasificată ca țară cu venituri medii superioare pe baza venitului național brut (denumit în continuare „VNB”) (70), în mod similar cu RPC.

(117)

În nota din 19 aprilie 2018, Comisia a precizat că a identificat în Turcia un producător al produsului care face obiectul reexaminării, și anume Sedat Tahir A.Ș. Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații și să propună alți producători din alte țări reprezentative care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază. Nu s-au primit observații sau propuneri nici în ceea ce privește adecvarea țării reprezentative, nici referitor la propunerea altor țări decât Turcia ca țări reprezentative.

(118)

În nota din 19 aprilie 2018, Comisia a arătat că atât materia primă principală (adică folia de aluminiu în așa-numitele rulouri jumbo cu masă de peste 10 kg), cât și produsul care face obiectul reexaminării (respectiv folia de aluminiu în rulouri mici cu masă de maximum 10 kg) sunt încadrate la aceleași coduri SA, și anume 7607 11 și 7607 19. Pentru a asigura o identificare corectă a inputului, numai țările care fac diferența între inputul principal și produsul care face obiectul reexaminării pot fi considerate țări reprezentative adecvate în scopul calculării corecte a valorii normale. În această etapă, s-a considerat că doar în Turcia principalul input este încadrat la un cod diferit față de produsul care face obiectul reexaminării și există un set complet de date publice.

(119)

Părțile interesate au fost invitate să prezinte observații cu privire la adecvarea Turciei, printre altele, în funcție de criteriile de mai sus. Nu s-au primit observații.

(120)

În ceea ce privește Turcia, datele de import referitoare la principalele materii prime utilizate la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării erau ușor accesibile în Global Trade Atlas (Atlasul global al comerțului), iar datele privind alți factori importanți de producție, cum ar fi costurile cu forța de muncă și cu energia electrică, erau de asemenea disponibile pe site-ul web al Institutului de Statistică al Turciei.

(121)

Ancheta a arătat că datele financiare pe 2017 referitoare la producătorul turc Sedat Tahir A.Ș. sunt disponibile publicului.

(122)

În temeiul articolului 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază, obiectivul constă în a găsi, într-o posibilă țară reprezentativă, toți – sau cât mai mulți posibil – factorii de producție nedistorsionați corespunzători utilizați de producătorii chinezi cooperanți și toate – sau cât mai multe posibil – cuantumurile nedistorsionate ale cheltuielilor generale de producție, ale costurilor VAG și ale profiturilor.

(123)

Având în vedere analiza de mai sus, Turcia a îndeplinit toate criteriile stabilite la articolul 2 alineatul (6a) litera (a) prima liniuță din regulamentul de bază pentru a fi considerată o țară reprezentativă adecvată. În special, Turcia fabrică produsul care face obiectul reexaminării și dispune de un set complet de date disponibile pentru toți factorii de producție, cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profituri.

(124)

După ce s-a stabilit că Turcia este o țară reprezentativă adecvată pentru cazul de față, nu a fost necesar să se mai analizeze nivelul de protecție socială și a mediului în Turcia.

(125)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) al patrulea paragraf din regulamentul de bază, „valoarea normală construită include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(126)

Astfel cum se menționează la considerentele 28-31, Comisia a precizat că a identificat un producător, Sedat Tahir A.S., a cărui situație financiară era disponibilă în mod public și care fabrica, în țara potențial reprezentativă, produsul care face obiectul reexaminării. Aceasta a precizat în continuare că intenționează să utilizeze cifrele privind contul de profit și pierdere ale Sedat Tahir A.Ș. pentru anul 2017 ca bază pentru stabilirea procentului costurilor VAG și al profiturilor în vederea construirii valorii normale. Nu s-au primit observații cu privire la acest aspect în termenul de 10 zile stabilit.

(127)

Cheltuielile generale de producție nu sunt identificate separat în cifrele disponibile ale contului de profit și pierdere al Sedat Tahir A.Ș., drept pentru care Comisia a considerat că acestea sunt incluse în costul bunurilor vândute sau în costurile de producție.

(128)

Ulterior, Comisia a utilizat cifrele aferente contului de profit și pierdere al Sedat Tahir A.Ș. pentru anul 2017 ca bază pentru stabilirea procentajelor costurilor VAG și al profiturilor din costul de fabricație care trebuie aplicate costului construit al fabricației în vederea construirii valorii normale.

(129)

Potrivit articolului 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază, „valoarea normală este construită exclusiv pe baza costurilor de producție și de vânzare care reflectă prețuri sau valori de referință nedistorsionate” și „include o sumă rezonabilă și nedistorsionată pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri”.

(130)

În nota din 19 aprilie 2018, Comisia a afirmat că intenționează să utilizeze baza de date Global Trade Atlas (denumită în continuare „GTA”) pentru a stabili costurile nedistorsionate ale primelor cinci materii prime identificate în tabelul 1 de mai jos. Comisia a afirmat, de asemenea, că intenționează să utilizeze Institutul de Statistică al Turciei ca sursă a datelor referitoare la costurile cu forța de muncă și cu energia electrică. De asemenea, aceasta a declarat că intenționează să utilizeze baza de date Orbis ca sursă a situațiilor financiare disponibile în mod public pentru a stabili o sumă rezonabilă pentru cheltuielile administrative, costurile de vânzare și cele generale și pentru profituri.

(131)

Astfel cum s-a menționat deja la considerentul 28, Comisia a întocmit, în nota din 19 aprilie 2018, o listă inițială de factori de producție și de surse turce destinate a fi utilizate pentru toți factorii de producție, cum ar fi materialele, energia și forța de muncă utilizate în fabricarea produsului care face obiectul reexaminării.

(132)

Având în vedere lipsa de cooperare din partea producătorilor-exportatori, Comisia a utilizat, pentru consumul de diverși factori de producție folosiți la fabricarea produsului care face obiectul examinării, cantitățile obținute de la un mare producător din Uniune inclus în eșantion și le-a aplicat costurilor unitare din Turcia obținute din diversele surse menționate la considerentele 130-144 pentru diferiții factori de producție utilizați la fabricarea produsului care face obiectul reexaminării, în vederea stabilirii costului de producție. Într-adevăr, pe baza informațiilor disponibile din ancheta inițială, procesul de producție al producătorilor-exportatori chinezi și materialele utilizate par să fie identice cu cele menționate de producătorul din Uniune în cauză.

(133)

Având în vedere toate informațiile transmise de părțile interesate și rezultatele vizitei de verificare la sediul unuia dintre solicitanți, s-au identificat următorii factori de producție, coduri SA și coduri tarifare de 12 cifre din Turcia, după caz.

Tabelul 1

(134)

În ceea ce privește folia de aluminiu, solicitanții au precizat că materia primă standard utilizată este folia de aluminiu fără suport, simplu laminată, care se încadrează la codul SA 7607 11. Acest lucru a fost confirmat de doi dintre cei patru producători chinezi care au transmis răspunsuri la anexa III la avizul de deschidere. Unul dintre solicitanți a furnizat informații suplimentare potrivit cărora codurile tarifare de 12 cifre utilizate în Turcia pentru rulourile jumbo sunt 7607 11 19 00 11 și 7607 11 19 00 12. În lipsa altor informații de la producătorii chinezi și a observațiilor din partea altor părți interesate, Comisia a decis să utilizeze, în vederea construirii valorii normale, codurile tarifare de 12 cifre menționate.

(135)

În ceea ce privește cutia colorată/cutia de carton pentru un singur rulou, solicitanții au precizat că codul SA aplicabil este 4819 10, în timp ce un producător chinez a afirmat că codul SA aplicabil este 4819 20. Codul SA 4819 10 include „… cutii din hârtie sau carton ondulat”, în timp ce codul SA 4819 20 include „… cutii din hârtie sau carton neondulat”. Întrucât cutiile relevante nu sunt ondulate, Comisia a decis examinarea codului SA 4819 20. Nomenclatura turcă a fost examinată la un nivel mai detaliat din cadrul codului SA în cauză, dar nu a fost stabilită nicio descriere adecvată mai precisă. Prin urmare, Comisia a decis să utilizeze codul SA menționat la nivelul de șase cifre în scopul stabilirii valorii respectivului element al costului de producție care va fi utilizat pentru construirea valorii normale.

(136)

În ceea ce privește miezul de hârtie, solicitanții au indicat același cod SA 4819 10 ca și pentru cutia colorată/cutia de carton. În urma revizuirii descrierii acestuia, Comisia a concluzionat că produsul trebuie clasificat ca „alte bobine din carton”, în cadrul codului SA 4822 90. Nomenclatura turcă a fost examinată la un nivel mai detaliat din cadrul codului SA în cauză, dar nu a fost stabilită nicio descriere adecvată mai precisă și, prin urmare, Comisia a decis să utilizeze codul SA 4822 90 la nivelul de șase cifre în scopul stabilirii valorii respectivului element al costului de producție care va fi utilizat pentru construirea valorii normale.

(137)

Unul dintre solicitanți a furnizat informația că este necesar să se includă un ambalaj exterior (utilizat pentru ambalarea a 24 de rulouri de folie de aluminiu) ca factor de producție. În urma analizei descrierii acestuia, Comisia a concluzionat că și acest produs ar trebui încadrat la codul SA 4819 20. Nomenclatura turcă a fost examinată la un nivel mai detaliat din cadrul codului SA în cauză, dar nu a fost stabilită nicio descriere adecvată mai precisă și, prin urmare, Comisia a decis să utilizeze codul SA 4819 20 la nivelul de șase cifre în scopul stabilirii valorii respectivului element al costului de producție care va fi utilizat pentru construirea valorii normale.

(138)

În ceea ce privește folia de aluminiu, Comisia a extras valoarea de import în EUR și cantitatea în kilograme aferente importurilor în Turcia din întreaga lume, cu excepția RPC, din anul 2017, pentru codurile tarifare turce 7607 11 19 00 11 și 7607 11 19 00 12. Pe baza acestor cifre, Comisia a calculat apoi valoarea de import medie ponderată în EUR/kg pentru rulourile jumbo de aluminiu, care urmează să fie utilizată drept cost relevant al materiei prime din costul de producție.

(139)

În ceea ce privește cutia colorată/cutia de carton și ambalajul exterior, Comisia a extras valoarea de import în EUR și cantitatea în kilograme aferente importurilor în Turcia din întreaga lume, cu excepția RPC, din anul 2017, pentru codul SA 4819 20. Pe baza acestor cifre, Comisia a calculat apoi valoarea de import medie ponderată în EUR/kg pentru cutia colorată/cutia de carton și pentru ambalajul exterior, care urmează să fie utilizată drept cost relevant al materiei prime din costul de producție.

(140)

În ceea ce privește miezul de hârtie, Comisia a extras valoarea de import în EUR și cantitatea în kilograme aferente importurilor în Turcia din întreaga lume, cu excepția RPC, din anul 2017, pentru codul SA 4822 90. Pe baza acestor cifre, Comisia a calculat apoi valoarea de import medie ponderată în EUR/kg pentru miezul de hârtie, care urmează să fie utilizată drept cost relevant al materiei prime din costul de producție.

(141)

În ceea ce privește resturile de folii din aluminiu, potrivit unuia dintre solicitanți, deșeurile pot fi considerate ca fiind zero și, prin urmare, nu ar trebui inclusă nicio valoare pentru deșeuri în costul construit al producției. În lipsa altor observații, Comisia a decis să adopte această abordare.

(142)

Pentru a stabili prețul nedistorsionat al materiilor prime livrate la poarta fabricii producătorului-exportator, Comisia a analizat dacă este adecvat să se adauge la prețul de import taxa la import a țării reprezentative, Turcia, și costurile aferente transportului intern al materialelor. Comisia a stabilit că Turcia nu a aplicat o taxă la import pentru importurile principalei materii prime, folia de aluminiu în rulouri jumbo, din alte țări decât RPC, țări din care proveneau cele mai multe importuri. În ceea ce privește transportul intern de materiale, întrucât niciun producător chinez nu a cooperat, aceste informații nu sunt ușor accesibile. Totuși, astfel cum se arată la considerentul 153, valoarea normală care nu a fost ajustată pentru astfel de taxe la import și costuri de transport arată deja că vânzările la export fac obiectul unui dumping la niveluri foarte ridicate. Prin urmare, o examinare a costurilor interne de transport al materialelor și a taxelor la import – având drept consecință necesitatea de a ajusta valoarea normală în sens ascendent pentru aceste costuri – ar fi putut conduce doar la o creștere a valorii normale și, prin urmare, a marjei de dumping. Având în vedere cele de mai sus, Comisia nu a considerat necesar în cazul de față să ajusteze costurile materiilor prime în funcție de taxele la import și costurile cu transportul intern.

(143)

În ceea ce privește costurile cu forța de muncă, Comisia și-a exprimat, în nota din 3 octombrie 2018, intenția de a utiliza datele publicate de Institutul de Statistică al Turciei. Comisia a afirmat, în special, că intenționează să utilizeze costul orar al forței de muncă din industria prelucrătoare, pentru 2016, în ceea ce privește activitatea economică C.24 (fabricarea metalelor de bază (71)), în conformitate cu NACE Rev. 2 (72), care reprezintă cele mai recente statistici disponibile (73). Aceasta a precizat, de asemenea, că valorile vor fi ajustate în mod corespunzător în funcție de inflație, utilizând indicele prețurilor producției interne (74) publicat de Institutul de Statistică din Turcia. În lipsa oricăror observații, Comisia a adoptat această abordare.

(144)

În ceea ce privește costurile cu energia electrică, în lipsa informațiilor privind nivelurile de consum din RPC, Comisia și-a exprimat, în nota din 3 octombrie 2018, intenția de a aplica prețul unitar mediu al energiei electrice pentru utilizatorii industriali menționat într-un comunicat de presă emis de Institutul de Statistică din Turcia (75). În lipsa oricăror observații, Comisia a adoptat această abordare.

(145)

Pentru a stabili valoarea normală construită, Comisia a parcurs următoarele două etape.

(146)

În primul rând, Comisia a stabilit costurile de producție nedistorsionate. În lipsa cooperării din partea producătorilor-exportatori, Comisia a înmulțit apoi factorii de utilizare ai materialelor, ai forței de muncă și ai energiei observați la nivelul procesului de producție al unuia dintre solicitanți cu costurile nedistorsionate pe unitate observate în țara reprezentativă, Turcia.

(147)

În al doilea rând, la costurile de fabricație identificate mai sus, Comisia a aplicat cheltuielile generale de producție, costurile VAG și profitul înregistrate de Sedat Tahir A.Ș. Acestea au fost identificate pe baza raportului anual al Sedat Tahir A.Ș. din 2017.

(148)

Pe această bază, Comisia a construit valoarea normală per tip de produs la nivelul franco fabrică în conformitate cu articolul 2 alineatul (6a) litera (a) din regulamentul de bază. Din cauza faptului că niciun producător-exportator nu a cooperat, valoarea normală a fost stabilită la nivel național și nu pentru fiecare exportator și producător separat.

(149)

Astfel cum se menționează la considerentul 21, Comisia nu a primit niciun răspuns la chestionar din partea producătorilor din RPC. Prin urmare, Comisia a stabilit un preț de export mediu ponderat pentru toate tipurile de folie din aluminiu pentru uz casnic, pe baza statisticii Eurostat privind importurile (denumită în continuare „Comext”).

(150)

Comisia a comparat valoarea normală și prețul de export la nivelul franco fabrică.

(151)

Atunci când acest lucru a fost justificat prin necesitatea asigurării unei comparații echitabile, Comisia a ajustat valoarea normală și prețul de export pentru a ține cont de diferențele care afectează prețurile și comparabilitatea prețurilor, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. S-a efectuat o ajustare ascendentă de 2 % a valorii normale pentru a se ține seama de costurile cu TVA nerambursabilă, precum și o ajustare descendentă de 1 %-3 % a prețului de export pentru a se ține seama de costul transportului internațional de marfă, al asigurării și al transportului intern.

(152)

Comisia a comparat valoarea normală medie ponderată a produsului similar cu prețul mediu ponderat al tuturor exporturilor către Uniune, în conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază.

(153)

Pe această bază, Comisia a constatat o marjă de dumping, exprimată ca procent din prețul CIF la frontiera Uniunii, înainte de vămuire, la un nivel de peste 150 %. Prin urmare, Comisia a concluzionat că practicile de dumping au continuat în perioada anchetei de reexaminare.

(154)

În urma constatării dumpingului în perioada anchetei de reexaminare, Comisia a analizat probabilitatea continuării dumpingului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(155)

Ca urmare a lipsei de cooperare din partea producătorilor din RPC, această analiză s-a bazat pe informațiile de care dispune Comisia, și anume informațiile furnizate în cererea de reexaminare și informațiile obținute de la alte surse independente disponibile, cum ar fi statisticile oficiale de import, precum și informațiile obținute în timpul anchetei de la părțile interesate.

(156)

Pentru a examina evoluția probabilă a importurilor în cazul abrogării măsurilor, Comisia a analizat capacitatea neutilizată din RPC și atractivitatea pieței Uniunii.

(157)

În cererea de reexaminare, solicitanții au reamintit că rulourile jumbo de aluminiu trebuie pur și simplu să fie tăiate pentru a deveni produsul care face obiectul reexaminării, astfel încât capacitatea excedentară pentru rulouri jumbo de aluminiu din China este relevantă pentru determinarea capacității excedentare pentru produsul în cauză.

(158)

După cum se menționează în cererea de reexaminare, în cadrul Regulamentului de punere în aplicare al Comisiei din 17 decembrie 2015 de extindere a măsurilor antidumping privind foliile de aluminiu în rulouri jumbo după o reexaminare în perspectiva expirării măsurilor (76), s-a estimat că capacitatea de producție chineză pentru toate tipurile de folii de aluminiu era cu 450 000 de tone mai mare decât consumul intern chinez total. De asemenea, s-a estimat că această capacitate de producție va crește de la 2,5 milioane de tone în 2014 la 2,8 milioane de tone în 2018, în timp ce creșterea consumului intern este puțin probabil să fie suficientă pentru a absorbi creșterea capacității (77). Consumul produsului care face obiectul reexaminării în Uniune este de aproximativ 85 600 de tone.

(159)

În determinarea finală din cadrul anchetei antidumping și al anchetei privind taxa compensatorie în ceea ce privește foliile de aluminiu în rulouri jumbo, pe baza răspunsurilor exportatorilor și ale producătorilor din RPC, Comisia pentru comerț internațional a SUA (US International Trade Commission) a estimat capacitatea neutilizată de folie de aluminiu din RPC pentru 2017 și 2018 ca fiind de 161 233 de tone, respectiv de 157 305 tone (78), depășind astfel în mod semnificativ cererea din UE.

(160)

În plus, răspunsurile primite de la cele patru grupuri de producători din RPC care au furnizat răspunsuri la chestionarul de eșantionare au confirmat că aceștia dețin o capacitate neutilizată medie de aproximativ 25 %.

(161)

Pe această bază, Comisia a constatat că în RPC există capacități excedentare substanțiale și că, prin urmare, există o probabilitate mare ca volumele importurilor să crească semnificativ și să exercite o presiune sporită la nivel de prețuri în cazul abrogării măsurilor antidumping.

(162)

Informațiile furnizate de solicitanți în această privință nu au fost contestate de părțile interesate. Comisia nu a găsit niciun element de probă care să contrazică aceste informații.

(163)

Pentru a stabili posibila evoluție a importurilor în cazul în care măsurile ar fi abrogate, Comisia a examinat atractivitatea pieței Uniunii în ceea ce privește prețurile.

(164)

În această privință, o analiză a statisticilor chineze privind prețurile de export nu este utilă, deoarece atât materia primă, cât și produsul finit sunt raportate în RPC în cadrul acelorași coduri SA.

(165)

Cu toate acestea, o analiză a răspunsurilor la chestionarele de eșantionare transmise de producătorii chinezi arată că aceștia percep în medie prețuri mai mari pe piața UE decât pe alte piețe din țări terțe și pe piața internă, în ciuda măsurilor în vigoare. Într-adevăr, prețurile de pe piața UE au fost în medie cu 5 %-10 % mai mari decât cele din alte țări terțe și, în medie, cu 20 %-25 % mai mari decât prețurile de pe piața internă.

(166)

După cum se arată în cererea de reexaminare, atât Turcia, cât și India au aplicat măsuri antidumping împotriva foliei de aluminiu din RPC începând cu 2014, respectiv 2017. Dacă s-ar permite expirarea măsurilor adoptate de UE în privința foliei de aluminiu pentru uz casnic, existența măsurilor împotriva importurilor pe aceste alte piețe și atractivitatea pieței din UE în ceea ce privește prețul ar face foarte probabilă redirecționarea vânzărilor către piața UE.

(167)

Volumele semnificative ale exporturilor și cotele de piață deținute de RPC în perioada anchetei inițiale (12 994 de tone, 13,4 %), precum și exportul continuu al produsului care face obiectul reexaminării din RPC către piața Uniunii pe parcursul perioadei examinate (1 519 tone, 1,8 %) permit Comisiei să concluzioneze că piața Uniunii este atractivă pentru producătorii din RPC ai produsului care face obiectul reexaminării.

(168)

În consecință, în eventualitatea expirării măsurilor, este probabil ca importurile din RPC către Uniune să crească în mod semnificativ și la prețuri care fac obiectul unui dumping.

(169)

Pe baza celor de mai sus, în special având în vedere marja de dumping stabilită în perioada anchetei de reexaminare, capacitatea neutilizată semnificativă disponibilă în RPC și atractivitatea pieței Uniunii, Comisia preconizează că abrogarea măsurilor ar conduce, probabil, la o continuare a dumpingului și că exporturile care fac obiectul unui dumping ar intra pe piața Uniunii în cantități semnificative. Prin urmare, se consideră că există o probabilitate a continuării dumpingului în cazul în care s-ar permite expirarea actualelor măsuri antidumping.

(170)

Ancheta a indicat că importurile din China au continuat să intre pe piața Uniunii la prețuri de dumping în cursul perioadei anchetei de reexaminare. Deși volumele importurilor au fost relativ scăzute în comparație cu consumul din Uniune, marjele de dumping constatate sunt confirmate de analiza prețurilor la exportul către alte țări terțe, care par a fi chiar mai scăzute, astfel cum se descrie la considerentul 165. Având în vedere elementele examinate în secțiunile 3.7.1 și 3.7.2, Comisia a concluzionat, de asemenea, că este foarte probabil ca, în eventualitatea expirării măsurilor, producătorii chinezi să exporte în Uniune, la prețuri de dumping, cantități semnificative de folie de aluminiu pentru uz casnic. Astfel, există dovezi privind probabilitatea continuării dumpingului și, în orice caz, privind probabilitatea de reapariție a dumpingului în cazul expirării măsurilor.

(171)

În cursul perioadei anchetei de reexaminare, produsul similar a fost fabricat de către 20 de producători cunoscuți din Uniune. Aceștia constituie „industria Uniunii” în sensul articolului 4 alineatul (1) din regulamentul de bază.

(172)

Comisia a evaluat prejudiciul pe baza tendințelor privind producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, vânzările, cota de piață, ocuparea forței de muncă, productivitatea și creșterea, pe care le-a colectat la nivelul întregii industrii din Uniune, precum și pe baza tendințelor privind prețurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, capacitatea de a mobiliza capital și investițiile, stocurile, randamentul investițiilor și salariile, pe care le-a colectat la nivelul producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(173)

Comisia a stabilit consumul Uniunii prin adunarea volumului vânzărilor în Uniune realizate de către industria Uniunii și a importurilor totale în Uniune raportate de Eurostat.

(174)

Consumul produsului care face obiectul reexaminării în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 2

Consumul la nivelul Uniunii (tone)

(175)

Consumul din Uniune a scăzut, treptat, cu 18 % în cursul perioadei examinate. Analiza anuală evidențiază această scădere treptată pe parcursul întregii perioade, mai rapidă între 2014 și 2015, apoi stabilizându-se între 2016 și perioada anchetei de reexaminare.

(176)

Comisia a stabilit volumul importurilor din RPC în Uniune pe baza datelor Eurostat la nivelul TARIC și cotele de piață ale importurilor, prin compararea acestor volume ale importurilor cu consumul la nivelul Uniunii, astfel cum se arată în tabelul 2.

(177)

Cota de piață și importurile din RPC au evoluat după cum urmează:

Tabelul 3

Volumul importurilor și cota de piață

(178)

Importurile din RPC au atins un nivel maxim în 2014, au scăzut considerabil în 2015, și-au revenit ușor în 2016 și au înregistrat o nouă scădere semnificativă în perioada anchetei de reexaminare, de aici rezultând o scădere generală de 57 % pe durata perioadei examinate. Cota de piață a importurilor a scăzut de la 3,4 % la 1,8 % în perioada anchetei de reexaminare.

(179)

Este demn de reținut pentru analiza prejudiciului faptul că importurile din RPC au continuat să intre pe teritoriul Uniunii, cu taxe plătite, pe întreg parcursul perioadei examinate.

(180)

Comisia a utilizat prețurile importurilor din RPC raportate de Eurostat.

(181)

Prețurile medii ale importurilor din RPC în Uniune au evoluat după cum urmează:

Tabelul 4

Prețurile importurilor din RPC

(182)

Prețurile medii ale importurilor din RPC au crescut cu 25 % între 2014 și 2015, au scăzut ușor în 2016 și apoi au scăzut aproape până la nivelul anului 2014 în perioada anchetei de reexaminare.

(183)

În cursul perioadei examinate, prețurile de import din RPC medii pe tonă au rămas semnificativ mai mici decât prețul mediu de vânzare pe tonă și decât costul mediu de producție pe tonă ale industriei Uniunii, după cum se arată în tabelul 10.

(184)

Comisia a stabilit subcotarea prețurilor din perioada anchetei de reexaminare prin compararea prețurilor de vânzare medii ponderate pe care producătorii din Uniune incluși în eșantion le-au perceput clienților neafiliați de pe piața Uniunii, ajustate la un nivel franco fabrică, cu datele privind prețurile de import furnizate de Eurostat pentru produsul care face obiectul reexaminării din RPC la un nivel CIF, ajustate la un preț franco descărcare, inclusiv o taxă vamală convențională.

(185)

Rezultatul comparației a fost exprimat ca procent din prețul mediu practicat de producătorii din Uniune incluși în eșantion, înregistrat în perioada anchetei de reexaminare.

(186)

Comparația a evidențiat o subcotare medie de 29,3 % pentru importurile din RPC efectuate pe piața din Uniune în perioada anchetei de reexaminare.

(187)

Volumul importurilor în Uniune, precum și cota de piață și evoluția prețurilor pentru importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe sunt prezentate în tabelul 5. Tendințele în materie de volum și preț se bazează pe datele Eurostat.

Tabelul 5

Importurile din țări terțe, altele decât RPC

(188)

Volumele de import din alte țări terțe au fluctuat în perioada examinată. Acestea au scăzut cu 37 % între 2014 și 2015, dar s-au dublat în perioada anchetei de reexaminare, înregistrând o creștere globală de 28 % în perioada examinată.

(189)

Întrucât consumul total din Uniune a scăzut în cursul perioadei examinate, această creștere a avut ca efect o creștere a cotei de piață a importurilor din alte țări terțe în aceeași perioadă, de la 3,8 % în 2014 la 6,0 % în perioada anchetei de reexaminare.

(190)

Prețurile medii ale importurilor din alte țări terțe decât RPC au crescut cu 10 % în cursul perioadei examinate, dar rămân mult sub nivelul prețurilor practicate de industria Uniunii, după cum se arată în tabelul 10.

(191)

În timpul perioadei examinate, importurile produsului care face obiectul reexaminării din alte țări terțe au provenit în principal din Turcia, Norvegia și Thailanda.

(192)

Solicitanții au afirmat în cererea lor de reexaminare că importurile din Norvegia au crescut considerabil în perioada examinată, fără ca produsul care face obiectul reexaminării să fie fabricat în această țară, potrivit cunoștințelor lor despre piață. Solicitanții au susținut, de asemenea, că în Thailanda și în Indonezia au loc practici de transbordare a produsului care face obiectul reexaminării și suspectează că aceste produse provin din RPC.

(193)

Comisia a analizat datele Eurostat cu privire la importurile în cauză. Volumul importurilor din Norvegia, Thailanda și Indonezia în Uniune a evoluat după cum urmează:

Tabelul 6

Importuri din Norvegia, Thailanda și Indonezia

(194)

Comisia nu are cunoștință de nicio fabricare a produsului care face obiectul reexaminării în Norvegia. De asemenea, Comisia a constatat că, în perioada anchetei de reexaminare, importurile din Norvegia, Thailanda și Indonezia au compensat integral scăderea importurilor din RPC. Solicitanții au invocat posibila eludare a măsurilor antidumping existente împotriva importurilor din RPC prin practici de transbordare în Norvegia, Thailanda și Indonezia. Cu toate acestea, Comisia nu a fost în măsură să verifice probele primite în sprijinul acestei afirmații.

(195)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, Comisia a examinat toți factorii și indicii economici relevanți care au avut un impact asupra situației industriei Uniunii în cursul perioadei examinate.

(196)

Astfel cum s-a menționat la considerentul 12, Comisia a utilizat eșantionarea pentru stabilirea eventualului prejudiciu suferit de industria Uniunii.

(197)

Pentru determinarea prejudiciului, Comisia a făcut o distincție între indicatorii de prejudiciu macroeconomici și cei microeconomici.

(198)

Comisia a evaluat indicatorii macroeconomici pe baza datelor prezentate de industria Uniunii și a răspunsurilor la chestionar verificate, primite din partea producătorilor din Uniune incluși în eșantion. Datele se referă la toți producătorii din Uniune.

(199)

Comisia a evaluat indicatorii microeconomici pe baza datelor verificate din răspunsurile la chestionar ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion.

(200)

Comisia a concluzionat că ambele seturi de date sunt reprezentative pentru situația economică a industriei Uniunii.

(201)

Indicatorii macroeconomici sunt: producția, capacitatea de producție, gradul de utilizare a capacității, volumul vânzărilor, cota de piață, creșterea, ocuparea forței de muncă și productivitatea.

(202)

Indicatorii microeconomici sunt: prețurile unitare medii, costul unitar mediu, costurile cu forța de muncă, stocurile, rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile, randamentul investițiilor și capacitatea de a mobiliza capital.

(203)

Producția totală, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității de producție ale industriei Uniunii au evoluat în perioada examinată după cum urmează:

Tabelul 7

Producția, capacitatea de producție și gradul de utilizare a capacității ale producătorilor din Uniune

(204)

Volumul de producție al industriei Uniunii a scăzut cu 17 % în cursul perioadei examinate, urmând scăderea consumului din Uniune. Scăderea a devenit mai puțin pronunțată între 2016 și sfârșitul perioadei anchetei de reexaminare.

(205)

Capacitatea de producție a industriei Uniunii a scăzut cu 8 % în cursul perioadei examinate, demonstrând faptul că industria Uniunii nu a fost pe deplin capabilă să reducă capacitatea pentru a face față reducerii producției în cursul perioadei examinate.

(206)

Gradul de utilizare a capacității a fluctuat în cursul perioadei examinate, ajungând însă la cea mai scăzută valoare în perioada anchetei de reexaminare în comparație cu 2014. Per ansamblu, gradul de utilizare a capacității a scăzut cu 11 % în cursul perioadei examinate.

(207)

Volumul vânzărilor în Uniune și cota de piață a industriei din Uniune au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 8

Volumul vânzărilor și cota de piață a producătorilor din Uniune

(208)

Volumul vânzărilor realizate de industria Uniunii pe piața Uniunii a scăzut cu 19 % în cursul perioadei examinate. Scăderea a urmat declinului consumului din Uniune.

(209)

Industria Uniunii a reușit să își mărească cota de piață între 2014 și 2015, dar a pierdut acest câștig în 2016. În perioada anchetei de reexaminare, cota de piață a industriei Uniunii este chiar ușor mai mică decât la începutul perioadei examinate.

(210)

În perioada examinată, producția industriei Uniunii a scăzut cu 17 %, în timp ce consumul din Uniune a scăzut cu 18 %, iar volumul vânzărilor industriei din Uniune pe piața Uniunii a scăzut cu 19 %. Scăderea volumului de vânzări al industriei Uniunii pe parcursul perioadei examinate ar trebui privită în contextul declinului consumului din aceeași perioadă. Cota de piață a Uniunii a scăzut ușor.

(211)

Ocuparea forței de muncă și productivitatea industriei Uniunii au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 9

Ocuparea forței de muncă și productivitatea producătorilor din Uniune

(212)

Din cauza producției reduse, ocuparea forței de muncă din Uniune a scăzut, de asemenea, cu 7 % în cursul perioadei examinate. Această reducere a ocupării forței de muncă este totuși mai mică decât reducerea cu 17 % a producției în perioada examinată. Aceasta a afectat productivitatea producătorilor din Uniune, care a scăzut cu 11 % în perioada examinată.

(213)

Prețurile de vânzare medii și costul mediu de producție ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion, pe care aceștia le percep de la clienți neafiliați din Uniune, au evoluat după cum urmează în cursul perioadei examinate:

Tabelul 10

Prețurile de vânzare medii în Uniune și costurile unitare

(214)

Prețul mediu de vânzare pe tonă perceput de industria Uniunii de la clienți neafiliați din Uniune a scăzut ușor – cu 1 % – în perioada examinată, în timp ce costul de producție pe tonă a crescut cu 7 % în aceeași perioadă.

(215)

Costurile medii cu forța de muncă ale producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 11

Costuri medii cu forța de muncă per angajat

(216)

Costurile medii cu forța de muncă per lucrător ale industriei Uniunii au înregistrat o ușoară scădere în cursul perioadei examinate.

(217)

Nivelurile stocurilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 12

Stocuri

(218)

Nivelul stocurilor finale a fluctuat în perioada examinată. Per ansamblu, acesta a scăzut cu 7 % în această perioadă.

(219)

Comisia a stabilit rentabilitatea industriei Uniunii prin exprimarea profitului înainte de impozitare realizat din vânzarea produsului similar către clienți neafiliați din Uniune ca procent din cifra de afaceri generată de vânzările respective.

(220)

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor producătorilor din Uniune incluși în eșantion au evoluat în cursul perioadei examinate după cum urmează:

Tabelul 13

Rentabilitatea, fluxul de lichidități, investițiile și randamentul investițiilor

(221)

Per ansamblu, rentabilitatea industriei Uniunii a scăzut drastic în cursul perioadei examinate, cu 155 %. Deși s-a îmbunătățit cu 9 % între 2014 și 2015, aceasta s-a prăbușit la un nivel de pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(222)

Fluxul de lichidități net, cu alte cuvinte capacitatea industriei Uniunii de a-și autofinanța activitățile, a scăzut cu 81 % în perioada examinată. Acesta s-a dublat între 2014 și 2015, dar apoi a scăzut drastic în 2016 și în perioada anchetei de reexaminare.

(223)

În cursul perioadei examinate, investițiile anuale în produsul similar realizate de industria Uniunii au crescut cu 4 % în perioada examinată.

(224)

Randamentul investițiilor realizate de industria Uniunii, cu alte cuvinte profitul ca procent din valoarea contabilă netă a activelor, a scăzut cu 145 % în cursul perioadei examinate și a devenit negativ în perioada anchetei de reexaminare.

(225)

Ancheta a arătat că majoritatea indicatorilor de prejudiciu au evoluat negativ, iar situația economică și financiară a industriei Uniunii s-a deteriorat în cursul perioadei examinate.

(226)

Prin măsurile în vigoare, industria Uniunii a reușit să își mențină nivelurile prețurilor și cota de piață pe o piață în declin.

(227)

Producția și volumul vânzărilor industriei Uniunii au urmat aceeași tendință negativă ca și consumul din Uniune. Cu toate acestea, tendințele negative ale rentabilității, ale fluxului de lichidități și ale randamentului investițiilor nu sunt corelate cu evoluția negativă a consumului. Acești indicatori au evoluat pozitiv la începutul perioadei examinate, după impunerea măsurilor, dar au început să se deterioreze rapid ca urmare a scăderii semnificative a consumului și a creșterii costurilor de producție. Industria Uniunii a început să înregistreze pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(228)

În același timp, importurile din țări terțe au crescut atât în ceea ce privește volumele absolute, cât și cota de piață în cursul perioadei examinate și, astfel cum s-a explicat la considerentul 194, au compensat integral scăderea importurilor din RPC. Deși prețurile medii ale importurilor din țări terțe au fost la niveluri mai scăzute decât prețurile industriei Uniunii, Comisia nu a putut stabili dacă aceste importuri au adus un prejudiciu industriei Uniunii, deoarece gama de produse aferentă acestora nu era cunoscută. Cu toate acestea, prețul unitar mediu din țările terțe este mult mai mare decât prețurile la care au intrat importurile din RPC pe piața Uniunii în perioada anchetei de reexaminare. În consecință, înrăutățirea situației economice și financiare a industriei Uniunii coincide cu prezența persistentă în volume reprezentative a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii, care au continuat să subcoteze prețurile industriei Uniunii și, prin urmare, au continuat să supună industria Uniunii la o presiune concurențială neloială.

(229)

Comisia a concluzionat că, în urma unei evaluări globale a factorilor de prejudiciu, industria Uniunii nu și-a îmbunătățit situația economică și financiară și nu s-a redresat de pe urma prejudiciului important pe care Comisia l-a identificat în cadrul anchetei inițiale.

(230)

În conformitate cu articolul 11 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă prejudiciul important cauzat de importurile din RPC ar continua în cazul în care măsurile împotriva RPC ar expira. Ancheta a arătat că importurile din RPC au fost efectuate la prețuri de dumping în perioada anchetei de reexaminare (considerentul 153) și că există probabilitatea continuării dumpingului în eventualitatea expirării măsurilor (considerentul 169).

(231)

Pentru a stabili probabilitatea continuării prejudiciului în cazul în care măsurile împotriva RPC ar fi abrogate, Comisia a analizat (i) capacitatea neutilizată disponibilă în RPC, (ii) atractivitatea pieței Uniunii și (iii) impactul importurilor din China asupra situației industriei Uniunii în cazul în care s-ar permite expirarea măsurilor.

(232)

Astfel cum se explică la considerentele 157-162, în RPC există capacități excedentare substanțiale, care depășesc cu mult consumul total din Uniune în perioada anchetei de reexaminare. În plus, Comisia nu a găsit elemente care să poată indica o creștere semnificativă a cererii interne pentru produsul care face obiectul reexaminării în RPC sau pe orice altă piață din țări terțe în viitorul apropiat. Prin urmare, Comisia a concluzionat că cererea internă din RPC sau de pe piețele altor țări terțe nu ar putea absorbi capacitatea de producție neutilizată disponibilă din RPC.

(233)

Astfel cum se explică la considerentele 165-167, piața Uniunii este o piață atractivă pentru producătorii-exportatori din RPC. Cota de piață a importurilor din RPC a fost de 13,4 % în perioada anchetei inițiale (2010-2011), ceea ce indică nivelul posibil al importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar expira.

(234)

Importurile din RPC, cu excepția taxei antidumping, ar fi subcotat prețurile de vânzare ale industriei Uniunii cu 29,3 % în perioada anchetei de reexaminare. Acesta este un indiciu al nivelului probabil al prețurilor importurilor din RPC în cazul în care măsurile ar fi abrogate. Pe această bază, este probabil ca presiunea exercitată asupra prețurilor de pe piața din Uniune să crească în cazul în care ar fi abrogate măsurile, cauzând astfel un nou prejudiciu pentru industria Uniunii.

(235)

Pe această bază, în absența măsurilor, este probabil ca producătorii-exportatori din RPC să își mărească prezența pe piața din Uniune în ceea ce privește atât volumul, cât și cota de piață, la prețuri de dumping care ar subcota în mod semnificativ prețurile de vânzare ale industriei Uniunii.

(236)

Prezența continuă a importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC pe piața Uniunii și politica de prețuri reduse aferentă acestora au împiedicat industria Uniunii să beneficieze pe deplin de măsurile antidumping existente și să se redreseze de pe urma practicilor de dumping prejudiciabile din trecut. Ca urmare a prezenței acestor importuri care fac obiectul unui dumping, industria Uniunii nu a fost în măsură să reflecte costurile crescute în prețurile de vânzare, ceea ce a determinat o deteriorare considerabilă a rentabilității sale până la nivelul înregistrării de pierderi în perioada anchetei de reexaminare.

(237)

În cazul abrogării măsurilor, industria Uniunii nu ar fi capabilă să își mențină volumul vânzărilor și cota de piață în raport cu importurile la prețuri scăzute din RPC. Este foarte probabilă creșterea rapidă a cotei de piață a RPC în cazul în care măsurile ar fi lăsate să expire. Pierderea volumului vânzărilor ar duce la o rată de utilizare și mai scăzută și la o creștere a costului mediu de producție. Alături de creșterea presiunii asupra prețurilor, aceasta ar conduce la o deteriorare și mai mare a situației financiare deja precare a industriei Uniunii și, în consecință, la închiderea unităților de producție și, în cele din urmă, la dispariția industriei.

(238)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate ca expirarea măsurilor existente să conducă la o continuare a prejudiciului cauzat de importurile din RPC și ca situația deja precară a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare.

(239)

Abrogarea măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la o creștere semnificativă a importurilor din RPC care fac obiectul unui dumping la prețuri care subcotează prețurile industriei Uniunii. Prin urmare, Comisia a concluzionat că există o mare probabilitate a continuării prejudiciului în cazul în care măsurile ar fi abrogate.

(240)

În plus, Comisia a constatat că abrogarea măsurilor ar conduce, cel mai probabil, la reapariția unui prejudiciu suplimentar. Într-adevăr, chiar dacă prejudiciul continuu suferit de industria Uniunii nu ar putea fi atribuit importurilor în cauză, Comisia a constatat că există o probabilitate ridicată de reapariție a prejudiciului pe baza prețurilor scăzute la exportul către țări terțe (a se vedea considerentul 165), a nivelurilor semnificative ale capacității neutilizate din RPC, precum și a atractivității pieței din UE (a se vedea secțiunea 4.7).

(241)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, Comisia a analizat dacă menținerea măsurilor antidumping existente ar fi împotriva interesului Uniunii în ansamblul său.

(242)

În determinarea interesului Uniunii, Comisia s-a bazat pe evaluarea diferitelor interese implicate în ansamblul lor, printre care cele ale industriei, ale importatorilor și ale utilizatorilor din Uniune. Toate părțile interesate au avut posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în temeiul articolului 21 alineatul (2) din regulamentul de bază.

(243)

Pe această bază, Comisia a examinat dacă, în ciuda concluziilor privind probabilitatea unei continuări a dumpingului și a prejudiciului, există motive imperioase pentru a se concluziona că menținerea măsurilor existente nu ar fi în interesul Uniunii.

(244)

Ancheta a arătat că, în cazul abrogării măsurilor, este foarte probabil ca situația fragilă a industriei Uniunii să se deterioreze în continuare în mod semnificativ.

(245)

Prin urmare, Comisia a concluzionat că o continuare a măsurilor împotriva RPC ar aduce beneficii industriei Uniunii.

(246)

Astfel cum s-a arătat la considerentele 16 și 19, niciun importator sau utilizator nu s-a manifestat și nu a cooperat la această anchetă. Astfel cum s-a constatat în anchetele anterioare caracterizate de o astfel de lipsă de cooperare, Comisia a concluzionat că continuarea măsurilor nu ar afecta în mod negativ importatorii și utilizatorii din Uniune.

(247)

Având în vedere cele de mai sus, Comisia a concluzionat că nu există motive imperioase pentru a concluziona că prelungirea măsurilor antidumping existente vizând importurile produsului originar din RPC care face obiectul reexaminării nu este în interesul Uniunii.

(248)

Toate părțile interesate au fost informate cu privire la faptele și la considerentele esențiale pe baza cărora s-a intenționat menținerea măsurilor antidumping în vigoare. Părților li s-a acordat, de asemenea, o perioadă în care să poată prezenta observații privind această informare și în care să solicite o audiere în fața Comisiei și/sau a consilierului-auditor pentru proceduri comerciale. Nu s-au primit observații, nici solicitări de audiere.

(249)

Din considerațiile de mai sus rezultă că ar trebui menținute măsurile antidumping impuse prin regulamentul definitiv, aplicabile importurilor anumitor folii de aluminiu în rulouri originare din RPC.

(250)

Nivelurile taxelor antidumping specificate în prezentul regulament în mod individual pentru societăți se aplică numai importurilor produsului care face obiectul reexaminării fabricat de societățile respective și, deci, de către entitățile juridice specifice menționate. Importurile produsului care face obiectul reexaminării fabricat de orice altă societate a cărei denumire și adresă nu sunt menționate în mod specific în partea dispozitivă a prezentului regulament, inclusiv de către entitățile afiliate societăților specific menționate, nu pot beneficia de aceste niveluri și li se aplică nivelul taxei aplicabil „tuturor celorlalte societăți”.

(251)

Orice cerere care solicită aplicarea acestor niveluri individuale ale taxei antidumping (de exemplu, în urma unei modificări a denumirii entității sau după înființarea de noi entități de producție sau de vânzare) trebuie să fie adresată imediat Comisiei (79), însoțită de toate informațiile relevante. În special, orice modificare a activităților societății legate de producție, vânzările interne și de export asociate, de exemplu, cu această schimbare de denumire sau cu modificarea entităților de producție și de vânzare. Dacă este cazul, regulamentul va fi modificat în consecință, printr-o actualizare a listei societăților care beneficiază de niveluri individuale ale taxei.

(252)

Având în vedere articolul 109 din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (80), în cazul rambursării unei sume ca urmare a unei hotărâri a Curții de Justiție a Uniunii Europene, dobânda care trebuie plătită ar trebui să fie rata aplicată de Banca Centrală Europeană principalelor sale operațiuni de refinanțare, astfel cum este publicată în seria C a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene, în prima zi calendaristică a fiecărei luni.

(253)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul comitetului instituit în temeiul articolului 15 alineatul (1) din regulamentul de bază,