EUR-Lex Access to European Union law

Back to EUR-Lex homepage

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32015R2303

Regulamentul delegat (UE) 2015/2303 al Comisiei din 28 iulie 2015 de completare a Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care specifică definițiile și coordonarea supravegherii suplimentare a concentrării riscurilor și a tranzacțiilor în interiorul grupului (Text cu relevanță pentru SEE)

JO L 326, 11.12.2015, p. 34–38 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/reg_del/2015/2303/oj

11.12.2015   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 326/34


REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2015/2303 AL COMISIEI

din 28 iulie 2015

de completare a Directivei 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care specifică definițiile și coordonarea supravegherii suplimentare a concentrării riscurilor și a tranzacțiilor în interiorul grupului

(Text cu relevanță pentru SEE)

COMISIA EUROPEANĂ,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2002/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2002 privind supravegherea suplimentară a instituțiilor de credit, a întreprinderilor de asigurare și a întreprinderilor de investiții care aparțin unui conglomerat financiar și de modificare a Directivelor 73/239/CEE, 79/267/CEE, 92/49/CEE, 92/96/CEE, 93/6/CEE și 93/22/CEE ale Consiliului și a Directivelor 98/78/CE și 2000/12/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (1), în special articolul 21a alineatul (1a),

întrucât:

(1)

Ar trebui să fie adoptate standarde tehnice de reglementare care să stabilească o formulare mai precisă a definițiilor prevăzute la articolul 2 din Directiva 2002/87/CE și să asigure coordonarea adecvată a dispozițiilor privind supravegherea suplimentară adoptate în temeiul articolelor 7 și 8 și al anexei II din respectiva directivă.

(2)

Este important să se ofere mai multe detalii în ceea ce privește elementele care trebuie luate în considerare în scopul raportării tranzacțiilor semnificative în interiorul grupului și a concentrărilor semnificative ale riscurilor.

(3)

Articolele 7 și 8 din Directiva 2002/87/CE impun statelor membre să prevadă anumite obligații de raportare pentru entitățile reglementate sau holdingurile financiare mixte. Aceste raportări ar trebui să aibă loc în mod coordonat, astfel încât să ajute coordonatorii și celelalte autorități competente relevante la identificarea aspectelor pertinente, precum și să faciliteze un schimb de informații mai eficient. Pentru a realiza o coerență sporită în cadrul rapoartelor privind concentrările semnificative ale riscurilor și tranzacțiile semnificative în interiorul grupului, entitățile reglementate și holdingurile financiare mixte ar trebui să raporteze cel puțin anumite informații minime standard către coordonatori.

(4)

Articolele 7 și 8 din Directiva 2002/87/CE îi împuternicesc, de asemenea, pe coordonatori să monitorizeze concentrările semnificative ale riscurilor și tranzacțiile semnificative din interiorul grupului, precum și să identifice tipurile de riscuri și de tranzacții pe care trebuie să le raporteze entitățile reglementate care aparțin unui conglomerat financiar. Coordonatorii sunt, de asemenea, împuterniciți să definească praguri. În vederea coordonării acestor dispoziții, ar trebui stabilită o metodologie care să ajute coordonatorii și pe celelalte autorități competente relevante să își exercite funcțiile lor.

(5)

În Uniune, măsurile existente de supraveghere suplimentară a concentrării riscurilor și a tranzacțiilor în interiorul grupului variază. Ținând seama de cadrele juridice existente la nivelul Uniunii și la nivel național, ar trebui să fie stabilite o serie de măsuri de supraveghere minime cu privire la supravegherea suplimentară a concentrării riscurilor și a tranzacțiilor din interiorul grupului. Prin respectarea acestor măsuri minime, autoritățile competente vor asigura condiții de concurență echitabile și vor facilita coordonarea practicilor de supraveghere pe întreg teritoriul Uniunii.

(6)

Cerințele stabilite în ceea ce privește entitățile reglementate sau holdingurile financiare mixte se bazează pe actualele cerințe sectoriale privind concentrarea riscurilor și tranzacțiile din interiorul grupului și nu ar trebui să se considere că se suprapun peste cerințele respective.

(7)

Prezentul regulament are la bază proiectele de standarde tehnice de reglementare prezentate Comisiei de către autoritățile europene de supraveghere (Autoritatea Bancară Europeană, Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale, Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe).

(8)

Autoritățile europene de supraveghere au efectuat consultări publice deschise cu privire la proiectele de standarde tehnice de reglementare pe care se bazează prezentul regulament, au analizat costurile și beneficiile potențiale aferente și au solicitat avizul grupurilor lor de părți interesate în conformitate cu articolul 37 din Regulamentele (UE) nr. 1093/2010 (2), (UE) nr. 1094/2010 (3) și, respectiv, (UE) nr. 1095/2010 (4) ale Parlamentului European și ale Consiliului,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

Articolul 1

Obiectul

Prezentul regulament prevede norme privind:

(a)

stabilirea unei formulări mai precise a definițiilor noțiunilor de „tranzacție în interiorul grupului” și de „concentrare a riscurilor” prevăzute la articolul 2 alineatele (18) și (19) din Directiva 2002/87/CE, prin enunțarea unor criterii pe baza cărora să se determine caracterul semnificativ al acestora

(b)

coordonarea dispozițiilor adoptate în temeiul articolelor 7 și 8 și al anexei II din Directiva 2002/87/CE în ceea ce privește:

(i)

informațiile care trebuie furnizate de entitățile reglementate sau de holdingurile financiare mixte către coordonator și celelalte autorități competente relevante în scopul controlului prudențial al concentrării riscurilor și al tranzacțiilor în interiorul grupului;

(ii)

metodologia care urmează să fie aplicată de către coordonator și celelalte autorități competente relevante pentru a identifica tipurile de concentrări semnificative ale riscurilor și de tranzacții în interiorul grupului;

(iii)

măsurile de supraveghere care trebuie aplicate de către autoritățile competente, astfel cum sunt prevăzute la articolul 7 alineatul (3) și la articolul 8 alineatul (3) din Directiva 2002/87/CE.

Articolul 2

Tranzacțiile semnificative în interiorul grupului

(1)   Tranzacțiile semnificative în interiorul grupului pot include următoarele tranzacții din cadrul unui conglomerat financiar:

(a)

investițiile și soldurile între companii, inclusiv bunurile imobiliare, obligațiunile, capitalurile proprii, împrumuturile, instrumentele hibride și subordonate, obligațiunile garantate cu active, mecanismele de centralizare a gestionării activelor sau a numerarului sau de partajare a costurilor, sistemele de pensii, furnizarea de servicii de administrare, de servicii de tip back office sau de alte servicii, dividendele, dobânzile și alte creanțe;

(b)

garanțiile, angajamentele, acreditivele și alte tranzacții în afara bilanțului;

(c)

tranzacțiile cu instrumente financiare derivate;

(d)

achiziționarea, vânzarea sau închirierea de active și pasive;

(e)

comisioanele intragrup legate de contracte de distribuție;

(f)

tranzacțiile cu scopul de a transfera expunerile la risc între entitățile din cadrul conglomeratului financiar, inclusiv tranzacțiile cu vehicule cu scop special sau entități auxiliare;

(g)

operațiunile de asigurare, de reasigurare sau de retrocedare;

(h)

tranzacțiile care constau în mai multe tranzacții legate în cadrul cărora activele sau pasivele sunt transferate către entități din afara conglomeratului financiar, dar expunerea la risc este readusă, în ultimă instanță, în cadrul conglomeratului financiar.

(2)   În ceea ce privește entitățile reglementate și holdingurile financiare mixte, atunci când identifică tipurile de tranzacții semnificative în interiorul grupului, când definesc pragurile adecvate, perioadele de raportare și de control al tranzacțiilor semnificative din interiorul grupului, coordonatorul și celelalte autorități competente relevante iau în considerare, în special:

(a)

structura specifică a conglomeratului financiar, complexitatea tranzacțiilor în interiorul grupului, amplasarea geografică specifică a contrapărții și dacă această contraparte este o entitate reglementată sau nu;

(b)

eventualele efecte de contagiune din cadrul conglomeratului financiar;

(c)

eventualele cazuri de eludare a normelor sectoriale;

(d)

eventualele conflicte de interese;

(e)

solvabilitatea și poziția de lichiditate ale contrapărții;

(f)

tranzacțiile între entități aparținând unor sectoare diferite ale unui conglomerat financiar, dacă nu au fost raportate deja la nivel sectorial;

(g)

tranzacțiile din cadrul unui sector financiar, care nu au fost raportate deja în conformitate cu dispozițiile normelor sectoriale.

(3)   Coordonatorul și celelalte autorități competente relevante convin cu privire la forma și conținutul raportului privind tranzacțiile semnificative în interiorul grupului, inclusiv asupra limbii, a datelor de transmitere și a canalelor de comunicare.

(4)   Coordonatorul și celelalte autorități competente relevante trebuie să impună entităților reglementate sau holdingurilor financiare mixte să notifice cel puțin următoarele:

(a)

datele și valorile tranzacțiilor semnificative, denumirile și numerele de înregistrare sau alte numere de identificare ale entităților din grup și ale contrapărților relevante, inclusiv identificatorul entității juridice (LEI), dacă este cazul;

(b)

o descriere succintă a tranzacțiilor semnificative în interiorul grupului, în funcție de tipurile de tranzacții prevăzute la alineatul (1);

(c)

volumul total al tuturor tranzacțiilor semnificative în interiorul grupului aferente unui anumit conglomerat financiar într-o anumită perioadă de raportare;

(d)

informații privind modul în care sunt administrate conflictele de interese și riscurile de contagiune la nivelul conglomeratului financiar în ceea ce privește tranzacțiile semnificative în interiorul grupului, luând în considerare strategia conglomeratului financiar de combinare a activităților în sectorul bancar, în cel al asigurărilor și în sectorul serviciilor de investiții, sau o autoevaluare sectorială a riscurilor proprii care să includă o analiză privind gestionarea conflictelor de interese și a riscurilor de contagiune legate de tranzacțiile semnificative în interiorul grupului.

(5)   Tranzacțiile care sunt efectuate ca parte dintr-o operațiune economică unică sunt agregate în scopul de a calcula pragurile în temeiul articolului 8 alineatul (2) din Directiva 2002/87/CE.

Articolul 3

Concentrarea semnificativă a riscurilor

(1)   Se consideră că o concentrare semnificativă a riscurilor în cazul entităților reglementate și al holdingurilor financiare mixte decurge din expunerile la risc față de contrapărțile care nu fac parte din conglomeratul financiar, indiferent dacă expunerile la risc respective:

(a)

sunt directe sau indirecte;

(b)

sunt elemente bilanțiere sau extrabilanțiere;

(c)

se referă la entități reglementate și nereglementate, la aceleași sectoare financiare dintr-un conglomerat financiar sau la sectoare financiare diferite;

(d)

constau în orice combinație sau interacțiune a expunerilor prevăzute la literele (a), (b) sau (c).

(2)   Se consideră că riscul de contraparte sau riscul de credit include, în special, riscurile legate de contrapărțile interconectate din grupuri, care nu fac parte din conglomeratul financiar, inclusiv o acumulare a expunerilor față de respectivele contrapărți.

(3)   În ceea ce privește entitățile reglementate și holdingurile financiare mixte, atunci când identifică tipurile de concentrări semnificative ale riscurilor, când definesc pragurile adecvate, perioadele de raportare și de control al concentrărilor semnificative ale riscurilor, coordonatorul și celelalte autorități competente relevante iau în considerare, în special:

(a)

solvabilitatea și poziția de lichiditate la nivelul conglomeratului financiar și al diferitelor entități din cadrul conglomeratului financiar;

(b)

dimensiunile, complexitatea și structura specifică a conglomeratului financiar, inclusiv existența unor vehicule cu scop special, entități auxiliare, entități din țări terțe;

(c)

structura specifică de gestionare a riscurilor a conglomeratului financiar și caracteristicile sistemului de guvernanță;

(d)

diversificarea expunerilor conglomeratului financiar și a portofoliului său de investiții;

(e)

diversificarea activităților financiare ale conglomeratului financiar în ceea ce privește zonele geografice și liniile de activitate;

(f)

relația, corelația și interacțiunea dintre factorii de risc în diferitele entități din cadrul conglomeratului financiar;

(g)

eventualele efecte de contagiune din cadrul conglomeratului financiar;

(h)

eventualele cazuri de eludare a normelor sectoriale;

(i)

eventualele conflicte de interese;

(j)

nivelul sau volumul riscurilor;

(k)

eventuala acumulare și interacțiune a expunerilor suportate de entități aparținând diferitelor sectoare financiare din cadrul conglomeratului financiar, dacă nu sunt raportate deja la nivel sectorial;

(l)

expunerile din cadrul unui sector financiar al conglomeratului financiar, care nu sunt raportate în conformitate cu dispozițiile normelor sectoriale.

(4)   Coordonatorul și celelalte autorități competente relevante convin cu privire la forma și conținutul raportului privind concentrările semnificative ale riscurilor în interiorul grupului, inclusiv asupra limbii, a datelor de transmitere și a canalelor de comunicare.

(5)   Coordonatorul și celelalte autorități competente relevante trebuie să impună entităților reglementate sau holdingurilor financiare mixte să notifice cel puțin următoarele:

(a)

o descriere a concentrărilor semnificative ale riscurilor, în funcție de tipurile de riscuri prevăzute la alineatul (1);

(b)

defalcarea concentrării semnificative a riscurilor pe contrapărți sau grupuri de contrapărți interconectate, pe zone geografice, sectoare economice, monede, identificând denumirile, numerele de înregistrare sau alte numere de identificare a societăților relevante din grup din cadrul conglomeratului financiar și ale contrapărților acestora, inclusiv LEI, dacă este cazul;

(c)

valoarea totală a fiecărei concentrări semnificative a riscurilor la sfârșitul unei perioade de raportare specifice, evaluată în conformitate cu normele sectoriale aplicabile;

(d)

dacă este cazul, valoarea concentrării semnificative a riscurilor, ținând seama de tehnicile de reducere a riscului și de factorii de ponderare a riscului;

(e)

informații privind modul în care sunt administrate conflictele de interese și riscurile de contagiune la nivelul conglomeratului financiar în ceea ce privește concentrările semnificative ale riscurilor, luând în considerare strategia conglomeratului financiar de combinare a activităților în sectorul bancar, în cel al asigurărilor și în sectorul serviciilor de investiții, sau o autoevaluare sectorială a riscurilor proprii sectoriale care să includă o analiză privind gestionarea conflictelor de interese și a riscurilor de contagiune legate de concentrările semnificative ale riscurilor.

Articolul 4

Măsuri de supraveghere

Fără a aduce atingere oricăror alte competențe de supraveghere care le sunt conferite, autoritățile competente, în special:

1.

Trebuie să impună, după caz, entităților reglementate sau holdingurilor financiare mixte:

(a)

să efectueze tranzacțiile în interiorul grupului aferente conglomeratului financiar pe baza principiului deplinei concurențe sau să notifice tranzacțiile în interiorul grupului care nu sunt realizate pe baza acestui principiu;

(b)

să aprobe tranzacțiile în interiorul grupului aferente conglomeratului financiar prin procedurile interne specificate, cu implicarea organului său de conducere, astfel cum se prevede la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului (5), sau a organelor sale administrative, de conducere sau de supraveghere, astfel cum se prevede la articolul 40 din Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului (6);

(c)

să raporteze mai frecvent decât este prevăzut la articolul 7 alineatul (2) și la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2002/87/CE cu privire la concentrarea semnificativă a riscurilor și la tranzacțiile semnificative în interiorul grupului;

(d)

să realizeze raportări suplimentare în ceea ce privește concentrarea riscurilor și tranzacțiile semnificative în interiorul grupului din cadrul conglomeratului financiar;

(e)

să consolideze procesele de gestionare a riscurilor și mecanismele de control intern ale conglomeratului financiar;

(f)

să prezinte sau să îmbunătățească planurile de restabilire a conformității cu cerințele de supraveghere și să stabilească un termen pentru punerea în aplicare a acestora.

2.

Trebuie să definească praguri adecvate pentru identificarea și controlul concentrărilor semnificative ale riscurilor și al tranzacțiilor semnificative în interiorul grupului;

Articolul 5

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.

Adoptat la Bruxelles, 28 iulie 2015.

Pentru Comisie

Președintele

Jean-Claude JUNCKER


(1)  JO L 35, 11.2.2003, p. 1.

(2)  Regulamentul (UE) nr. 1093/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/78/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 12).

(3)  Regulamentul (UE) nr. 1094/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea europeană de asigurări și pensii ocupaționale), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/79/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 48).

(4)  Regulamentul (UE) nr. 1095/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de instituire a Autorității europene de supraveghere (Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe), de modificare a Deciziei nr. 716/2009/CE și de abrogare a Deciziei 2009/77/CE a Comisiei (JO L 331, 15.12.2010, p. 84).

(5)  Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 cu privire la accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, de modificare a Directivei 2002/87/CE și de abrogare a Directivelor 2006/48/CE și 2006/49/CE (JO L 176, 27.6.2013, p. 338).

(6)  Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II) (JO L 335, 17.12.2009, p. 1).


Top