19.12.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 340/17

(1)

Regulamentul (CE) nr. 1606/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 19 iulie 2002 privind aplicarea standardelor internaționale de contabilitate (2) prevede că societățile reglementate de legislația unui stat membru ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată a oricărui stat membru trebuie să își întocmească conturile consolidate în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate, cunoscute în prezent sub denumirea de standarde internaționale de raportare financiară, adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 (denumite în continuare „IFRS adoptate”), pentru fiecare exercițiu financiar care începe la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date.

(2)

Regulamentul (CE) nr. 809/2004 al Comisiei din 29 aprilie 2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește informațiile conținute în prospectele, structura prospectelor, includerea de informații prin trimiteri, publicarea prospectelor și difuzarea comunicatelor cu caracter publicitar (3) prevede că informațiile financiare istorice, furnizate de emitenți din țările terțe în prospectele privind o ofertă de valori mobiliare adresată publicului sau admiterea la tranzacționare a valorilor mobiliare pe o piață reglementată trebuie să fie conforme cu IFRS adoptate sau cu standardele naționale de contabilitate ale unei țări terțe, echivalente cu aceste standarde.

(3)

În scopul de a evalua în ce măsură principiile contabile general acceptate (GAAP) dintr-o țară terță sunt echivalente cu IFRS adoptate, Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 al Comisiei din 21 decembrie 2007 de instituire a unui mecanism pentru determinarea echivalenței standardelor de contabilitate aplicate de emitenți de valori mobiliare din țări terțe, în conformitate cu Directivele 2003/71/CE și 2004/109/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului (4) prevede definiția echivalenței și stabilește un mecanism pentru determinarea echivalenței GAAP dintr-o țară terță. Regulamentul (CE) nr. 1569/2007 prevede, de asemenea, ca decizia Comisiei să le permită emitenților să utilizeze IFRS adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 în țara terță în cauză.

(4)

Situațiile financiare întocmite în conformitate cu IFRS, așa cum au fost publicate de către Consiliul pentru standarde internaționale de contabilitate (IASB), asigură utilizatorilor acestor situații un nivel suficient de informare pentru ca aceștia să poată efectua o evaluare în cunoștință de cauză a activului și a pasivului, a poziției financiare, a profitului și a pierderilor, precum și a perspectivelor unui emitent. Prin urmare, emitenților din țări terțe ar trebui să li se permită să utilizeze IFRS așa cum au fost publicate de IASB în Comunitate.

(5)

În decembrie 2007, Comisia a consultat Comitetul autorităților europene de reglementare a valorilor mobiliare (CESR) cu privire la evaluarea tehnică a echivalenței principiilor contabile general acceptate (GAAP) din Statele Unite, China și Japonia. În martie 2008, Comisia a extins această consultare la nivelul GAAP din Coreea de Sud, Canada și India.

(6)

În avizele sale emise în martie, în mai 2008 și, respectiv, în octombrie 2008, CESR a recomandat recunoașterea GAAP din SUA și a celor din Japonia ca fiind echivalente cu IFRS în vigoare la nivel comunitar. Mai mult, CESR a recomandat acceptarea temporară, la nivel comunitar, a situațiilor financiare întocmite pe baza GAAP din China, Canada, Coreea de Sud și India, până cel târziu la 31 decembrie 2011.

(7)

În 2006, Consiliul pentru standarde de contabilitate financiară al SUA și IASB au încheiat un memorandum de înțelegere care a reiterat obiectivul acestora de convergență între GAAP din SUA și IFRS și a definit programul de lucru în acest scop. Ca urmare a acestui program de lucru, au fost eliminate numeroase diferențe majore între GAAP din SUA și IFRS. Mai mult, în urma dialogului dintre Comisia Europeană și Comisia pentru valori mobiliare și burse de valori din SUA (US Securities and Exchange Commission), nu mai este necesară reconcilierea pentru emitenții comunitari care își întocmesc situațiile financiare în conformitate cu IFRS așa cum au fost publicate de IASB. Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2009, GAAP din SUA ar trebui considerate ca fiind echivalente cu IFRS adoptate.

(8)

În august 2007, Consiliul pentru standarde de contabilitate din Japonia și IASB au anunțat acordul lor în privința accelerării convergenței prin eliminarea diferențelor majore între GAAP din Japonia și IFRS până în 2008 și a celorlalte diferențe până la sfârșitul anului 2011. Autoritățile din Japonia nu impun obligația reconcilierii pentru emitenții din Comunitate care își întocmesc situațiile financiare în conformitate cu IFRS. Prin urmare, începând cu 1 ianuarie 2009, GAAP din Japonia ar trebui considerate ca fiind echivalente cu IFRS adoptate.

(9)

În conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1569/2007, emitenților din țările terțe li se poate acorda dreptul, pentru o perioadă de tranziție care să se sfârșească cel târziu la 31 decembrie 2011, să utilizeze GAAP din alte țări terțe, care sunt convergente sau s-au angajat să adopte IFRS sau care au încheiat cu Comunitatea un acord de recunoaștere reciprocă, înainte de 31 decembrie 2008.

(10)

În China, standardele de contabilitate pentru întreprinderile comerciale sunt în mare măsură convergente cu IFRS și acoperă aproape toate domeniile din cadrul IFRS actuale. Cu toate acestea, dat fiind că standardele de contabilitate pentru întreprinderi se aplică doar începând din 2007, este nevoie de dovezi suplimentare care să ateste aplicarea lor corespunzătoare.

(11)

Consiliul pentru standarde de contabilitate din Canada s-a angajat în mod public, în ianuarie 2006, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și ia măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(12)

Comisia de supraveghere financiară și Institutul contabil din Coreea s-au angajat în mod public, în martie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și iau măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(13)

Guvernul Indiei și Institutul indian al contabililor autorizați s-au angajat în mod public, în iulie 2007, să adopte IFRS până la 31 decembrie 2011 și iau măsuri concrete pentru a garanta, până la data stabilită, o tranziție totală, în timp util, la IFRS.

(14)

Chiar dacă nicio decizie finală cu privire la echivalența standardelor de contabilitate care converg către IFRS nu ar trebui luată înainte de efectuarea unei evaluări a punerii în aplicare a respectivelor standarde de către societăți și auditori, este important să se acorde sprijin eforturilor acelor țări care s-au angajat să realizeze convergența standardelor lor de contabilitate cu IFRS, precum și eforturile acelora care s-au angajat să adopte IFRS. Prin urmare, emitenților din țările terțe ar trebui să li se permită să își întocmească situațiile financiare anuale și semestriale în Comunitate, în conformitate cu GAAP din China, Canada, Coreea de Sud sau India, pentru o perioadă de tranziție de maximum 3 ani. Prin urmare, Regulamentul (CE) nr. 809/2004 ar trebui modificat în consecință, pentru a reflecta schimbările cu privire la utilizarea GAAP din Statele Unite, Japonia, China, Canada, Coreea de Sud și India și pentru ca emitenții din țări terțe să pregătească informațiile financiare istorice, precum și pentru a elimina unele dispoziții caduce.

(15)

Comisia ar trebui să continue să monitorizeze, cu sprijinul tehnic al CESR, evoluția acestor GAAP din țări terțe în raport cu IFRS adoptate.

(16)

Țările ar trebui încurajate să adopte IFRS. UE poate stabili că standardele naționale considerate ca fiind echivalente nu mai pot fi utilizate pentru a elabora informațiile necesare în conformitate cu Directiva 2004/109/CE sau cu Regulamentul (CE) nr. 809/2004 de punere în aplicare a Directivei 2003/71/CE, în momentul în care aceste țări au adoptat IFRS ca unicul lor standard contabil.

(17)

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,

1.

Alineatele (5) și (5a) se înlocuiesc după cum urmează:

„(5)   De la 1 ianuarie 2009, emitenții din țări terțe își prezintă informațiile financiare istorice în conformitate cu oricare dintre următoarele standarde de contabilitate:

(5a)   Emitenții din țări terțe nu sunt supuși obligației prevăzute în anexa I punctul 20.1; anexa IV punctul 13.1; anexa VII punctul 8.2; anexa X punctul 20.1 sau anexa XI punctul 11.1, de a reformula informațiile financiare istorice cuprinse într-un prospect și pertinente pentru exercițiile financiare anterioare exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei date, nici obligației prevăzute în anexa VII punctul 8.2a; anexa IX punctul 11.1; sau anexa X punctul 20.1a, de a furniza o descriere narativă a diferențelor dintre standardele internaționale de raportare financiară adoptate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1606/2002 și principiile contabile în conformitate cu care se elaborează asemenea informații referitoare la exercițiile financiare anterioare exercițiilor financiare care încep la 1 ianuarie 2012 sau ulterior acestei date, cu condiția ca informațiile financiare istorice să fie elaborate în conformitate cu principiile contabile general acceptate din Republica Populară Chineză, Canada, Republica Coreea sau Republica India.”

2.

Alineatele 5b-5e se elimină.