10/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

257

L 339/50

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

(1)

Tratatul solicită Comisiei să adopte măsurile necesare pentru introducerea rapidă a monedei euro ca monedă unică.

(2)

În recomandarea sa din 7 iulie 1998 privind adoptarea unor măsuri în vederea consolidării protecției juridice a bancnotelor și monedelor euro (4), Banca Centrală Europeană (BCE) a solicitat Comisiei să instituie cooperarea în vederea combaterii contrafacerii bancnotelor și monedelor euro. De asemenea, ea a propus ca atât Consiliul, cât și Comisia și statele membre să analizeze aplicarea tuturor măsurilor posibile pentru a îmbunătăți acțiunea de combatere a contrafacerii.

(3)

În comunicarea sa din 22 iulie 1998 către Consiliu, Parlamentul European și Banca Centrală Europeană privind protecția monedei euro, Comisia a afirmat că va analiza posibilitatea lansării unei acțiuni care să cuprindă pe toți cei implicați în sistemul de prevenire, detectare și eliminare a contrafacerii de monede și care ar permite stabilirea unor orientări pentru un program viitor.

(4)

La 28 iunie 2001, Consiliul adoptă Regulamentul (CE) nr. 1338/2001 care stabilește măsurile necesare pentru protejarea monedei euro împotriva contrafacerii (5), care se referă la schimburile de informații, cooperarea și asistența reciprocă, inclusiv aspectele externe ale protecției monedei euro, precum și obligațiile de retragere care revin instituțiilor financiare. De asemenea, obiectivul acestuia este de a crea un cadru amplu de cooperare care să funcționeze înainte de introducerea bancnotelor și monedelor euro în 2002. În aceeași zi, Consiliul adoptă și Regulamentul (CE) nr. 1339/2001 de extindere a efectelor Regulamentului (CE) nr. 1338/2001 care stabilește măsurile necesare pentru protejarea monedei euro împotriva contrafacerii în statele membre care nu au adoptat euro ca monedă unică (6).

(5)

Consultările și experiența arată că un program suplimentar, specific și multidisciplinar, organizat la nivel comunitar și implementat pe termen lung, are șansa de a fi mai eficient decât măsurile întreprinse la nivel național. Cele două regulamente menționate mai sus ar trebui completate în consecință, prin adoptarea unui program de acțiune care să sensibilizeze toate persoanele implicate în protejarea euro împotriva contrafacerii prin punerea în aplicare a unor măsuri care să cuprindă, în special, schimburi de informații și de personal, precum și măsuri de asistență tehnică, științifică și de formare profesională. Acest program va sprijini și va completa acțiunile întreprinse de statele membre în conformitate cu principiul subsidiarității prevăzut în articolul 5 din tratat.

(6)

Trebuie să se asigure că programul de acțiuni comunitar, axat pe protejarea euro împotriva contrafacerii este conform cu celelalte programe și activități existente sau viitoare și complementare acestora.

(7)

Fără a aduce atingere rolului BCE în protejarea euro împotriva contrafacerii, Comisia va desfășura toate consultările privind evaluarea nevoilor legate de protecția monedei euro cu principalele părți implicate (în special autoritățile naționale competente desemnate de statele membre, BCE și Europol), în cadrul comitetului consultativ competent prevăzut în Regulamentul (CE) nr. 1338/2001, în special cu privire la schimburi, asistență și formare profesională, în vederea punerii în aplicare a acestui program.

(8)

Comunitatea ar trebui să promoveze cooperarea cu țările terțe în domeniul protecției monedei euro împotriva contrafacerii.

(9)

O sumă de referință financiară, în sensul punctului 34 din Acordul interinstituțional din 6 mai 1999 încheiat între Parlamentul European, Consiliu și Comisie privind disciplina bugetară și îmbunătățirea procedurii bugetare (7), este inclusă în prezenta decizie pe toată durata programului, fără ca aceasta să afecteze autoritatea bugetară definită în tratat.

(10)

Prezenta decizie nu aduce atingere inițiativelor care pot fi adoptate în temeiul Tratatului privind Uniunea Europeană în vederea înființării unor programe legate de aspecte ale dreptului penal,

(a)

informarea personalului implicat cu privire la dimensiunea comunitară a noii monede (ca monedă de rezervă și ca monedă pentru tranzacții internaționale);

(b)

rolul de catalizator în încurajarea cooperării mai strânse între structurile și personalul implicat, a dezvoltării unui climat de încredere reciprocă și a unei cunoașteri reciproce satisfăcătoare, inter alia, a metodelor de acțiune și a dificultăților, promovând diferite măsuri corespunzătoare, cum ar fi organizarea de stagii, de ateliere specializate sau implicarea unor experți invitați în stagiile de formare și în schimburile de personal;

(c)

promovarea convergenței activităților de formare profesională de un înalt nivel a formatorilor, în moduri compatibile cu strategiile operaționale naționale;

(d)

extinderea nivelului general de cunoștințe, în special a cunoștințelor referitoare la legislația și instrumentele comunitare și internaționale relevante.

(a)

efectele economice și financiare ale contrafacerii;

(b)

funcționarea bazelor de date;

(c)

utilizarea dispozitivelor de detectare asistate de calculator;

(d)

metodele de anchetă și investigare;

(e)

asistența științifică (în special baze de date științifice și supraveghere tehnologică/monitorizare a evoluțiilor);

(f)

funcționarea sistemelor de avertizare rapidă;

(g)

aspecte conexe, cum ar fi măsura în care este obligatorie furnizarea de informații;

(h)

protecția datelor personale;

(i)

diferite aspecte legate de cooperare;

(j)

protecția monedei euro în afara Uniunii Europene;

(k)

activitățile de cercetare și

(l)

acordarea de asistență operațională specializată.

(a)

orice măsură de constituire a resurselor de formare la nivel comunitar (manual de legislație UE, buletine de informare, manuale cu instrucțiuni practice, glosare și lexicoane, baze de date, în special în domeniul asistenței științifice și a supravegherii tehnologice) sau a aplicațiilor de asistență informatice (cum ar fi programele informatice);

(b)

studii cu caracter multidisciplinar și transnațional și

(c)

dezvoltarea unor instrumente și metode de asistență tehnică pentru a facilita desfășurarea acțiunilor de detectare la nivel comunitar.

(a)

personalul agențiilor angajate în detectarea și combaterea contrafacerii (în special forțele de poliție și administrațiile financiare, în funcție de atribuțiile specifice ale acestora la nivel național);

(b)

personalul serviciilor de informații;

(c)

reprezentanți ai băncilor centrale naționale, ai monetăriilor și ai altor intermediari financiari (în special în ceea ce privește obligațiile instituțiilor financiare);

(d)

reprezentanți ai băncilor comerciale (în special în ceea ce privește obligațiile instituțiilor financiare);

(e)

magistrați și avocați specializați în acest domeniu;

(f)

orice alt grup de specialiști vizat (cum ar fi camerele de comerț și industrie sau alte structuri comparabile, capabile să asigure accesul la întreprinderi mici și mijlocii, comercianți și transportatori).

(a)

băncile centrale naționale și BCE, inter alia în ceea ce privește Sistemul de monitorizare a contrafacerilor (SMC);

(b)

Centrele de analiză naționale (CAN) și Centrele naționale de analiză monetară (CNAM);

(c)

Centrul tehnic și științific european (CTSE) și monetăriile naționale;

(d)

Europol și Interpol;

(e)

birourile centrale naționale de combatere a contrafacerii, prevăzute în articolul 12 din Convenția internațională pentru eliminarea contrafacerii banilor, semnată la Geneva la 20 aprilie 1929 (8), precum și alte agenții specializate în prevenirea, detectarea și eliminarea contrafacerii banilor;

(f)

organisme specializate implicate, de exemplu în domeniul tehnologiilor de duplicare și certificare, tipografii și ateliere de gravură;

(g)

alte organisme cu competențe specifice, inclusiv, dacă este cazul, țări terțe și, în special, țări candidate la aderare.

(a)

următoarele cheltuieli sunt suportate de Comunitate:

(b)

următoarele cheltuieli sunt suportate de statele membre:

(a)

cheltuielile aferente conceperii și producerii resurselor de instruire și aplicațiilor informatice sau instrumentelor tehnice care au dimensiune europeană;

(b)

cheltuielile aferente studiilor întreprinse, de exemplu studiilor de legislație comparativă, privind protecția monedei euro împotriva contrafacerii.

(a)

respectarea obiectivelor programului, așa cum sunt definite la articolul 2;

(b)

dimensiunea europeană, incluzând, în special, aspecte privind cooperarea cu BCE și Europol;

(c)

complementaritatea cu alte proiecte anterioare, prezente sau viitoare;

(d)

capacitatea organizatorului de a pune în aplicare proiectul;

(e)

calitatea intrinsecă a proiectului și raportul dintre costuri și eficacitate;

(f)

suma subvenției solicitate și raportul dintre aceasta și rezultatele anticipate;

(g)

efectele rezultatelor anticipate asupra realizării obiectivelor programului.

(a)

până la 30 iunie 2005, un raport de evaluare, independent de administratorul programului, privind relevanța, eficiența și eficacitatea programului și o comunicare privind oportunitatea continuării și adaptării programului respectiv, însoțită de o propunere corespunzătoare;

(b)

la încheierea programului și până la 30 iunie 2006, un raport detaliat privind implementarea și rezultatele programului, evidențiind în special valoarea adăugată a sprijinului financiar al Comunității.