—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 347/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene, de abrogare a Deciziei nr. 1364/2006/CE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 713/2009, (CE) nr. 714/2009 și (CE) nr. 715/2009 (1),

—

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1316/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2013 de instituire a Mecanismului pentru Interconectarea Europei, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 913/2010 și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 680/2007 și (CE) nr. 67/2010 (2),

—

având în vedere poziția Parlamentului în primă lectură adoptată la 17 aprilie 2019 privind revizuirea Regulamentului (UE) nr. 1316/2013 de instituire a Mecanismului pentru interconectarea Europei (3) și solicitarea sa ca Regulamentul (UE) nr. 347/2013 privind rețeaua energetică transeuropeană (TEN-E) să fie revizuit în lumina obiectivelor climatice și energetice actuale ale Uniunii Europene,

—

având în vedere Decizia (UE) 2016/1841 a Consiliului din 5 octombrie 2016 privind încheierea, în numele Uniunii Europene, a Acordului de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (4),

—

având în vedere Rezoluția sa din 4 octombrie 2017 referitoare la Conferința ONU din 2017 privind schimbările climatice de la Bonn, Germania (COP23) (5),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor intitulată „O planetă curată pentru toți: O viziune europeană strategică pe termen lung pentru o economie prosperă, modernă, competitivă și neutră din punctul de vedere al impactului asupra climei”, COM(2018)0773,

—

având în vedere Rezoluția sa din 25 octombrie 2018 referitoare la Conferința ONU din 2018 privind schimbările climatice de la Katowice, Polonia (COP24) (6),

—

având în vedere pachetul legislativ „Energie curată pentru toți europenii”,

—

având în vedere Rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la Conferința ONU din 2019 privind schimbările climatice de la Madrid, Spania (COP 25) (7),

—

având în vedere concluziile Consiliului European din 12 decembrie 2019 care susțin obiectivul de realizare a unei Uniuni neutre din punct de vedere climatic până în 2050,

—

având în vedere rezoluția sa din 28 noiembrie 2019 referitoare la urgența climatică și de mediu (8),

—

având în vedere Comunicarea Comisiei adresată Parlamentului European, Consiliului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor, intitulată „Pactul ecologic european” (COM(2019)0640),

—

având în vedere criteriile Băncii Europene de Investiții de acordare de împrumuturi în domeniul energiei,

—

având în vedere Rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la „Pactul ecologic european” (9),

—

având în vedere articolul 172 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE),

—

având în vedere întrebarea adresată Comisiei referitoare la revizuirea liniilor directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene (O-000012/2020 — B9-0008/2020),

—

având în vedere articolul 136 alineatul (5) și articolul 132 alineatul (2) din Regulamentul său de procedură,

—

având în vedere propunerea de rezoluție a Comisiei pentru industrie, cercetare și energie,

A.

întrucât Regulamentul (UE) nr. 347/2013 privind liniile directoare pentru infrastructurile energetice transeuropene („Regulamentul TEN-E”) stabilește norme pentru dezvoltarea și interoperabilitatea în timp util a rețelelor TEN-E în vederea realizării obiectivelor de politică energetică ale Uniunii;

B.

întrucât Regulamentul TEN-E identifică coridoarele prioritare și domeniile tematice prioritare în cadrul infrastructurii energetice transeuropene și oferă orientări pentru selectarea proiectelor de interes comun (PIC); întrucât Regulamentul TEN-E stabilește că PIC pot obține sprijin financiar din partea Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE) și că acestea ar beneficia de pe urma unor proceduri simplificate de acordare a autorizațiilor și a unui tratament de reglementare specific, care să permită accesul la stimulente și mecanisme transfrontaliere de alocare a costurilor, precum și de pe urma unei transparențe sporite;

C.

întrucât prima listă de PIC, instituită în 2013 prin Regulamentul delegat (UE) nr. 1391/2013 al Comisiei, conținea 248 de PIC, cea de-a doua listă, instituită prin Regulamentul delegat (UE) 2016/89 al Comisiei, conținea 195 de PIC, iar cea de-a treia listă, stabilită prin Regulamentul delegat (UE) 2018/540 al Comisiei, conținea 173 de PIC; întrucât Comisia a adoptat cea de-a patra listă de PIC la 31 octombrie 2019, care conține 151 de PIC;

D.

întrucât, astfel cum se reflectă în poziția în primă lectură a Parlamentului din 17 aprilie 2019 referitoare la propunerea de regulament privind Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru perioada 2021-2027, colegiuitorii au convenit provizoriu că Comisia ar trebui să evalueze eficacitatea și coerența politică a Regulamentului TEN-E în lumina, printre altele, a obiectivelor Uniunii privind energia și clima pentru 2030, a angajamentului pe termen lung al UE în materie de decarbonizare și a principiului „eficiența energetică pe primul loc”; întrucât această evaluare ar trebui prezentată Parlamentului și Consiliului până la 31 decembrie 2020;

E.

întrucât Regulamentul TEN-E a fost aprobat înainte de adoptarea Acordului de la Paris, care include un angajament de menținere a creșterii temperaturii medii globale cu mult sub 2 oC peste nivelurile preindustriale și de continuare a eforturilor de limitare a creșterii temperaturii la 1,5 oC peste nivelurile preindustriale;

F.

întrucât, de la adoptarea Regulamentului TEN-E în 2013, mai multe evoluții au modificat semnificativ peisajul politicii energetice din Uniune;

G.

întrucât energia joacă un rol central în tranziția către o economie cu zero emisii nete de GES și întrucât eforturile de a continua decarbonizarea sistemului energetic sunt, prin urmare, necesare pentru a-i permite Uniunii să ajungă la emisii nete egale cu zero până cel târziu în 2050, promovând în același timp tranziția în alte sectoare, și făcând față cererii crescute de energie electrică;

H.

întrucât, pentru a-și atinge obiectivele în materie de climă și energie și pentru a stimula o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, Uniunea are nevoie de o infrastructură energetică de înaltă performanță, modernă și orientată spre viitor, eficientă din punctul de vedere al costurilor și care să poată asigura securitatea aprovizionării cu energie, inclusiv diversificarea rutelor, a surselor și a furnizorilor;

I.

întrucât Regulamentul TEN-E identifică prioritățile în materie de infrastructură energetică transeuropeană care trebuie puse în aplicare pentru a îndeplini obiectivele politicii Uniunii în materie de energie și climă și identifică proiectele de interes comun necesare pentru realizarea acestor priorități;

J.

întrucât coridoarele prioritare, domeniile prioritare și criteriile de eligibilitate ar trebui să urmeze evoluția sistemului energetic și să fie întotdeauna coerente cu prioritățile de politică ale Uniunii, în special în contextul căilor de decarbonizare pe termen lung;

K.

întrucât politicile adecvate în materie de infrastructură și de eficiență energetică ar trebui puse în aplicare în mod complementar, astfel încât să contribuie la atingerea obiectivelor și țintelor Uniunii într-un mod cât mai eficient din punctul de vedere al costurilor;

L.

întrucât, în rezoluția sa din 15 ianuarie 2020 referitoare la Pactul ecologic european, Parlamentul solicită „o revizuire a orientărilor TEN-E înainte de a adopta următoarea listă de proiecte de interes comun (PIC)”;

1.

2.

3.

4.

5.