Avizul Comitetului Economic și Social European privind „guvernanța eficace a Strategiei de la Lisabona reînnoite”

(2009/C 175/03)

Printr-o scrisoare din 11 iunie 2008, adresată dlui DIMITRIADIS, Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 262 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, a solicitat Comitetului Economic și Social European elaborarea unui aviz exploratoriu cu privire la

Guvernanța eficace a Strategiei de la Lisabona reînnoite.

La 25 mai 2008, Biroul Comitetului Economic și Social European a însărcinat Secțiunea pentru uniunea economică și monetară și coeziune economică și socială cu pregătirea lucrărilor Comitetului pe această temă.

Având în vedere caracterul urgent al lucrărilor, Comitetul Economic și Social European a numit-o pe dna FLORIO raportor general în cadrul celei de-a 449-a sesiuni plenare din 3 și 4 decembrie 2008 (ședința din 4 decembrie 2008) și a adoptat prezentul aviz cu 100 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 2 abțineri.

PREAMBUL

În perioade de gravă nesiguranță, sunt necesare politici consecvente, capacitatea de a face previziuni pe termen lung, și participarea tuturor părților implicate. Strategia de la Lisabona oferă un cadru cuprinzător care permite Uniunii Europene să-și consolideze vocea unică la nivel global.

Includerea mai activă a societății civile organizate va elibera un potențial ascuns. Conceperea și punerea în aplicare a strategiei dovedesc că aceasta ar trebui să reprezinte o sinteză între abordările de sus în jos și cele de jos în sus. Ar trebui utilizată o bună guvernanță a Strategiei de le Lisabona pentru a promova convergența politicilor, precum și creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

1.   Concluzii și recomandări

1.1   Strategia de la Lisabona este un proiect care ajută întreaga societate europeană să facă față provocărilor unei lumi globalizate. CESE consideră că, date fiind criza actuală a piețelor financiare și respectiv consecințele economice și nesiguranța crescândă, competitivitatea europeană, dezvoltarea durabilă și coeziunea socială rămân de o importanță crucială. Comisia subliniază că cei trei piloni ai Agendei – creșterea economică și ocuparea forței de muncă, coeziunea socială și durabilitatea – necesită o abordare interactivă și echilibrată continuă.

1.2   Prezentul aviz reprezintă în primul rând un răspuns la solicitarea Comisiei Europene (1). Acesta se referă la guvernanța Strategiei de la Lisabona și aduce o continuare la contribuțiile precedente, atât ale CESE, cât și ale organizațiilor societății civile din UE la procesul de la Lisabona.

1.3   CESE consideră că strategia are nevoie de sprijin suficient din partea guvernelor naționale și, prin urmare, subliniază că acestea au obligația politică și morală de a se pune de acord cu organizațiile societății civile și de a elabora împreună cu acestea reformele necesare. Participarea deplină a actorilor neguvernamentali din statele membre la stabilirea agendei procesului de la Lisabona este de o importanță crucială. Consiliile economice și sociale naționale (CES) sau organizațiile similare ale societății civile ar trebui să își îndeplinească rolurile încredințate de legislația națională și de practică în ceea ce privește Strategia de la Lisabona (2).

1.4   Există diferențe substanțiale între statele membre în ceea ce privește guvernanța. În unele dintre acestea, procedurile de consultare și informare sunt bine organizate, în vreme ce, în alte state, acestea necesită îmbunătățiri considerabile. Ar trebui încurajate schimburile de bune practici. De aceea, CESE desfășoară în prezent misiuni de informare în statele membre, pentru a discuta cu actorii societății civile schimburile de bune practici și punerea în aplicare a reformelor (3).

1.5   CESE subliniază că reformele propuse de strategie le oferă cetățenilor o stabilitate economică și socială importantă, combinată cu obiective de dezvoltare durabilă. Diverșii actori din sectorul public și din cel privat ar trebui să își identifice propriul rol și propria contribuție pozitivă, corelând astfel eficiența economică cu justiția socială, în scopul bunăstării cetățenilor europeni.

1.6   CESE consideră că este întru totul de dorit ca toate părțile interesate (la nivel național, regional și local) să fie implicate în mod direct în definirea guvernanței eficace la nivelurile adecvate. Diferitele niveluri de consultare presupun modalități de participare și metode de lucru diferite.

1.7   Având în vedere diferențele dintre statele membre, CESE recomandă stabilirea de dialoguri permanente în statele membre, care să implice, pe de o parte CES naționale, iar de cealaltă parte partenerii sociali, asociind eventual alți actori ai societății (IMM-uri, economia socială (4)), precum și mediile universitare și grupurile de reflecție. De asemenea, ar trebui asociate organizațiile al căror scop este promovarea coeziunii sociale și a egalității de șanse.

1.8   CESE propune ca, la sfârșitul fiecărui ciclu de aplicare a Strategiei de la Lisabona, să se organizeze o conferință (în continuarea dialogului național permanent) cu partenerii sociali și organizațiile societății civile interesate, în care să se prezinte reușitele și deficiențele. În general, evidențierea și promovarea succeselor și a realizărilor va oferi societății o bază mai solidă pentru continuarea procesului de reformă.

1.9   CESE accentuează faptul că este necesar un sistem de monitorizare mai bun și mai detaliat (privind rolul și acțiunile diferitelor părți implicate în procesul de punere în aplicare) și propune, de aceea, o utilizare mai generală a sistemului de indicatori cantitativi și calitativi (a se vedea punctul 2.8) care este în curs de testare în mai multe țări, permițându-li-se astfel organizațiilor societății civile să joace un rol mai solid în procesul de punere în aplicare și în cel de monitorizare.

1.10   CESE estimează că se impune de urgență discutarea într-un cadru public larg a metodologiei și a aspectelor punerii în aplicare a strategiei; Comitetul face apel la toți actorii societății civile organizate să se angajeze într-o dezbatere mai amplă și mai aprofundată a reformelor de la Lisabona, la diferite niveluri. Rolul deosebit al CES naționale sau ale organizațiilor similare ale societății civile din statele membre lipsite de CES ar trebui consolidat, în situațiile în care acest rol este insuficient dezvoltat. Alte organe consultative care se ocupă cu anumite aspecte ale Strategiei de la Lisabona (consilii naționale pentru dezvoltare durabilă, pentru egalitatea de șanse sau pentru combaterea sărăciei) trebuie, de asemenea, să fie implicate, alături de organele pentru consultarea partenerilor sociali.

1.11   CESE consideră necesară efectuarea de noi pași concreți de către Comisia Europeană și de statele membre pentru avansarea punerii în aplicare, folosindu-se diferite metode de comunicare, mai cu seamă metode de comunicare electronică (identificarea bunelor practici, tabele de performanță etc.). Ar trebui promovate cooperarea transfrontalieră și schimbul de bune practici.

1.12   CESE poate fi util ca platformă atât pentru schimbul de informații între CES naționale, partenerii sociali și alți actori ai societății civile și, respectiv, instituțiile naționale, cât și pentru schimbul de opinii și de experiențe între actorii naționali neguvernamentali. CESE mulțumește pentru contribuțiile aduse la dezbatere de CES naționale și de alte organizații ale societății civile.

1.13   CESE subliniază, în orice caz, necesitatea cooperării constante dintre coordonatorii naționali ai procesului de la Lisabona și toate părțile interesate bine definite, pe parcursul elaborării, punerii în aplicare și evaluării Programelor naționale de reformă (PNR). CESE face apel la guvernele statelor membre să își intensifice activitățile de informare a cetățenilor privind rezultatele dialogului civil și social privitor la obiectivele de la Lisabona.

2.   Rolul părților interesate în procesul de guvernanță – noi forme și instrumente pentru o guvernanță eficace

2.1   Având în vedere că economia internațională se confruntă cu o serie de provocări și incertitudini foarte grave, în Europa s-a remarcat un declin semnificativ al atitudinilor pozitive privind economia. În această situație, Agenda de la Lisabona și punerea în aplicare a unor reforme structurale echilibrate devin din ce în ce mai importante, fiind nevoie de soluții imediate.

2.2   CESE consideră că guvernanța eficace a strategiei este extrem de importantă pentru aplicarea sa coerentă și accentuează faptul că responsabilizarea diferitelor niveluri (local, regional și național) ar putea încuraja elaborarea de propuneri și soluții.

2.3   CESE ia notă de faptul că inițial, în multe state membre, strategia a fost percepută ca o interacțiune între guvernele naționale și instituțiile UE. CESE a jucat un rol esențial, alături de CES naționale și de alte organizații ale societății civile, în îmbunătățirea guvernanței, în comparație cu situația inițială. Comitetul observă cu regret că participarea nu a progresat în aceeași măsură în toate statele membre.

2.4   Coordonatorii naționali ai Strategiei de la Lisabona ar trebui să implice într-un mod mai activ organizațiile societății civile și partenerii sociali în activitățile și reformele necesare pentru sprijinirea strategiei (de exemplu, informații la timp, planificare de evenimente în comun etc.), precum și să comunice publicului larg strategia într-un mod mai eficace.

2.5   Cooperarea strânsă dintre CES naționale, partenerii sociali și alte organizații ale societății civile ar contribui la externalizarea pozitivă de politici și ar crea noi sinergii. Ar trebui să se asigure participarea tuturor părților interesate, inclusiv a reprezentanților grupurilor defavorizate (persoane cu handicap, imigranți etc.).

2.6   Pentru succesul punerii în aplicare va fi nevoie de o utilizare mai eficientă a finanțării UE prin diverse fonduri (fonduri structurale etc.) disponibile pentru obiectivele de la Lisabona.

2.7   Guvernanța eficace pe mai multe niveluri

2.7.1   Sunt necesare forme noi și inovatoare de guvernanță pentru a răspunde în mod adecvat la provocările globale. CESE recomandă înființarea de dialoguri permanente în statele membre, (care să includă CES naționale, partenerii sociali, IMM-urile, universitățile și alte organizații ale societății civile, inclusiv organizațiile din domeniul economiei sociale, precum și cele al căror scop este promovarea coeziunii sociale și a egalității de șanse pentru toți). Aceste dialoguri ar trebui să ajute la identificarea strangulărilor din cadrul procesului de punere în aplicare și, totodată, să ofere noi motivații pentru zonele rămase în urmă. În acest mod, CES naționale sau organizațiile similare își pot aduce contribuția, formulând propuneri pentru a răspunde la problemele observate.

2.7.2   Aceste dialoguri permanente ar putea folosi, în țările unde se consideră necesar acest lucru, ca instrumente pentru guvernanța eficace pe mai multe niveluri, în colaborare cu biroul coordonatorului național al Strategiei de la Lisabona. Acestea ar putea ajuta la evaluarea măsurilor luate în fiecare domeniu prioritar (pe baza recomandărilor Comisiei, specifice fiecărui stat în parte), folosind un sistem de indicatori cantitativi și calitativi la nivel local, regional și național (a se vedea punctul 2.8). Acest lucru ar fi, de asemenea, util în cazul sistemului de indicatori transfrontalier.

2.7.3   Ar trebui garantată transparența (accesul la date, respectarea termenelor) în cursul întâlnirilor dintre Comisia Europeană și partenerii sociali, ONG-uri și diferitele organizații ale societății civile.

2.7.4   Un instrument important care ar putea sprijini aplicarea Agendei de la Lisabona este metoda deschisă de cooperare (MDC). Comitetul a afirmat cu mai multe ocazii că MDC ar putea fi folosită mai bine și mai eficient. Acest lucru se poate obține folosindu-se abordarea recent introdusă a „principiilor comune” (5) și permițându-se participarea societății civile organizate la formularea și chiar negocierea obiectivelor Strategiei de la Lisabona la nivel european. Cu toate acestea, în grava situație financiară și economică actuală, este nevoie ca toate guvernele și părțile implicate să ia noi măsuri pentru fixarea unor obiective mai bune.

2.7.5   Părțile interesate vor trebui să elaboreze noi metode pentru schimbul de bune practici: sistemul de rețea pe mai multe niveluri ar presupune schimbul de informații în ambele sensuri între diferitele niveluri de guvernare, în timp ce stabilirea de obiective transfrontaliere ar fi o consecință a unei mai bune cooperări între zonele învecinate din două sau mai multe state membre.

2.8   Un sistem de indicatori cantitativi și calitativi

2.8.1   Printre diferențele constatate dintre statele membre se numără și divergențe în ceea ce privește colectarea de date relevante pentru indicatorii structurali. Trebuie să se găsească modalități și mijloace pentru a se obține informații obiective, de calitate ridicată, în ceea ce privește indicatorii în toate statele membre. În acest scop este cu atât mai necesar să se consolideze relațiile existente între agențiile responsabile (de exemplu institutele naționale de statistică), așa cum procedează Eurostat, pentru îmbunătățirea bazei statistice comune indispensabile. Aceste date trebuie să fie accesibile pe scară largă, iar dezbaterea privind selectarea criteriilor cât mai transparentă posibil.

2.8.2   Un sistem de indicatori cantitativi și calitativi, bazat pe obiectivele PNR și stabilit de părțile implicate în colaborare cu reprezentanți ai guvernului, ar oferi informații eficace și concrete pentru cuantificarea progreselor realizate în fiecare stat membru pe baza indicatorilor structurali (6), precum și a obiectivelor generale ale Strategiei de la Lisabona. Fiecare CES național sau organizație similară ar trebui să analizeze și să își stabilească propriile criterii de prioritate. CES naționale în state cum ar fi Belgia, Bulgaria și Franța au început deja evaluarea la intervale regulate (de exemplu, la interval de doi ani) a celor 14 indicatori stabiliți de guvernele statelor membre și a unor indicatori structurali adiționali, folosind instrumente statistice accesibile pe site-ul internet al Eurostat. Alte CES naționale ar putea urma această cale dacă doresc.

2.8.3   Criteriile naționale ar putea fi modificate în funcție de cerințele de la fiecare nivel (național, regional, local și sectorial (7)) și adaptate în consecință. Sistemele naționale de indicatori din fiecare domeniu prioritar (astfel cum au fost acestea definite de Consiliul European de primăvară din 2006) se vor concentra asupra colectării de date la nivel național și regional în scopul obținerii de măsuri și indicatori de performanță concreți. Baza de date trebuie să fie disponibilă pentru CES naționale, partenerii sociali și alți actori ai societății civile. Se propun următorii pași practici:

2.8.4   În acest mod, părțile implicate ar putea stabili obiective realiste și furniza informații coerente pentru revizuirea PNR. În plus, datele vor fi ușor de actualizat și vor permite evaluarea continuă. În același timp, acest sistem va facilita identificarea celor mai bune practici din toate statele membre.

(1)  În scrisoarea acesteia din 11 iunie 2008 către dl. DIMITRIADIS, președintele CESE, dna WALLSTRÖM, vicepreședintele Comisiei Europene a solicitat elaborarea de către CESE a unui aviz exploratoriu privind Strategia de la Lisabona pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă. Această solicitare adresată CESE de către Comisie se înscrie în mandatul general al Summitului de primăvară din 2008, care „invită Comisia și statele membre să consolideze implicarea părților interesate în procesul de la Lisabona (…)”.

(2)  CESE observă că nu se intervine în nici un fel în statele membre în procedurile existente de consultare, în competențele și legitimitatea partenerilor sociali.

(3)  Reprezentanții din Franța, Spania, Belgia și Olanda și-au exprimat satisfacția cu privire la guvernanța procesului în statele lor. Pentru rezultatele primei misiuni, a se vedea Anexa 2.

(4)  „Economia socială este structurată în jurul a trei mari tipuri de organizații: cooperative, societăți și asociații de ajutor reciproc și, mai recent, fundații.”, Economia socială în UE, p. 11, CESE/COMM/05/2005.

(5)  Metoda principiilor comune se referă la domenii foarte specifice în care statele membre vor să se realizeze progrese chiar dacă competența UE este limitată, ref. Avizul CESE Un nou program european de acțiune socială, JO C 27, 3.2.2009, p. 99.

(6)  În decembrie 2003 au fost stabiliți de comun acord de guvernele statelor membre 14 indicatori structurali. Cei 14 indicatori structurali sunt: PIB per capita în SPC (standardul puterii de cumpărare), productivitatea muncii, rata de ocupare a forței de muncă, rata de ocupare a persoanelor în vârstă, nivelul de studii atins de tineri, pe sexe, cheltuielile interne brute pentru cercetare și dezvoltare, nivelurile de preț comparative, investițiile comerciale, rata de risc de sărăcie după transferurile sociale, rata de șomaj pe termen lung, dispersia ratelor de angajare regionale, emisiile de gaze cu efect de seră, intensitatea energetică a economiei și volumul de transport de marfă în raport cu PIB. Eurostat furnizează în mod regulat informații privind indicatorii structurali:

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page?_pageid=1133,47800773,1133_47802588&_dad=portal&_schema=PORTAL.

(7)  Sectorial – fiecare sector de activitate economică ar trebui, de asemenea, să definească măsurile necesare pentru atingerea obiectivelor de la Lisabona (de exemplu: inovare și competitivitate).

(8)  http://www.eesc.europa.eu/ceslink/09-fr/presentation-ceslink-fr.html.

(9)  CESE poate contribui la proces punând la dispoziție spațiu pe web pentru difuzarea rezultatelor și schimbul de informații.