This document is an excerpt from the EUR-Lex website
Document 42006X0728(02)
Code of conduct for the effective implementation of the Convention on the elimination of double taxation in connection with the adjustment of profits of associated enterprises
Cod de conduită pentru punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2006/C 176/02)
Cod de conduită pentru punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (2006/C 176/02)
JO C 176, 28.7.2006, pp. 8–12
(ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, IT, LV, LT, HU, NL, PL, PT, SK, SL, FI, SV) Acest document a fost publicat într-o ediţie specială
(BG, RO, HR)
In force
|
13/Volumul 59 |
RO |
Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene |
6 |
42006X0728(02)
|
C 176/8 |
JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE |
Cod de conduită pentru punerea în aplicare a Convenției privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate
(2006/C 176/02)
CONSILIUL UNIUNII EUROPENE ȘI REPREZENTANȚII GUVERNELOR STATELOR MEMBRE, REUNIȚI ÎN CADRUL CONSILIULUI,
AVÂND ÎN VEDERE Convenția din 23 iulie 1990 privind eliminarea dublei impuneri în legătură cu ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate (denumită în continuare „Convenția de arbitraj”),
RECUNOSCÂND necesitatea, atât pentru statele membre, cât și pentru contribuabili de a avea norme mai detaliate pentru punerea în aplicare a convenției menționate anterior într-un mod eficient,
LUÂND ACT de Comunicarea Comisiei din 23 aprilie 2004 referitoare la raportul privind activitățile Forumului Comun al UE care vizează prețurile de transfer în domeniul impozitării întreprinderilor, care include o propunere de cod de conduită,
SUBLINIIND că acest Cod de conduită reprezintă un angajament politic și nu aduce atingere drepturilor și obligațiilor statelor membre sau domeniilor de competență respective ale statelor membre și Comunității care decurg din tratat,
RECUNOSCÂND că punerea în aplicare a prezentului cod de conduită nu ar trebui să împiedice găsirea de soluții la un nivel mai global,
ADOPTĂ URMĂTORUL COD DE CONDUITĂ:
Fără a aduce atingere domeniilor de competență respective ale statelor membre și ale Comunității, prezentul cod de conduită vizează punerea în aplicare a Convenției de arbitraj și anumite chestiuni conexe legate de procedura amiabilă prevăzută de convențiile privind dubla impunere încheiate între statele membre.
1. Momentul de începere a perioadei de trei ani [termen pentru prezentarea cererii în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) din Convenția de arbitraj]
Data „primului aviz de impozitare sau a măsurii echivalente care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1, ca urmare a unei ajustări a prețurilor de transfer” (1) se consideră a fi momentul în care începe să curgă perioada de trei ani.
În ceea ce privește cazurile de transfer al prețurilor, se recomandă statelor membre să aplice și această definiție pentru stabilirea perioadei de trei ani, astfel cum se prevede la articolul 25 alineatul (1) din modelul de convenție fiscală al OECD privind veniturile și capitalul și pusă în aplicare în cadrul convențiilor privind dubla impunere încheiate între statele membre ale UE.
2. Momentul de începere a perioadei de doi ani [articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj]
|
(i) |
În sensul articolului 7 alineatul (1) din convenție, se consideră că un caz a fost prezentat în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) atunci când contribuabilul oferă următoarele informații:
|
|
(ii) |
Se consideră că perioada de doi ani începe cel târziu la următoarele date:
|
3. Proceduri de acord amiabil prevăzute de Convenția de arbitraj
3.1. Dispoziții generale
|
(a) |
În conformitate cu orientările OECD, se aplică principiul concurenței depline, independent de consecințele fiscale imediate pe care acesta ar putea să le aibă pentru oricare dintre statele contractante. |
|
(b) |
Cazurile sunt soluționate cât mai rapid posibil având în vedere complexitatea problemelor pe care le pune fiecare caz în parte. |
|
(c) |
Toate mijloacele corespunzătoare care permit obținerea unui acord amiabil cât mai rapid posibil, inclusiv reuniunile personale, vor fi luate în considerare; dacă este cazul, întreprinderea va fi invitată să își prezinte punctul de vedere în fața autorității sale competente. |
|
(d) |
Luând în considerare dispozițiile prezentului cod, un acord amiabil ar trebui încheiat în termen de doi ani de la data la care o autoritate competentă a fost sesizată cu cazul respectiv, în conformitate cu punctul (2) (ii) din prezentul cod. |
|
(e) |
Procedura de acord amiabil nu ar trebui să impună costuri procedurale necorespunzătoare sau excesive solicitantului sau oricărei alte persoane implicate. |
3.2. Funcționarea practică și transparența
|
(a) |
Pentru a reduce la minim costurile și întârzierile datorate traducerii, procedura de acord amiabil și în special schimbul de luări de poziție ar trebui să se desfășoare într-o limbă de lucru comună sau într-un mod cu efect echivalent, în cazul în care autoritățile competente ajung la un acord la nivel bilateral. |
|
(b) |
Întreprinderea care solicită procedura de acord amiabil este informată de autoritatea competentă căreia i-a adresat cererea cu privire la orice evoluții importante care o vizează pe tot parcursul procedurii. |
|
(c) |
Se asigură confidențialitatea informațiilor privind orice persoană protejată în cadrul unei convenții fiscale bilaterale sau în temeiul legislației unui stat contractant. |
|
(d) |
Autoritatea competentă confirmă primirea unei cereri care îi este adresată de un contribuabil de a iniția o procedură de acord amiabil în termen de o lună de la primarea cererii și informează simultan autoritățile competente din celelalte state contractante implicate în cauză, anexând o copie a cererii contribuabilului. |
|
(e) |
În cazul în care autoritatea competentă consideră că întreprinderea nu a trimis minimul de informații necesare inițierii procedurii de acord amiabil în conformitate cu punctul (2) (i), aceasta invită întreprinderea, în termen de două luni de la primirea cererii, să îi furnizeze informațiile suplimentare specifice de care are nevoie. |
|
(f) |
Statele contractante se angajează ca autoritatea competentă să răspundă întreprinderii solicitante în una din următoarele forme:
|
|
(g) |
În cazul în care o autoritate competentă consideră că o cerere este întemeiată, ar trebui să inițieze o procedură de acord amiabil, informând autoritatea competentă din celălalt stat contractant de decizia sa și anexând o copie a informațiilor menționate la punctul (2) (i) din prezentul cod. În același timp, aceasta informează persoana care invocă Convenția de arbitraj că a inițiat procedura de acord amiabil. Inițiind procedura amiabilă, autoritatea competentă indică de asemenea – pe baza informațiilor de care dispune – autorității competente din statul contractant și persoanei care a depus cererea dacă solicitarea a fost prezentată în termenele prevăzute la articolul 6 alineatul (1) din Convenția de arbitraj și data de la care începe perioada de doi ani menționată la articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj. |
3.3. Schimbul de documente de poziție
|
(a) |
Atunci când a fost inițiată o procedură de acord amiabil, statele contractante se angajează ca autoritatea competentă din statul în care s-a efectuat sau se intenționează efectuarea unei evaluări a impozitului, constituită dintr-o decizie finală a administrației fiscale privind veniturile sau dintr-o măsură echivalentă, și care cuprinde o ajustare care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj, să transmită un document de poziție autorităților competente din celelalte state membre implicate în cauză, care prezintă:
|
|
(b) |
Documentul de poziție include o justificare completă a evaluării fiscale sau a ajustării și este însoțit de o serie de documente de bază care susțin poziția adoptată de autoritatea competentă și de o listă a tuturor celorlalte documente utilizate pentru ajustare. |
|
(c) |
Documentul de poziție este transmis autorităților competente din celelalte state contractante implicate în cauză cât mai rapid posibil, luând în considerare complexitatea cazului respectiv și cel mai târziu în termen de patru luni de la cea mai îndepărtată dintre următoarele date:
|
|
(d) |
Statele contractante se angajează ca, în cazul în care autoritatea competentă din statul în care nu s-a efectuat sau nu există intenția de a fi efectuată o evaluare a impozitului sau o măsură echivalentă care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj în temeiul, de exemplu, ca urmare a unei ajustări a prețurilor de transfer, primește un document de poziție din partea unei alte autorități competente, autoritatea competentă să răspundă cât mai rapid posibil, luând în considerare complexitatea cazului respectiv și cel târziu în termen de șase luni de la primirea documentului de poziție. |
|
(e) |
Răspunsul ar trebui să adopte una dintre următoarele două forme:
|
|
(f) |
Statele contractante efectuează de asemenea toate demersurile necesare pentru accelerarea, pe cât posibil, a tuturor procedurilor. În această privință, statele contractante ar trebui să ia în considerare organizarea regulată și cel puțin o dată pe an, a unor reuniuni ale autorităților competente pentru a discuta cu privire la procedurile amiabile aflate în curs (cu condiția ca numărul cazurilor să justifice aceste reuniuni regulate). |
3.4. Convenții privind dubla impunere între statele membre
În ceea ce privește cererile prezentate în domeniul prețurilor de transfer, se recomandă statelor membre să aplice dispozițiile punctelor 1-3 și procedurilor de acord amiabil inițiate în conformitate cu dispozițiile articolului 25 alineatul (1) din modelul de convenție fiscală al OECD privind veniturile și capitalul, puse în aplicare în convențiile privind dubla impunere încheiate între statele membre ale UE.
4. Procedurile din a doua etapă a Convenției de arbitraj
4.1. Lista persoanelor independente
|
(a) |
Statele contractante se angajează să comunice fără întârziere Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene numele celor cinci personalități independente care pot face parte din comisia consultativă, astfel cum este menționat la articolul 7 alineatul (1) din Convenția de arbitraj, precum și să îi comunice, în aceleași condiții, orice modificare adusă listei. |
|
(b) |
Atunci când comunică numele personalităților independente desemnate Secretarului General al Consiliului Uniunii Europene, statele contractante anexează un curriculum vitae al acestora, care ar trebui să indice, printre altele, experiența acestora în domeniul juridic, fiscal și în special al prețurilor de transfer. |
|
(c) |
Statele contractante pot indica de asemenea pe lista lor personalitățile independente care îndeplinesc cerințele pentru a fi alese în funcția de președinte. |
|
(d) |
În fiecare an, Secretarul General al Consiliului invită statele contractante să îi confirme numele personalităților independente și/sau să precizeze numele înlocuitorilor acestora. |
|
(e) |
Lista completă a personalităților independente desemnate se publică pe pagina de internet a Consiliului. |
4.2. Constituirea comisiei consultative
|
(a) |
Cu excepția cazului în care statele contractante în cauză decid altfel, statul contractant care a emis primul aviz de impozitare, și anume decizia finală luată de administrația fiscală privind veniturile suplimentare sau orice altă măsură echivalentă care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1 din Convenția de arbitraj, ia inițiativa de a constitui comisia consultativă și organizează reuniunile acesteia de comun acord cu celălalt stat contractant. |
|
(b) |
Comisia consultativă este compusă în principiu din două personalități independente, pe lângă președintele comisiei și reprezentanții autorităților competente. |
|
(c) |
Comisia consultativă este asistată de un secretariat ale cărui spații sunt puse la dispoziție de statul contractant care a inițiat constituirea comisiei consultative, cu excepția cazului în care statele contractante în cauză decid altfel. Din motive de independență, acest secretariat funcționează sub supravegherea președintelui comisiei consultative. Membrii secretariatului sunt ținuți să respecte dispozițiile privind confidențialitatea, astfel cum se prevede la articolul 9 alineatul (6) din Convenția de arbitraj. |
|
(d) |
Locul în care se reunește comisia consultativă și locul în care este emis avizul pot fi stabilite anticipat de autoritățile competente din statele contractante în cauză. |
|
(e) |
Statele contractante furnizează comisiei consultative, înainte de prima sa reuniune, toate documentele și informațiile relevante și în special toate documentele, rapoartele, corespondența și concluziile utilizate în cadrul procedurii de acord amiabil. |
4.3. Funcționarea comisiei consultative
|
(a) |
Se consideră că comisia consultativă a fost sesizată la data la care președintele confirmă că toți membrii comisiei au primit toate documentele și informațiile relevante menționate la punctul 4.2 litera (e). |
|
(b) |
Lucrările comisiei consultative se desfășoară în limba sau limbile oficiale ale statelor contractante implicate în cauză, cu excepția cazului în care autoritățile competente decid altfel de comun acord, luând în considerare preferințele comisiei consultative. |
|
(c) |
Comisia consultativă poate solicita ca partea de la care provine o declarație sau un document să pună la dispoziția comisiei o traducere a acestora în limba sau limbile în care se desfășoară lucrările. |
|
(d) |
În conformitate cu dispozițiile articolului 10 din Convenția de arbitraj, comisia consultativă poate solicita statelor contractante și în special statului contractant care emis primul aviz de impozitare, și anume decizia finală luată de administrația fiscală privind veniturile suplimentare sau orice altă măsură echivalentă care generează sau poate genera o dublă impunere în sensul articolului 1, să se prezinte în fața comisiei consultative. |
|
(e) |
Cheltuielile de procedură ale comisiei consultative, care sunt repartizate în mod egal între statele contractante în cauză, constau din costurile administrative ale comisiei, precum și din remunerația și cheltuielile efectuate de personalitățile independente. |
|
(f) |
Cu excepția cazului în care autoritățile competente din statele contractante în cauză decid altfel:
|
|
(g) |
Plata efectivă a cheltuielilor de procedură ale comisiei consultative este efectuată de către statul contractant care a luat inițiativa constituirii comisiei, cu excepția cazului în care autoritățile competente din statele contractante în cauză decid altfel. |
4.4. Avizul comisiei consultative
Statele contractante doresc ca avizul să cuprindă următoarele elemente:
|
(a) |
numele membrilor comisiei consultative; |
|
(b) |
cererea; cererea include:
|
|
(c) |
un rezumat succint al procedurii; |
|
(d) |
argumentele și metodele pe care se bazează decizia din aviz; |
|
(e) |
avizul; |
|
(f) |
locul în care este emis avizul; |
|
(g) |
data la care este emis avizul; |
|
(h) |
semnăturile membrilor comisiei consultative. |
Decizia autorităților competente și avizul comisiei consultative se comunică după cum urmează:
|
(i) |
odată ce decizia a fost luată, autoritatea competentă care a fost sesizată cu privire la acest caz trimite o copie a deciziei autorităților competente și a avizului comisiei consultative fiecăreia dintre întreprinderile în cauză; |
|
(ii) |
autoritățile competente din statele contractante pot conveni ca decizia și avizul să poată fi publicate integral sau pot conveni să le publice fără a a fi menționate denumirile întreprinderilor în cauză și eliminând orice alte informații care ar putea dezvălui identitatea întreprinderilor respective. În ambele cazuri este necesar acordul întreprinderilor și înainte de orice publicare întreprinderile în cauză trebuie să comunice în scris autorității competente căreia i-a fost prezentat cazul că nu se opun publicării deciziei și avizului; |
|
(iii) |
avizul comisiei consultative este redactat în trei exemplare originale, dintre care două sunt trimise autorităților competente din statele contractante, iar unul este trimis spre arhivare Comisiei. Dacă se ajunge la un acord cu privire la publicarea avizului, acesta din urmă este făcut public în limba (limbile) de origine pe pagina de internet a Comisiei. |
5. Suspendarea colectării impozitelor pe perioada procedurilor de soluționare a litigiilor transfrontaliere
Se recomandă statelor membre să ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că suspendarea colectării impozitelor pe perioada procedurilor de soluționare a litigiilor transfrontaliere inițiate în cadrul Convenției de arbitraj poate fi obținută de întreprinderile implicate în astfel de proceduri, în aceleași condiții ca cele implicate într-o cale de atac/litigiu intern, chiar dacă aceste măsuri pot implica modificări ale legislației în anumite state membre. Se dorește ca statele membre să extindă aceste măsuri la procedurile de soluționare a litigiilor transfrontaliere inițiate în cadrul convențiilor privind dubla impunere încheiate între statele membre.
6. Aderarea noilor state membre ale UE la Convenția de arbitraj
Statele membre depun eforturi pentru semnarea și ratificarea, acceptarea sau aprobarea Convenției de aderare a noilor state membre ale UE la Convenția de arbitraj cât mai rapid posibil și, în orice caz, cel târziu în termen de doi ani de la aderarea acestora la UE.
7. Dispoziții finale
Pentru a asigura aplicarea uniformă și efectivă a codului, statele membre sunt invitate să prezinte Comisiei un raport privind aplicarea sa practică la fiecare doi ani. Pe baza acestor rapoarte, Comisia intenționează să prezinte Consiliului un raport și poate propune reexaminarea dispozițiilor codului.
(1) Membrul reprezentând autoritățile fiscale italiene consideră „data primului aviz de impozitare sau a măsurii echivalente ca urmare a unei ajustări a prețurilor de transfer care generează sau poate genera o dublă impozitare în sensul articolului 1”, ca reprezentând momentul de începere a perioadei de trei ani, dat fiind faptul că aplicarea Convenției de arbitraj existente ar trebui să se limiteze doar la cazurile care fac obiectul unei „ajustări” a prețurilor de transfer.