05/Volumul 01

RO

Jurnalul Ofícial al Uniunii Europene

167

---

31976R1860

---

L 214/24

JURNALUL OFÍCIAL AL UNIUNII EUROPENE

---

REGULAMENTUL (CECO, CEE, EURATOM) NR. 1860/76 AL CONSILIULUI

din 29 iunie 1976

de stabilire a condițiilor de încadrare a personalului Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă

CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE,

având în vedere Regulamentul (CEE) nr. 1365/75 al Consiliului din 26 mai 1975 privind crearea Fundației europene pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă (1) și, în special, articolul 17 al acestuia,

având în vedere propunerea Comisiei,

întrucât Consiliul, hotărând la propunerea Comisiei, are obligația de a adopta dispoziții privind personalul acestei Fundații,

ADOPTĂ PREZENTUL REGULAMENT:

TITLUL I

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

(1)   Prezentele condiții de încadrare în muncă se aplică:

—	directorului și directorului adjunct al Fundației;

—	agenților Fundației;

—	agenților locali ai Fundației.

(2)   În sensul prezentelor condiții de încadrare în muncă, agentul angajat pentru ocuparea unui post care este inclus în bugetul Fundației este considerat agent al Fundației.

(3)   În sensul prezentelor condiții de încadrare în muncă, expresia „agent local” desemnează agentul angajat în conformitate cu practicile locale pentru activități manuale sau servicii, în cadrul unui post care nu este inclus pe lista posturilor prevăzute în bugetul Fundației și remunerat din fondurile totale prevăzute în acest scop în buget.

(4)   Directorul, numit de Comisia Comunităților Europene, este angajat pe un post care este inclus pe lista posturilor prevăzute în bugetul Fundației în scopul exercitării îndatoririlor prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (CEE) nr. 1365/75.

Directorul adjunct, care este numit de Comisia Comunităților Europene, este angajat pe un post care este inclus pe lista posturilor prevăzute în bugetul Fundației, în scopul sprijinirii directorului și înlocuirii acestuia în cazul în care absentează sau este în alt mod împiedicat să își exercite atribuțiile.

(5)   Directorul are autoritatea de a încheia contracte de încadrare în muncă cu agenții prevăzuți la alineatele (2) și (3).

Președintele Consiliului de Administrație al Fundației are autoritatea de a semna contractele de încadrare în muncă ale directorului și directorului adjunct.

TITLUL II

AGENȚII FUNDAȚIEI

CAPITOLUL 1

Articolul 2

Un agent poate fi angajat pentru o perioadă determinată sau nedeterminată.

Contractele pe perioadă determinată nu pot fi încheiate pentru perioade mai mari de cinci ani și pot fi reînnoite.

Articolul 3

Agenții nu pot fi angajați în alte scopuri decât pentru ocuparea, în conformitate cu prezentul titlu, a locurilor vacante incluse în lista posturilor prevăzute în bugetul Fundației. Pentru fiecare post vacant care trebuie ocupat se face o publicitate corespunzătoare. Procedura de publicitate se stabilește de către Consiliul de Administrație.

Articolul 4

Agenții sunt repartizați în patru categorii, divizate în grade corespunzătoare sarcinilor care trebuie îndeplinite.

Agenții sunt clasificați în funcție de calificare și experiență.

Tabelul următor prezintă gradele corespunzătoare fiecărui post de bază:

Categoria	Gradul	Postul de bază
A	A 5	Administrator șef
	A 6	Administrator
	A 7
	A 8	Administrator adjunct
B	B 1	Asistent administrativ șef
	B 3	Asistent administrativ principal
	B5	Asistent administrativ
C	C 1	Secretar șef
		Consilier șef
	C 2	Secretar/Dactilograf Consilier
	C 3
	C 5	Dactilograf
		Asistent
D	D 2	Personal calificat
	D 4	Personal necalificat

Pe baza acestui tabel, Consiliul de Administrație, de comun acord cu Comisia Comunităților Europene, definește îndatoririle și atribuțiile specifice fiecărui post de bază.

Articolul 5

Gradul și treapta pe care este angajat personalul se prevăd în contractele acestora.

Un agent este angajat pe prima treaptă a gradului său. Cu toate acestea, directorul, ținând cont de formarea și experiența specifică pentru postul persoanei în cauză, poate permite avansări excepționale în trepte. Aceasta nu depășește 48 de luni.

Numirea unui agent într-un post cu un grad mai mare decât cel pe care a fost angajat se consemnează într-un act adițional la contractul de muncă.

Articolul 6

(1)   Se înființează Comitetul personalului, care exercită atribuțiile prevăzute de prezentele condiții de încadrare în muncă.

(2)   Componența și modul de funcționare a acestui comitet se stabilesc de către Consiliul de Administrație al Fundației în conformitate cu anexa I.

(3)   Comitetul personalului reprezintă interesele personalului față de Fundație și menține un contact permanent între Fundație și personal. Acesta contribuie la bunul mers al Fundației prin promovarea unui mijloc de exprimare a opiniilor de către personal.

Acesta notifică directorului orice dificultate care are implicații generale în ceea ce privește interpretarea și aplicarea acestor condiții de încadrare în muncă. Acesta poate fi consultat în legătură cu orice dificultate de acest fel.

Comitetul prezintă directorului sugestii cu privire la organizarea și funcționarea serviciului și propuneri pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă sau a condițiilor generale de viață ale personalului.

(4)   Un agent al cărui contract depășește un an sau este pe perioadă nedeterminată are drept de vot în alegeri și dreptul de a candida pentru a fi ales în Comitetul personalului.

Un agent al cărui contract este mai mic de un an are, de asemenea, drept de vot, dacă a fost angajat de Fundație pentru cel puțin șase luni.

CAPITOLUL 2

Drepturi și obligații

Articolul 7

Agentul își îndeplinește obligațiile și se comportă ținând seama doar de interesele Fundației, fără a solicita și fără a accepta instrucțiuni din partea vreunui guvern ori vreunei autorități, organizații sau persoane din afara Fundației.

Agentul nu acceptă fără permisiunea directorului nici o distincție, decorație, favoare, cadou sau sumă din partea vreunui guvern sau din altă sursă din afara Fundației, cu excepția serviciilor oferite fie înainte de încadrarea în muncă, fie în timpul satisfacerii serviciului militar sau a altui serviciu național, pentru aceste servicii.

Articolul 8

Agentul se abține de la orice acțiune și, în special, de la orice exprimare publică a opiniei care poate aduce atingere demnității funcției sale.

Acesta nu poate exercita o activitate externă, indiferent dacă este remunerată sau nu.

Articolul 9

Dacă soțul unui agent desfășoară, cu titlu profesional, o activitate cu caracter lucrativ, agentul informează directorul în acest sens.

În cazul în care natura activității se dovedește a fi incompatibilă cu aceea a agentului și dacă acesta nu-și poate lua angajamentul că această activitate va înceta într-o perioadă determinată de timp, directorul decide dacă agentul va continua să rămână în funcție.

Articolul 10

Orice agent care este chemat să decidă, ca sarcină de serviciu, asupra unei chestiuni în a cărei soluționare are un interes personal care să îi afecteze independența informează directorul în acest sens.

Articolul 11

Un agent care este candidat în alegerile parlamentare solicită concediu fără plată pentru o perioadă care nu depășește trei luni.

Directorul evaluează situația agentului ales. Având în vedere importanța funcției în care a fost ales acesta și îndatoririle care îi revin, directorul decide dacă agentul respectiv este menținut în serviciu sau solicită concediu fără plată. În acest ultim caz, durata concediului este egală cu perioada pentru care agentul a fost ales.

Articolul 12

După părăsirea serviciului, agentul continuă să aibă obligația de onestitate și prudență în ceea ce privește acceptarea anumitor posturi sau beneficii.

Articolul 13

Agentul păstrează cea mai mare discreție asupra tuturor faptelor și informațiilor care i-au fost aduse la cunoștință în timpul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale; nu divulgă în nici un fel și către nici o persoană neautorizată vreun document sau vreo informație care nu a fost făcută publică. Agenții continuă să aibă această obligație și după părăsirea serviciului.

Agenții, atât singuri, cât și împreună cu alții, nu publică sau nu determină publicarea, fără permisiunea directorului, a nici unui material referitor la activitatea Fundației. Permisiunea se refuză doar în cazul în care materialul propus spre publicare poate aduce atingere intereselor Fundației.

Articolul 14

Toate drepturile asupra manuscriselor sau asupra altor lucrări realizate de agenți în îndeplinirea atribuțiilor lor sunt proprietatea Fundației.

Articolul 15

Agenții nu divulgă fără permisiunea directorului, sub nici un motiv, în nici o procedură legală, informații despre care au cunoștință datorită sarcinilor lor de serviciu. Permisiunea se refuză doar în cazul în care o cer interesele Fundației și dacă refuzul nu are consecințe penale pentru angajatul în cauză. Agenții continuă să aibă această obligație și după părăsirea serviciului.

Alineatul precedent nu se aplică agenților sau foștilor agenți care depun mărturie în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene într-o chestiune care privește agenți sau foști agenți ai Fundației.

Articolul 16

Agentul își are reședința fie în locul în care este angajat, fie la o distanță care permite îndeplinirea corespunzătoare a îndatoririlor sale.

Articolul 17

Indiferent de postul pe care îl ocupă, un agent are datoria să ofere asistență și consiliere superiorilor, fiind răspunzător pentru executarea sarcinilor atribuite.

Un agent care răspunde de un domeniu de activitate este răspunzător în fața superiorilor săi în ce privește autoritatea care i-a fost conferită și respectarea instrucțiunilor date. Responsabilitatea subordonaților nu îl absolvă în nici un fel de propriile sale responsabilități.

Un agent care primește instrucțiuni pe care le consideră neregulamentare sau pasibile să genereze dificultăți majore informează superiorul ierarhic direct, dacă este necesar, în scris. Dacă acesta primește în scris confirmarea instrucțiunilor de la superiorul său, le va duce la îndeplinire în totalitate, în afară de cazul în care aceasta constituie o încălcare a legii.

Articolul 18

Un agent poate fi obligat să repare, în tot sau în parte, prejudiciul suferit de Fundație din culpa gravă a agentului, manifestată în cursul sau în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor sale.

Directorul emite o decizie motivată în conformitate cu procedura stabilită cu privire la probleme disciplinare.

Curtea de Justiție a Comunităților Europene are competența de fond pentru soluționarea diferendelor care decurg din aceste dispoziții.

Articolul 19

Privilegiile și imunitățile de care beneficiază agenții se acordă exclusiv în interesul Fundației. Sub rezerva dispozițiilor Protocolului privind privilegiile și imunitățile al Comunităților Europene, personalul nu este exceptat de la îndeplinirea obligațiilor personale sau de la a se conforma actelor cu putere de lege și normelor administrative de poliție în vigoare.

Articolul 20

Fundația asistă fiecare agent, în special în procedurile împotriva unei persoane care lansează amenințări, insulte sau acte sau declarații defăimătoare sau orice faptă îndreptată împotriva persoanei sau a bunurilor sale, la care este supus el sau un membru al familiei din cauza calității sale sau a îndatoririlor de serviciu.

Aceasta repară prejudiciul suferit în astfel de cazuri, în măsura în care agentul nu a cauzat prejudiciul, cu intenție sau din neglijență, și nu a reușit să obțină repararea de la persoana care l-a cauzat.

Aceasta facilitează perfecționarea profesională a agentului, în măsura în care aceasta este compatibilă cu funcționarea corespunzătoare a serviciului și este în conformitate cu propriile interese.

Articolul 21

Agenții beneficiază de dreptul de asociere; aceștia pot fi, în special, membri ai organizațiilor sindicale sau profesionale.

Articolul 22

Agentul poate adresa cereri directorului.

Orice decizie referitoare la o anumită persoană care este adoptată în conformitate cu prezentele condiții de încadrare în muncă se comunică în scris, fără întârziere, agentului implicat. Orice decizie care afectează nefavorabil un agent va expune motivele pe care se bazează.

Deciziile specifice cu privire la statutul administrativ al unui agent se afișează fără întârziere în incinta Fundației.

CAPITOLUL 3

Condițiile de încadrare în muncă

Articolul 23

(1)   Încadrarea în muncă a agenților urmărește garantarea pentru Fundație a serviciilor persoanelor cu cel mai înalt grad de calificare, eficiență și integritate, recrutate pe o cât mai larg posibilă bază geografică dintre resortisanții statelor membre ale Comunităților Europene.

Agenții sunt selectați fără deosebire de rasă, credință sau sex.

Nici o funcție nu poate fi rezervată resortisanților unui anumit stat membru.

(2)   Un agent poate fi angajat doar dacă:

(a)	este resortisant al unui stat membru al Comunităților Europene, în afara cazului în care este autorizată o exceptare de către Consiliul de Administrație și se bucură de toate drepturile cetățenești;

(b)	și-a îndeplinit orice obligație impusă de legislația cu privire la serviciul militar;

(c)	prezintă referințe corespunzătoare cu privire la îndeplinirea adecvată a obligațiilor sale;

(d)	este apt fizic să își îndeplinească obligațiile; și

(e)	dovedește cunoașterea temeinică a uneia dintre limbile Comunităților Europene și cunoașterea satisfăcătoare a unei alte limbi a Comunităților în măsura în care îi este necesar în îndeplinirea obligațiilor sale.

Articolul 24

Înainte de încadrarea în muncă, un agent este examinat medical de către un medic numit de Fundație, în așa fel încât să se dovedească îndeplinirea cerințelor articolului 23 alineatul (2) litera (d).

Articolul 25

Un agent poate fi solicitat să desfășoare o perioadă de probă care nu poate depăși șase luni.

La expirarea perioadei de probă, încadrarea în muncă a unui agent a cărui activitate s-a dovedit nesatisfăcătoare încetează. În acest caz, agentul primește o compensație egală cu o treime din salariul de bază pentru fiecare lună complet lucrată în perioada de probă.

CAPITOLUL 4

Condițiile de muncă

Articolul 26

Agenții în activitate sunt în orice moment la dispoziția Fundației.

Totuși, săptămâna normală de muncă nu depășește 42 de ore, îndeplinite conform programului general stabilit de director.

Articolul 27

Agentul nu are obligația să lucreze ore suplimentare, cu excepția cazurilor de urgență sau presiune deosebită a activității; munca de noapte și toate activitățile în zilele de duminică sau sărbători publice vor fi autorizate doar în conformitate cu procedura stabilită de director. Timpul total suplimentar pe care un agent poate fi solicitat să îl lucreze nu depășește 150 de ore în oricare șase luni.

Orele suplimentare lucrate de agenții din categoriile A și B nu dau dreptul la compensații sau remunerații.

Așa cum se prevede în anexa II, orele suplimentare lucrate de agenții din categoriile C și D se compensează fie prin ore libere, fie prin remunerare, în cazul în care cerințele serviciului nu permit compensarea prin ore libere în cursul lunii următoare celei în care s-au lucrat orele suplimentare.

Articolul 28

Agenții au dreptul la un concediu de odihnă de nu mai puțin de 24 de zile lucrătoare și nu mai mult de 30 de zile lucrătoare pe an calendaristic, în conformitate cu regulile care urmează a fi stabilite de Consiliul de Administrație de comun acord cu Comisia Comunităților Europene, după consultarea Comitetului pentru personal.

În afara acestui concediu, agenții pot obține în mod excepțional, la cerere, concediu special. Regulile referitoare la aceste concedii sunt prevăzute în anexa III.

Articolul 29

Femeile însărcinate, pe lângă concediul prevăzut la articolul 28, au dreptul, pe baza unui certificat medical, la concediu, începând cu șase săptămâni înaintea termenului la care nasc indicat în certificat și încetând la opt săptămâni după data nașterii; aceste concedii nu pot fi mai mici de 14 săptămâni.

Articolul 30

(1)   Un agent care face dovada incapacității sale de a-și îndeplini obligațiile din cauză de boală sau accident are automat dreptul la concediu medical plătit.

Acesta informează Fundația despre incapacitatea sa cât mai curând posibil și, în același timp, comunică adresa curentă. Acesta prezintă un certificat medical, dacă absentează mai mult de trei zile. Poate fi solicitat să se prezinte la o examinare medicală dispusă de Fundație.

În cazul în care absențele din cauză de boală de până la trei zile depășesc, în decurs de 12 luni, un total de 12 zile, directorul ia o decizie la sfatul medicului desemnat de Fundație, după consultarea medicului desemnat de agentul respectiv.

Concediul medical plătit nu depășește, totuși, perioada de timp lucrată de agent, care, în orice eventualitate, nu trebuie să fie mai mică de o lună. Concediul nu depășește termenul contractului său de muncă.

La expirarea acestor termene, un agent al cărui contract nu a încetat, în ciuda incapacității sale de a-și relua obligațiile, este trecut în concediu fără plată.

Totuși, în cazul în care un agent contractează o boală profesională sau este victima unui accident în timpul îndeplinirii obligațiilor sale, acesta continuă să-și primească remunerația integral pe toată perioada în care este în incapacitate de muncă până în momentul în care primește prestațiile prevăzute în acest scop în legislația națională aplicabilă în conformitate cu articolul 38.

(2)   Agentul este supus unui control medical anual fie la un medic desemnat de Fundație, fie la un medic la alegere.

În acest ultim caz, costurile medicale se plătesc de către Fundație până la o sumă maximă stabilită de Consiliul de Administrație.

Articolul 31

Exceptând cazurile de îmbolnăvire sau accident, un agent nu poate absenta fără aprobarea prealabilă a superiorului ierarhic direct. Fără a aduce atingere oricărei măsuri disciplinare care poate fi aplicată, orice absență nemotivată considerată ca atare se deduce din concediul de odihnă al persoanei în cauză. Dacă aceasta și-a utilizat concediul anual, remunerația se reduce cu perioada echivalentă.

Dacă un agent dorește să își petreacă zilele de concediu medical în alt loc decât locul în care este angajat, acesta va obține permisiunea prealabilă a directorului.

Articolul 32

Consiliul de Administrație elaborează o listă a sărbătorilor legale de comun acord cu Comisia Comunităților Europene, după consultarea Comitetului personalului.

Articolul 33

În situații excepționale, un agent poate obține la cerere un concediu fără plată, determinat de motive personale. Directorul stabilește durata acestui concediu, care nu poate depăși un sfert din perioada deja lucrată de agentul în cauză sau trei luni, oricare este mai scurtă.

Orice perioadă de concediu acordată în conformitate cu primul paragraf nu este luată în considerație la aplicarea articolului 35 paragraful al doilea.

Articolul 34

Un agent care este rechemat să servească în rândul forțelor armate este trecut în concediu cu plata integrală a remunerației, pentru o perioadă egală cu timpul lucrat de acesta, până la maximum trei luni. La sfârșitul acestei perioade, pentru perioada rămasă de serviciu în armată și până la maximum jumătate din perioada lucrată, acesta primește o compensație egală cu o treime din salariul de bază. La sfârșitul acestei perioade este trecut în concediu fără plată.

Totuși, plățile prevăzute în alineatul precedent se reduc cu suma soldei primite de persoana în cauză în timpul perioadei relevante.

CAPITOLUL 5

Remunerație și cheltuieli

Articolul 35

În conformitate cu anexa IV, un agent are dreptul la remunerația corespunzătoare gradului și treptei sale.

Un agent care a fost pe o treaptă a gradului său timp de doi ani avansează automat pe treapta următoare a acelui grad.

Articolul 36

În cazul decesului unui agent, soțul supraviețuitor sau copiii aflați în întreținere primesc remunerația integrală a persoanei decedate până la sfârșitul celei de a treia luni care urmează lunii în care a survenit decesul.

Articolul 37

Un agent are dreptul, așa cum se prevede în anexa IV, la rambursarea cheltuielilor efectuate de el la numirea în serviciu sau la părăsirea acestuia și, de asemenea, la rambursarea cheltuielilor efectuate în cursul sau în legătură cu îndeplinirea obligațiilor sale.

CAPITOLUL 6

Prestații de asigurări sociale

Articolul 38

(1)   Pentru ca agenții să fie asigurați în caz de boală, accident, invaliditate și deces și să poată beneficia de pensie la retragerea din activitate, aceștia fac obiectul legislației în domeniul asigurărilor sociale în vigoare în statul membru în care sunt angajați.

Cu toate acestea, în ceea ce privește alte dispoziții decât cele referitoare la alocațiile familiale (reglementări pentru acordarea acestora sunt prevăzute în anexa IV), agenții pot alege între legislația statului membru menționat anterior, aceea a statului în care au fost ultima dată asigurați sau aceea a statului ai cărui resortisanți sunt. Această alegere, care poate fi exercitată doar o dată în șase luni de la data la care a fost încheiat contractul de muncă sau intră în vigoare prezentul regulament, are efect de la data intrării în serviciu.

Fundația plătește angajatorului cotizațiile necesare în conformitate cu legislația aplicabilă în cazul în care agentul este afiliat la un regim obligatoriu de securitate socială sau două treimi din cotizațiile membrului în cazul în care acesta rămâne afiliat de bunăvoie la regimul de securitate socială națională la care a fost membru înainte de a intra în serviciul Fundației sau participă de bunăvoie la un regim național de securitate socială.

(2)   Acolo unde nu este posibilă aplicarea alineatului (1), agenții sunt asigurați, pe cheltuiala Fundației, în caz de boală, accident, invaliditate sau deces și pentru a beneficia de pensie la retragerea din activitate, pentru echivalentul unei contribuții de două treimi specificate la alineatul (1). Regulile detaliate de aplicare ale acestora sunt stabilite de Consiliul de Administrație, după consultări cu Comitetul personalului.

Articolul 39

(1)   La nașterea unui copil al agentului, acesta primește o alocație de 7 000 BEF.

(2)   Alocația prevăzută la alineatul (1) se acordă, de asemenea, în eventualitatea pierderii sarcinii după minimum șapte luni.

(3)   Un agent care primește o alocație la nașterea unui copil declară orice alocații de aceeași natură pe care acesta sau soțul său le primește din alte surse pentru același copil; aceste alocații se deduc din alocația prevăzută mai sus. În cazul în care ambii părinți sunt agenți ai Fundației, alocația se acordă numai mamei.

Articolul 40

În cazul decesului unui agent, Fundația suportă costurile implicate de transportul corpului celui decedat în localitatea sa sau la locul de origine.

Articolul 41

Cadourile, împrumuturile sau avansurile pot fi făcute agenților care sunt într-o situație deosebit de dificilă ca rezultat, între altele, al unei boli grave sau prelungite sau din motive familiale.

Paragraful anterior se aplică prin analogie unui fost agent după expirarea contractului în cazul în care, ca rezultat al unei boli grave sau prelungite contractate sau al unui accident suferit pe perioada angajării, este în incapacitate de muncă și dovedește că acea boală sau accident nu este acoperit de un alt regim de securitate socială.

CAPITOLUL 7

Recuperarea plăților suplimentare

Articolul 42

Orice sumă plătită în plus se recuperează dacă primitorul a fost conștient că nu existau motive corecte de plată sau dacă plata suplimentară a fost într-atât de evidentă încât persoana nu avea cum să nu aibă cunoștință de acest lucru.

CAPITOLUL 8

Căi de atac

Articolul 43

(1)   Orice persoană căreia i se aplică aceste condiții de încadrare în muncă poate prezenta directorului o cerere pentru ca acesta să ia o decizie cu privire la acea persoană. Directorul informează persoana în cauză asupra deciziei sale motivate în termen de patru luni de la data la care a fost făcută cererea. Dacă la sfârșitul acestei perioade nu s-a primit nici un răspuns la cerere, aceasta se consideră o respingere implicită a ei, împotriva căreia poate fi înaintată o plângere conform alineatului (2).

(2)   Orice persoană căreia i se aplică aceste condiții de încadrare în muncă poate prezenta Consiliului de Administrație o plângere împotriva unei acțiuni care îl afectează defavorabil, fie dacă directorul a luat o decizie, fie dacă nu adoptă o măsură prescrisă de condițiile de încadrare în muncă. Plângerea trebuie depusă în termen de trei luni. Perioada începe să curgă:

—

la data notificării deciziei persoanei în cauză, dar în nici un caz mai târziu de data la care a luat cunoștință de decizie, dacă măsura afectează o anumită persoană; dacă, totuși, o acțiune care afectează o anumită persoană afectează, de asemenea, defavorabil și o altă persoană, perioada începe să curgă în raport cu cealaltă persoană de la data la care primește notificarea, dar în nici un caz mai târziu de data publicării;

—	la data expirării perioadei prescrise pentru răspuns în cazul în care plângerea privește o decizie implicită care respinge cererea prevăzută la alineatul (1).

Consiliul de Administrație informează persoana în cauză asupra deciziei sale motivate în termen de patru luni de la data depunerii plângerii. Dacă la sfârșitul acestei perioade nu s-a primit nici un răspuns la plângere, aceasta se consideră respingere implicită, care poate fi atacată în conformitate cu articolul 44.

(3)   O cerere sau o plângere a unui agent se prezintă superiorului ierarhic direct, cu excepția cazului în care este vizată acea persoană, caz în care cererea poate fi prezentată direct superiorului ierarhic imediat următor.

Articolul 44

(1)   Curtea de Justiție a Comunităților Europene este competentă să hotărască asupra oricărui litigiu dintre Fundație și orice persoană căreia i se aplică prezentele condiții de încadrare în muncă cu privire la legalitatea unei acțiuni care prejudiciază acea persoană în sensul articolului 43 alineatul (2). În litigiile cu caracter pecuniar, Curtea de Justiție are competență de fond.

(2)   Recursul în fața Curții de Justiție a Comunităților Europene este admisibil numai dacă:

—	a fost prezentată anterior Consiliului de Administrație o plângere conform articolului 43 alineatul (2), în termenul prevăzut; și

—	plângerea a fost respinsă prin decizie expresă sau implicită.

(3)   Recursul menționat la alineatul (2) trebuie formulat în termen de trei luni. Termenul curge:

—	de la data notificării deciziei adoptate ca răspuns la plângere;

—

de la data expirării termenului de răspuns, în cazul în care recursul este formulat împotriva unei decizii implicite care respinge o plângere depusă în temeiul articolului 43 alineatul (2); totuși, în cazul în care o plângere este respinsă prin decizie expresă după ce a fost respinsă prin decizie implicită, dar înainte de expirarea termenului pentru formularea unui recurs, termenul începe să curgă de la început.

(4)   Prin derogare de la alineatul (2), persoana în cauză, după prezentarea unei plângeri Consiliului de Administrație în sensul articolului 43 alineatul (2), poate formula de îndată un recurs în fața Curții de Justiție, dacă recursul respectiv este însoțită de o cerere fie pentru suspendarea executării actului atacat, fie pentru adoptarea de măsuri vremelnice. Procedura în acțiunea principală în fața Curții de Justiție se suspendă până la adoptarea unei decizii exprese sau implicite de respingere a plângerii.

(5)   Căile de atac exercitate în temeiul prezentului articol sunt supuse procedurii prevăzute de regulamentul de procedură adoptat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene.

CAPITOLUL 9

Încetarea angajării

Articolul 45

În afara încetării ca urmare a decesului, încadrarea în muncă încetează în următoarele situații:

1.

în cazul în care contractul este pe perioadă determinată: (a) la data prevăzută în contract; (b) la încheierea perioadei de preaviz prevăzută în contract, în cazul în care acesta din urmă conține o clauză care îi dă dreptul unui agent al Fundației să îl încheie mai devreme. Perioada de preaviz nu va fi mai mare de trei luni; (c) la sfârșitul lunii în care agentul împlinește 65 de ani. În cazul în care Fundația reziliază contractul, agentul are dreptul la o compensație egală cu o treime din salariul de bază pentru perioada cuprinsă între data la care încetează obligațiile sale și data expirării contractului;

2.

în cazul în care contractul este pe perioadă nedeterminată: (a) la încheierea perioadei de preaviz prevăzută în contract; durata perioadei de preaviz nu este mai mică de două zile pentru fiecare lună completă de serviciu, sub rezerva a minimum 15 zile și maximum trei luni. Perioada de preaviz, totuși, nu începe să curgă în cursul concediului de maternitate sau medical, cu condiția ca durata concediului medical să nu depășească trei luni. De asemenea, aceasta se suspendă pe durata concediului de maternitate sau medical, sub rezerva limitei prevăzute anterior; (b) la sfârșitul lunii în care agentul împlinește 65 de ani.

Articolul 46

Contractul de muncă, atât pe perioadă determinată, cât și nedeterminată:

1.	este reziliat de Fundație fără preaviz, dacă agentul este chemat să satisfacă serviciul militar;

2.

poate fi încheiată de Fundație fără preaviz: (a) la încheierea perioadei de probă, în conformitate cu articolul 25 paragraful al doilea; (b) fără a aduce atingere articolului 11, în cazul în care agentul este ales într-o funcție publică și directorul consideră că această funcție publică este incompatibilă cu îndeplinirea obligațiilor sale normale față de Fundație; (c) în cazul în care agentul încetează să mai satisfacă cerințele articolului 23 alineatul (2) literele (a) și (d); (d) în cazul în care agentul nu este în măsură să își reia obligațiile la sfârșitul unei perioade de concediu medical plătit prevăzut de articolul 30. În acest caz, agentul primește o indemnizație egală cu salariul său de bază plus alocații familiale în proporție de două zile pentru fiecare lună completă de serviciu.

Articolul 47

(1)   Încadrarea în muncă poate înceta fără preaviz din motive disciplinare în cazuri grave de neîndeplinire de către agent a obligațiilor sale, cu intenție sau din neglijență. O decizie motivată se ia de către director după ce persoana în cauză a avut posibilitatea să își prezinte apărarea.

(2)   În asemenea cazuri, directorul poate decide reținerea în întregime sau în parte a indemnizației de reinstalare prevăzută în anexa IV.

Articolul 48

(1)   Încadrarea în muncă a unui agent este încheiată de Fundație fără preaviz, de îndată ce directorul constată că:

(a)	la data angajării, cel în cauză a furnizat deliberat date false fie cu privire la abilitățile sale profesionale, fie cu privire la cerințele articolului 23 alineatul (2); și

(b)	informațiile false furnizate au constituit un factor determinant pentru încadrarea lui în muncă.

(2)   În acest caz, directorul, după ascultarea celui în cauză, hotărăște rezilierea contractului de muncă. Agentul încetează imediat să își mai îndeplinească obligațiile. Se aplică dispozițiile articolului 47 alineatul (2).

TITLUL III

AGENTUL LOCAL

Articolul 49

Sub rezerva dispozițiilor prezentului titlu, condițiile de încadrare în muncă a agentului local, în special:

(a)	modul de încadrare în muncă și de încetare a contractului său;

(b)	concediul;

(c)	remunerația

sunt determinate de Consiliul de Administrație de comun acord cu Comisia Comunităților Europene, în conformitate cu regulile și practicile curente la locul unde își îndeplinesc aceștia obligațiile.

Articolul 50

În ceea ce privește asigurările sociale, Fundația este răspunzătoare pentru plata contribuțiilor de asigurări sociale ce revin angajatorului conform regulamentelor în vigoare, dacă agentul local își îndeplinește obligațiile.

Articolul 51

Orice litigiu dintre Fundație și un agent local se spune instanței competente în conformitate cu legile în vigoare la locul unde agentul local în cauză își îndeplinește obligațiile.

Articolul 52

Un agent local al cărui contract are o durată mai mare de un an sau este încheiat pe perioadă nedeterminată are drept de vot și dreptul de a fi ales în Comitetul personalului. Un agent local al cărui contract are o durată mai mică de un an are, de asemenea, drept de vot, dacă a fost angajat pentru cel puțin șase luni.

TITLUL IV

DIRECTORUL ȘI DIRECTORUL ADJUNCT

Articolul 53

(1)   Fără a aduce atingere articolului 54, dispozițiile aplicabile directorului și directorului adjunct sunt determinate de Consiliul de Administrație.

(2)   Directorul adjunct sprijină directorul și îl înlocuiește în cazul în care acesta este absent sau împiedicat în alt mod să își îndeplinească obligațiile.

Articolul 54

Articolele 3, 7, 8 10, 12, 13, 15, 16, 18, 19, 20 și 21 privind drepturile și obligațiile și articolele 43 și 44 privind căile de atac aflate la dispoziția personalului Fundației se aplică prin analogie directorului și directorului adjunct.

TITLUL V

PRIVILEGII ȘI IMUNITĂȚI

Articolul 55

Articolele 12-16 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile al Comunităților Europene se aplică personalului Fundației, precum și directorului și directorului adjunct.

Agentul local beneficiază de dispozițiile articolului 12 litera (a) din acest protocol.

TITLUL VI

IMPOZITAREA

Articolul 56

Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 260/68 al Consiliului din 29 februarie 1968 de stabilire a condițiilor și a procedurii de aplicare a impozitului în beneficiul Comunităților Europene (2) se aplică prin analogie personalului Fundației, precum și directorului și directorului adjunct.

Impozitul se colectează de către Fundație prin reținere la sursă. Impozitul pe venit intră ca venit la bugetul Comunităților Europene.

TITLUL VII

DISPOZIȚII FINALE

Articolul 57

Dispozițiile generale pentru a duce la îndeplinire aceste condiții de încadrare în muncă se adoptă de către Consiliul de Administrație, cu aprobarea Comisiei Comunităților Europene, la propunerea directorului și după consultarea Comitetului personalului.

---

(1)  JO L 139, 30.5.1975, p. 1.

(2)  JO L 56, 4.3.1968, p. 8.

---

ANEXA I

COMPONENȚA ȘI PROCEDURILE COMITETULUI PERSONALULUI

Articol unic

Comitetul personalului cuprinde membrii titulari, împreună cu membrii supleanți, dacă există, al căror mandat este de doi ani. Cu toate acestea, Fundația poate decide stabilirea unui mandat mai scurt, care nu poate fi, însă, mai mic de un an.

Condițiile pentru alegerea Comitetului personalului se stabilesc de către adunarea generală a personalului angajat la locul de muncă relevant. Alegerile se fac prin vot secret.

Membrii Comitetului personalului se aleg astfel încât să asigure reprezentarea tuturor categoriilor de personal.

Alegerile în Comitetul personalului sunt valabile numai dacă la acestea participă două treimi din personalul cu drept de vot. Cu toate acestea, în cazul în care cvorumul nu este atins, un al doilea vot este valabil în cazul în care participă la acesta majoritatea persoanelor cu drept de vot.

Obligațiile asumate de membrii Comitetului personalului și de personalul numit în organismele înființate de Fundație se consideră ca făcând parte din sarcinile lor curente. Faptul că îndeplinește aceste obligații nu trebuie să aducă prejudicii de nici un fel persoanei în cauză.

---

ANEXA II

COMPENSAREA PRIN ORE LIBERE ȘI REMUNERAȚIA PENTRU ORE SUPLIMENTARE

Articolul 1

În limitele stabilite la articolul 27 din condițiile de încadrare în muncă, timpul suplimentar lucrat de un agent din categoriile C și D se compensează cu ore libere sau cu remunerație după cum urmează:

(a)

fiecare oră suplimentară se compensează cu o oră liberă; dacă ora suplimentară este cuprinsă în intervalul 2200 - 0700 sau în zilele de duminică sau de sărbători legale, aceasta se compensează prin timp liber de o oră și jumătate; la compensarea prin ore libere se ține cont de cerințele serviciului și de preferința agentului în cauză;

(b)

dacă cerințele serviciului nu permit compensarea prin ore libere în cursul lunii care urmează celei în care s-au lucrat orele suplimentare, directorul autorizează remunerarea orelor suplimentare necompensate în proporție de 0 – 72 % din salariul lunar de bază pentru fiecare oră suplimentară în conformitate cu litera (a);

(c)	pentru a obține compensarea sau remunerarea unei ore suplimentare, timpul suplimentar lucrat trebuie să fie mai mare de 30 de minute.

Articolul 2

În cazul în care un agent călătorește în interes de serviciu, timpul de călătorie nu se consideră timp suplimentar în sensul prezentei anexe. În ceea ce privește orele lucrate la locul de destinație în plus față de numărul normal de ore de lucru, compensarea prin ore libere sau prin remunerație, după caz, poate fi permisă prin decizia directorului.

Articolul 3

Prin derogare de la articolele 1 și 2, remunerația pentru orele suplimentare lucrate de anumite grupuri de personal din categoriile C și D în condiții speciale poate fi plătită sub forma unei alocații fixe pentru care suma și condițiile de acordare sunt determinate de Consiliul de Administrație, după consultarea Comitetului pentru personal.

---

ANEXA III

CONCEDIUL

Secțiunea 1

CONCEDIUL ANUAL

Articolul 1

În anul în care un agent este angajat sau îi încetează contractul, acesta are dreptul la două zile lucrătoare de concediu pentru fiecare lună completă de serviciu, la două zile lucrătoare pentru o lună incompletă care constă în mai mult de 15 zile și la o zi lucrătoare pentru o lună incompletă de 15 zile sau mai puțin.

Articolul 2

Concediul anual poate fi luat tot o dată sau în mai multe perioade, în funcție de dorința agentului și conform cerințelor serviciului. Acesta trebuie, totuși, să includă cel puțin o perioadă de două săptămâni consecutive. Personalului proaspăt angajat i se acordă concediu anual doar după trei luni complete de serviciu; concediul poate fi aprobat înainte de acest termen în cazuri excepționale pentru motive bine întemeiate.

Articolul 3

În cazul în care, în cursul concediului anual, un agent contractează o boală care l-ar fi împiedicat să își îndeplinească obligațiile dacă nu ar fi fost în concediu, concediul său anual se prelungește cu perioada de incapacitate, sub rezerva prezentării unui certificat medical.

Articolul 4

În cazul în care un agent, din alte motive decât îndatoririle de serviciu, nu și-a utilizat în întregime concediul anual înainte de sfârșitul anului calendaristic, partea de concediu care poate fi transferată în anul următor nu depășește 12 zile.

În cazul în care un agent, în momentul părăsirii serviciului, nu și-a utilizat tot concediul anual, i se plătește o compensație egală cu 1/30 din remunerația lunară la momentul părăsirii serviciului pentru fiecare zi de concediu neefectuată.

O sumă calculată în modul prevăzut în paragraful precedent se deduce din plata datorată unui agent care în momentul părăsirii serviciului a efectuat concediu în plus față de cel la care avea dreptul până la acea dată.

Articolul 5

În cazul în care un agent este rechemat din concediul anual din motive de serviciu sau și-a anulat concediul, orice costuri efectuate de acesta se rambursează, sub rezerva prezentării dovezilor corespunzătoare prezentate, cu acordarea inclusiv a timpului de călătorie.

Secțiunea 2

CONCEDIUL SPECIAL

Articolul 6

Pe lângă concediul anual, agentul poate, la cerere, să obțină concediu special. În mod deosebit, concediul special se acordă în următoarele cazuri:

—	căsătoria agentului: patru zile;

—	schimbarea reședinței agentului: până la două zile;

—	îmbolnăvirea gravă a soțului: până la trei zile;

—	decesul soțului: patru zile;

—	îmbolnăvirea gravă a unei rude pe linie ascendentă: până la două zile;

—	decesul unei rude pe linie ascendentă: două zile;

—	nașterea sau căsătoria unui copil: două zile;

—	îmbolnăvirea gravă a unui copil: până la două zile;

—	decesul unui copil: patru zile.

Secțiunea 3

TIMPUL DE CĂLĂTORIE

Articolul 7

La perioada de concediu prevăzută în secțiunea 1 de mai sus se adaugă timpul de călătorie pe baza distanței pe calea ferată dintre locul de plecare și locul angajării, calculat după cum urmează:

—	50-250 km: o zi pentru călătoria dus-întors;

—	251-600 km: două zile pentru călătoria dus-întors;

—	601-900 km: trei zile pentru călătoria dus-întors;

—	901-1 400 km: patru zile pentru călătoria dus-întors;

—	1 401-2 000 km: cinci zile pentru călătoria dus-întors;

—	peste 2 000 km: șase zile pentru călătoria dus-întors.

Pot fi acordate exceptări speciale pentru persoanele care fac dovada că respectiva călătorie dus-întors nu se poate efectua în timpul prevăzut.

În sensul prezentului articol, locul de plecare în ceea ce privește concediul anual este locul de origine al agentului.

Dispozițiile precedente se aplică agentului al cărui loc de muncă și loc de origine sunt în Europa. Dacă locul de muncă sau locul de origine sunt în afara Europei, timpul de călătorie se stabilește prin decizie specială ținând cont de necesități.

În cazul în care se acordă concediu special conform secțiunii 2 de mai sus, orice timp de călătorie se stabilește prin decizie specială ținând cont de necesități.

---

ANEXA IV

REMUNERAȚIE ȘI CHELTUIELI

Secțiunea 1

DISPOZIȚII GENERALE

Articolul 1

Remunerația cuprinde salariul de bază, alocațiile familiale și indemnizații.

Articolul 2

Remunerația unui agent se exprimă în franci belgieni.

Aceasta se plătește în moneda țării în care agentul își îndeplinește obligațiile.

Remunerația plătită într-o altă monedă decât francul belgian se calculează pe baza valorii paritare acceptate de Fondul Monetar Internațional în vigoare la 1 ianuarie 1965.

Articolul 3

În cazul în care remunerația unui agent este exprimată în franci belgieni, după deducerile obligatorii prevăzute în prezentele condiții de încadrare în muncă sau în orice reglementări de aplicare care au fost elaborate, se ponderează cu o rată superioară, mai mică sau egală cu 100 %, în funcție de condițiile de viață în diferite locuri de încadrare în muncă.

Aceste ponderări sunt cele fixate de Consiliul Comunităților Europene, așa cum sunt prevăzute la articolele 64 și 65 alineatul (2) din statutul funcționarilor Comunităților Europene.

Articolul 4

Salariile lunare de bază sunt stabilite pentru fiecare grad și treaptă, după cum se prevede în tabelul următor:

Grad	Treaptă
	1	2	3	4	5	6	7	8
A 5	52 068	55 348	58 628	61 908	65 188	68 468	71 748	75 028
A 6	44 538	47 120	49 702	52 284	54 866	57 448	60 030	62 612
A 7	37 926	39 969	42 012	44 055	46 098	48 141	50 184	52 227
A 8	33 193	34 644	36 095	37 546	38 997	40 448	41 899	43 350
B 1	44 538	47 120	49 702	52 284	54 866	57 448	60 030	62 612
B 3	31 528	33 141	34 754	36 367	37 980	39 593	41 206	42 819
B 5	23 675	24 805	25 935	27 065	28 195	29 325	30 455	31 585
C 1	27 443	28 679	29 915	31 151	32 387	33 623	34 859	36 095
C 2	23 460	24 590	25 720	26 850	27 980	29 110	30 240	31 370
C 3	21 687	22 655	23 623	24 591	25 559	26 257	27 495	28 463
C 5	17 492	18 353	19 214	20 075	20 936	21 797	22 658	23 519
D 2	18 140	19 054	19 968	20 882	21 796	22 710	23 624	24 538
D 4	15 558	16 310	17 062	17 814	18 566	19 318	20 070	20 822

Articolul 5

Remunerația face obiectul acelorași adaptări ca și cele decise de Consiliul Comunităților Europene pentru remunerarea funcționarilor Comunităților. Comisia Comunităților Europene este autorizată să aplice aceste adaptări tabelului salariilor de bază și sumelor alocațiilor familiale și indemnizațiilor.

Secțiunea 2

ALOCAȚIILE FAMILIALE

Articolul 6

(1)   Alocațiile pentru gospodărie se stabilesc la 5 % din salariul de bază sau la 1 276 BEF, oricare dintre acestea este mai mare.

(2)   Alocațiile pentru gospodărie se acordă:

(a)	unui agent căsătorit;

(b)	unui agent care este soț supraviețuitor, divorțat, separat legal sau necăsătorit și are unul sau mai mulți copii aflați în întreținere în sensul articolului 7 alineatele (2) și (3);

(c)	prin decizie specială motivată a directorului pe baza documentelor justificative, unui agent care, deși nu îndeplinește condițiile prevăzute la literele (a) și (b), totuși își asumă de fapt obligații familiale.

(3)   Dacă soțul unui agent este angajat într-o activitate lucrativă, cu un venit anual, înainte de deducerea taxelor, de peste 250 000 BEF, agentul care are dreptul la alocația pentru gospodărie nu primește această alocație decât prin decizie specială a directorului. Totuși, agentul are dreptul la alocație în cazul în care cuplul căsătorit are unul sau mai mulți copii aflați în întreținere.

(4)   În cazurile în care, în conformitate cu alineatele (1)-(3), doi soți angajați ai Fundației au amândoi dreptul la alocația pentru gospodărie, aceasta se plătește doar persoanei care are salariul de bază mai mare.

Articolul 7

(1)   Un agent care are unul sau mai mulți copii în întreținere, în conformitate cu alineatele (2) și (3) de mai jos, primește o alocație de 1 983 BEF lunar pentru fiecare copil aflat în întreținere.

(2)   Prin expresia „copil aflat în întreținere” se înțelege un copil legitim, natural sau adoptat al agentului sau al soțului acestuia, care este întreținut efectiv de agentul respectiv.

Aceeași definiție se aplică și copilului pentru care a fost depusă o cerere de adopție și a fost demarată procedura de adopție.

(3)   Alocația se acordă:

(a)	automat copiilor sub 18 ani;

(b)	la cerere însoțită de dovezi concrete, adresată de către agent pentru copiii între 18 și 26 de ani care sunt cuprinși în sistemul educațional sau de formare profesională.

(4)   Orice persoană pentru care agentul are responsabilitate legală de întreținere și a cărei întreținere necesită cheltuieli ridicate poate, în mod excepțional, să fie asimilată unui copil aflat în întreținere prin decizie specială motivată a directorului, pe baza documentelor aduse în sprijin.

(5)   Plata alocației pentru un copil care, din cauza unei boli grave sau invalidități, este împiedicat să își câștige existența continuă pe toată perioada bolii sau invalidității, indiferent de vârstă.

(6)   Nu se plătește mai mult de o alocație pentru un copil aflat în întreținere în sensul prezentului articol, chiar dacă soțul agentului se află în serviciul unei instituții a Comunităților Europene.

Articolul 8

Un agent primește o alocație școlară egală cu costurile școlare plătite efectiv de acesta până la un nivel de maximum 1 772 BEF lunar pentru fiecare copil aflat în întreținere în sensul articolului 7 alineatul (2) care urmează cursuri regulate complete în cadrul unei instituții de învățământ.

Dreptul la această alocație începe din prima zi a lunii în care copilul începe să frecventeze cursurile unei instituții de învățământ primar și încetează la sfârșitul lunii în care copilul împlinește 26 de ani.

Nivelul maxim prescris în primul paragraf se dublează în următoarele situații:

—	un agent al cărui loc de muncă este la cel puțin 50 de km de o școală europeană sau instituție de învățământ cu predare în limba maternă, cu condiția ca în mod efectiv copilul să frecventeze o instituție de învățământ la cel puțin 50 de km de locul de muncă; și

—

un agent al cărui loc de muncă este la cel puțin 50 de km de o instituție de învățământ superior în țara al cărei resortisant este sau cu predare în limba maternă, cu condiția ca în mod efectiv copilul să frecventeze o instituție de învățământ superior la cel puțin 50 de km de locul de muncă și agentul să aibă dreptul la alocația de expatriere; această ultimă condiție nu se aplică dacă nu există o astfel de instituție în țara al cărei resortisant este agentul.

Articolul 9

(1)   Agentul care primește alocațiile familiale prevăzute în prezenta secțiune declară alocațiile de aceeași natură plătite din alte surse; aceste din urmă alocații se deduc din cele plătite în conformitate cu articolele 6, 7 și 8.

(2)   Alocația pentru copilul aflat în întreținere poate fi dublată prin decizie specială motivată a directorului pe baza certificatelor medicale care indică un handicap fizic sau psihic al copilului în cauză care necesită cheltuieli ridicate din partea agentului.

Secțiunea 3

INDEMNIZAȚIA DE EXPATRIERE

Articolul 10

Indemnizația de expatriere egală cu 16 % din totalul salariului de bază plus alocația pentru gospodărie și alocația pentru copilul aflat în întreținere, la care are dreptul agentul, se plătește:

(a)

agenților: — care nu sunt și nu au fost niciodată resortisanți ai statului pe al cărui teritoriu european se află locul său de muncă; și — care în cursul celor cinci ani care se încheie cu șase luni înainte de încadrarea lor în muncă nu au locuit în mod obișnuit sau nu și-au desfășurat activitatea de bază pe teritoriul european al statului respectiv. În sensul prezentei dispoziții, împrejurările care decurg din munca depusă pentru alt stat sau organizație internațională nu este luată în considerație;

(b)

agenților care sunt sau au fost resortisanți ai statului pe al cărui teritoriu se află locul lor de muncă, dar care în cursul celor 10 ani care se încheie la data angajării au locuit în mod obișnuit în afara teritoriului european al acelui stat pentru alte motive decât cele legate de îndeplinirea obligațiilor în serviciul unui stat sau al unei organizații internaționale. Indemnizația de expatriere nu este mai mică de 3 543 BEF lunar.

Secțiunea 4

RAMBURSAREA CHELTUIELILOR

A.   Indemnizația de instalare și indemnizația de reinstalare

Articolul 11

(1)   Un agent angajat pe perioadă determinată de cel puțin director ca angajat pentru o perioadă echivalentă, dacă are contract pe perioadă nedeterminată, beneficiază, în condițiile prevăzute la alineatul (2), de o indemnizație de instalare, reprezentând, pentru o perioadă previzionată de serviciu de:

- cel puțin de un an, dar cel mult doi ani:	o treime	din rata prevăzută la alineatul (2) litera (a) de mai jos.
- cel puțin de doi ani, dar cel mult trei ani:	două treimi
- trei ani sau mai mult:	trei treimi

(2)

(a) Un agent care se califică pentru indemnizația de expatriere sau care aduce dovezi că a fost obligat să își schimbe reședința pentru a fi în conformitate cu articolul 16 din condițiile de încadrare în muncă are dreptul la o indemnizație de instalare egală cu două salarii lunare de bază, dacă are dreptul la alocație pentru gospodărie sau egală cu un salariu lunar de bază în caz contrar. În cazurile în care soțul și soția angajați de Fundație au amândoi dreptul la indemnizație de instalare, aceasta se plătește doar persoanei al cărei salariu de bază este mai mare. Indemnizația de instalare se ponderează cu o rată fixată pentru locul unde este angajată persoana respectivă. (b) O indemnizație de instalare de sumă egală se plătește oricărui agent care este transferat la un nou loc de muncă și care este astfel obligat să își schimbe locul de reședință pentru a fi în conformitate cu articolul 16 din condițiile de încadrare în muncă. (c) Indemnizația de instalare se calculează prin referire la starea civilă și salariul agentului fie la data angajării sau la sfârșitul perioadei de probă, dacă există o perioadă de probă, sau la data transferului său la noul loc de muncă. Indemnizația de instalare se plătește la prezentarea documentelor care atestă faptul că agentul, împreună cu familia sa, dacă are dreptul la alocație pentru gospodărie, s-a stabilit în locul unde este angajat. (d) Un agent care are dreptul la alocație pentru gospodărie și nu locuiește cu familia în locul unde este angajat primește doar jumătate din indemnizația la care ar avea în mod normal dreptul; cea de a doua jumătate se plătește când familia se stabilește în locul unde acesta este angajat, cu condiția ca aceasta să se stabilească în perioada prevăzută în articolul 16 alineatul (4). În cazul în care agentul este transferat în locul unde își are reședința familia înainte ca aceasta să se fi stabilit la locul de muncă al acestuia, agentul nu mai are dreptul la indemnizație de instalare. (e) Un agent care a primit indemnizația de instalare și părăsește voluntar serviciul din cadrul Fundației în termen de doi ani de la data angajării, la părăsirea serviciului returnează o parte din indemnizație, proporțional cu perioada neexpirată din cei doi ani. (f) Beneficiarul indemnizației de instalare are obligația de a declara indemnizațiile de aceeași natură pe care le percepe din alte surse; aceste indemnizații se deduc din cea prevăzută în prezentul articol.

Articolul 12

(1)   Un agent care îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 11 alineatul (1) are dreptul la încetarea serviciului la o indemnizație de reinstalare egală cu două salarii de bază lunare în cazul personalului care are dreptul la alocația pentru gospodărie sau la un salariu lunar de bază în celelalte cazuri, cu condiția să fi împlinit patru ani de serviciu și să nu primească o indemnizație similară la noul său loc de muncă.

În cazurile în care soțul și soția angajați ai Fundației au amândoi dreptul la indemnizație de reinstalare, aceasta se plătește doar persoanei al cărei salariu de bază este mai mare.

Un agent care a împlinit mai mult de un an, dar mai puțin de patru ani în serviciu primește o indemnizație de reinstalare proporțională cu durata serviciului, anii incompleți nefiind luați în considerație.

Perioadele de concediu fără plată nu se iau în considerație la calcularea acestei perioade.

Indemnizația de reinstalare se ponderează cu o rată fixată pentru locul unde agentul a avut ultimul loc de muncă.

(2)   În eventualitatea decesului unui agent, indemnizația de reinstalare se plătește soțului supraviețuitor sau, în absența acestuia, persoanelor aflate în întreținere în sensul articolului 7, chiar dacă nu sunt îndeplinite cerințele de vechime în serviciu prevăzute la alineatul (1).

(3)   Indemnizația de reinstalare se calculează prin referire la starea civilă și salariul agentului la data încetării serviciului.

(4)   Indemnizația de reinstalare se plătește pe baza dovezilor că agentul și familia sa sau, în cazul în care acesta a decedat, doar familia sa, s-au reinstalat într-un loc situat la nu mai puțin de 70 de km de locul de muncă respectiv.

Reinstalarea unui agent sau a familiei unui agent decedat are loc în termen de trei ani de la data încetării serviciului.

Această limită de timp nu se aplică avânzilor-cauză care pot dovedi că nu au avut cunoștință de dispozițiile de mai sus.

Articolul 13

Cu toate acestea, indemnizația de instalare prevăzută la articolul 11 și indemnizația de reinstalare prevăzută la articolul 12 nu sunt mai mici de:

—	5 000 BEF pentru un agent care are dreptul la alocație pentru gospodărie; și

—	3 000 BEF pentru un agent care nu are dreptul la alocație pentru gospodărie.

B.   Cheltuieli de călătorie

Articolul 14

(1)   Un agent are dreptul la rambursarea următoarelor cheltuieli de călătorie pentru sine, soțul său și persoanele aflate în întreținerea sa care locuiesc efectiv împreună cu el:

(a)	la numire, de la locul de recrutare la locul de muncă;

(b)	la încetarea serviciului, de la locul de muncă la locul de origine, așa cum se definește la alineatul (3).

În eventualitatea decesului unui agent, soțul supraviețuitor și persoanele aflate în întreținere au dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie în aceleași condiții.

Cheltuielile de călătorie includ, de asemenea, și costul rezervării biletelor, transportului bagajelor și, unde este cazul, cheltuielile hoteliere necesare.

(2)   Baza de calcul a rambursării este următoarea:

—	ruta standard cea mai scurtă și mai economică pe calea ferată dintre locul de muncă și locul de recrutare sau origine;

—	bilet clasa întâi pentru personalul din categoriile A și B; bilet clasa a doua pentru celelalte categorii de personal;

—	în cazul în care călătoria include cel puțin șase ore de călătorie pe timp de noapte între orele 2200 și 0700, locuri la vagonul de dormit până la costul clasei turist sau cușetă, la prezentarea biletelor corespunzătoare.

În cazul în care este utilizat alt mijloc de transport decât cel menționat mai sus, calculul rambursării se bazează pe costul biletului de tren la clasa corespunzătoare, cu excepția vagonului de dormit. În cazul în care nu este posibil calculul pe această bază, condițiile de rambursare se stabilesc prin decizie specială a directorului.

(3)   Locul de origine al unui agent se determină la preluarea de către acesta a postului, ținând cont de locul unde a fost recrutat sau de centrul său de interese. Locul de origine astfel determinat poate fi schimbat prin decizie specială a directorului în timp ce agentul este în serviciu sau când părăsește serviciul. În timp ce este în serviciu, totuși, o astfel de decizie se ia doar în mod excepțional și la prezentarea de către agent a dovezilor justificative.

Efectul unei astfel de schimbări nu este, totuși, acela de a recunoaște ca centru de interese al agentului un loc în afara teritoriului statelor membre ale Comunităților Europene sau al țărilor și teritoriilor prevăzute în anexa IV la Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene.

Articolul 15

(1)   Un agent are dreptul la plata unei sume echivalente cu costul călătoriei de la locul unde este angajat la locul de origine, așa cum se definește la articolul 14, pentru el și, dacă are dreptul la alocație pentru gospodărie, pentru soțul său și pentru persoanele aflate în întreținere în sensul articolului 7, după cum urmează:

—	o dată în fiecare an calendaristic, dacă distanța pe calea ferată dintre locul de muncă și locul de origine este mai mare de 50 de km, dar mai mică de 725 de km;

—	de două ori în fiecare an calendaristic, dacă distanța pe calea ferată dintre locul de muncă și locul de origine este de 725 de km sau mai mult,

aceste distanțe fiind calculate conform metodelor prevăzute la articolul 14 alineatul (2).

În cazurile în care soțul și soția sunt ambii angajați ai Fundației, fiecare are dreptul pentru sine și persoanele aflate în întreținere la plata unei cote-părți din cheltuielile de călătorie, în conformitate cu dispozițiile anterioare; fiecare persoană aflată în întreținere are dreptul la o singură plată. Plata pentru copiii aflați în întreținere este fixată la cererea soțului sau soției, pe baza locului de origine al oricăruia dintre ei.

În cazul în care un agent se căsătorește și din acest motiv i se recunoaște dreptul la alocație pentru gospodărie, cheltuielile de călătorie plătibile pentru soț se calculează proporțional cu perioada de la data căsătoriei până la sfârșitul anului.

Orice modificare a bazei de calcul care poate apărea ca urmare a schimbării stării civile după data plății sumelor în discuție nu îl obligă pe agentul în cauză la returnarea sumelor respective.

Cheltuielile de călătorie pentru copiii cu vârsta între 4 și 10 ani se calculează pe baza unei jumătăți de bilet, copilul fiind considerat în scopul calculului ca împlinind vârsta de 4 sau 10 ani la 1 ianuarie a anului curent.

(2)   Plata cotei-părți se bazează pe costul unui bilet dus-întors clasa întâi pentru agenții din categoriile A și B și al unui bilet dus-întors clasa a doua în cazul celorlalte categorii de agenți. În cazul în care calculul pe aceste baze nu este posibil, condițiile de plată se stabilesc prin decizie specială a directorului.

(3)   Un agent al cărui serviciu încetează în cursul anului calendaristic pentru orice motiv în afara decesului sau care este în concediu fără plată în timpul anului, dacă este în serviciul activ al Fundației pentru mai puțin de nouă luni din acel an, are dreptul doar la o parte a plății prevăzute la alineatul (1), calculată proporțional cu timpul petrecut în serviciu activ.

(4)   Dispozițiile de mai sus se aplică agentului al cărui loc de încadrare în muncă și loc de origine se află în Europa. Un agent al cărui loc de încadrare în muncă și/sau de origine este în afara Europei are dreptul, o dată în fiecare an calendaristic, pe baza prezentării documentelor justificative, la rambursarea cheltuielilor de călătorie în alt loc care nu depășesc cheltuielile de călătorie în locul său de origine.

(5)   Doar agenții care au fost în serviciul Fundației pentru cel puțin nouă luni se califică pentru drepturile prevăzute în prezentul articol.

C.   Cheltuieli de mutare

Articolul 16

(1)   Un agent angajat pentru o perioadă determinată de cel puțin un an sau considerat de director ca fiind angajat pentru o perioadă echivalentă, dacă are contract de muncă pe perioadă nedeterminată, are dreptul la cheltuieli de mutare după cum se prevede mai jos.

(2)   Cheltuielile suportate pentru mutarea mobilei și a efectelor personale, inclusiv costul asigurării împotriva riscurilor obișnuite (avariere, furt, incendiu), se rambursează unui agent care este obligat să își schimbe reședința pentru a se conforma articolului 16 din condițiile de încadrare în muncă și căruia nu i-au fost rambursate aceleași cheltuieli din alte surse. Aceste rambursări nu depășesc o sumă estimativă aprobată în avans. Cel puțin două estimări se prezintă departamentului corespunzător din cadrul Fundației, care, în cazul în care consideră estimarea excesivă, poate selecta o altă firmă pentru mutare. În acest ultim caz, dreptul la rambursare poate fi limitat la suma estimată de firma respectivă.

(3)   La încheierea serviciului sau la decesul unui agent, cheltuielile suportate pentru mutare de la locul de muncă la locul de origine se rambursează.

În cazul în care agentul care a decedat a fost necăsătorit, cheltuielile se rambursează avânzilor-cauză ai acestuia.

(4)   Mutarea se efectuează în termen de un an de la sfârșitul perioadei de probă a agentului.

La încetarea serviciului, mutarea se efectuează în termen de trei ani așa cum se prevede la articolul 12 alineatul (4) paragraful al doilea.

Cheltuielile de mutare efectuate după expirarea perioadelor menționate anterior se rambursează doar în cazuri excepționale și prin decizie specială a directorului.

D.   Indemnizația zilnică

Articolul 17

(1)   În cazul în care un agent aduce dovezi că trebuie să își schimbe locul de reședință pentru a satisface cerințele articolului 16 din condițiile de încadrare în muncă, acesta are dreptul pentru o perioadă specificată la alineatul (2) la o indemnizație zilnică după cum urmează:

	Cu drept la alocația pentru gospodărie		Fără drept la alocația pentru gospodărie
	1 – 15 zile	din a 16- zi	1 – 15 zile	din a 16- zi
	Franci belgieni pe zi calendaristică
Categoriile A și B	775	350	525	275
Categoriile C și D	700	325	450	225

În cazurile în care soțul și soția angajați ai Fundației au amândoi dreptul la indemnizația zilnică, ratele prevăzute în primele două coloane se aplică doar persoanei al cărei salariu de bază este mai mare. Ratele indicate în celelalte două coloane se aplică celeilalte persoane.

Baremul de mai sus se actualizează după cel stabilit de Consiliul Comunităților Europene de fiecare dată când se revizuiește remunerația în conformitate cu articolul 65 din statutul funcționarilor Comunităților Europene.

(2)   Perioada pentru care se acordă indemnizația zilnică este după cum urmează:

(a)	în cazul unui agent care nu are dreptul la alocație pentru gospodărie: 120 de zile;

(b)	în cazul unui agent care are dreptul la alocație pentru gospodărie: 180 de zile sau dacă angajatul respectiv este solicitat să se supună unei perioade de probă de șase luni, acea perioadă plus o lună.

În cazurile în care soțul și soția angajați ai Fundației au amândoi dreptul la indemnizație zilnică, perioada pentru care se acordă indemnizația în conformitate cu litera (b) se aplică persoanei al cărei salariu de bază este mai mare. Perioada prevăzută la litera (a) se aplică celeilalte persoane.

În nici un caz, indemnizația zilnică nu se acordă după data la care agentul se mută pentru a satisface cerințele prevăzute la articolul 16 din condițiile de încadrare în muncă.

(3)   Indemnizația zilnică prevăzută la alineatul (1) se reduce la jumătate în decursul oricărei perioade în care agentul primește indemnizația zilnică pentru personalul aflat în misiune, prevăzută la articolul 18.

E.   Cheltuieli în misiune

Articolul 18

(1)   Un agent care călătorește în misiune pe baza unui ordin de deplasare corespunzător are dreptul la rambursarea cheltuielilor de călătorie și la o indemnizație zilnică în conformitate cu dispozițiile de mai jos.

(2)   Ordinul de deplasare indică durata probabilă a misiunii, pe baza căreia se calculează orice avans pe care agentul îl poate obține ca indemnizație zilnică. Cu excepția cazului în care se ia o decizie specială, nu se plătește nici un avans pentru misiunea care se presupune că nu implică o absență mai mare de 24 de ore și se desfășoară într-o țară care utilizează aceeași monedă ca a țării în care este angajat.

Articolul 19

(1)   Cheltuielile de călătorie pentru agenții aflați în misiune acoperă costul transportului feroviar pe ruta cea mai scurtă, clasa întâi pentru agenții din categoriile A și B și clasa a doua pentru celelalte categorii.

În cazul în care este implicată o călătorie dus-întors de cel puțin 800 de km, agenții din categoriile C și D au dreptul la rambursarea biletului de tren clasa întâi pentru acoperirea acestor cheltuieli.

Prin decizia directorului, agenții din categoriile C și D care călătoresc în misiuni implicând o călătorie dus-întors de cel mult 800 de km au dreptul la rambursarea biletului de tren clasa întâi când însoțesc un membru al Consiliului de Administrație, directorul sau un agent care călătorește la clasa întâi.

Cheltuielile de călătorie includ de asemenea:

—	costul rezervării biletului și transportul bagajelor necesare;

—	suplimente pentru trenuri rapide speciale (rambursate la prezentarea biletelor speciale în cazul în care acestea se eliberează);

—

suplimente pentru vagonul de dormit (rambursate la prezentarea biletelor la vagonul de dormit), în cazul în care călătoria include cel puțin șase ore de călătorie pe timp de noapte între orele 2200 – 0700: — într-o cabină dublă la vagonul de dormit; — în cazul în care trenul nu dispune de vagoane de dormit la această categorie, rambursarea, cu consimțământul directorului, se face corespunzător categoriei imediat superioare sau cu un singur pat, dacă aceasta este singura categorie disponibilă la vagonul de dormit.

(2)   Agentul poate fi autorizat să călătorească cu avionul. În acest caz, rambursarea se poate face la prezentarea biletelor de clasă imediat inferioară clasei întâi.

Prin decizia directorului, agentul care însoțește un membru al Consiliului de Administrație sau directorul într-o anumită misiune, la prezentarea biletelor, poate primi rambursarea costului călătoriei la aceeași clasă cu aceea utilizată de agent sau de director.

În condițiile stabilite prin regulile prevăzute la articolul 12 alineatul (2) paragraful al doilea din anexa VII la statutul funcționarilor Comunităților Europene, agentului care călătorește în misiune în condiții deosebit de obositoare, prin decizia directorului, i se poate rambursa costul călătoriei la clasa utilizată, la prezentarea biletelor.

Prin decizie specială a directorului, agentul poate fi autorizat să transporte bagaje în plus față de cele permise în mod gratuit.

(3)   Pentru călătoriile pe mare, clasa de călătorie se determină în fiecare caz de către director. Agentul care călătorește pe mare primește, în locul indemnizației zilnice prevăzute la articolul 20, o indemnizație de 225 BEF pentru o perioadă de 24 de ore de călătorie.

(4)   Un agent poate fi autorizat să folosească automobilul personal într-o anumită misiune, cu condiția ca prin aceasta să nu crească durata misiunii.

Rambursarea cheltuielilor de călătorie în acest caz se face pe baza calculului standard prevăzut în primul paragraf.

Totuși, în cazul unui agent care călătorește în mod periodic în misiune în condiții speciale, directorul poate decide să îi acorde o indemnizație pe kilometru în locul rambursării biletelor de tren, dacă utilizarea transportului public și rambursarea cheltuielilor de călătorie pe baze normale implică dezavantaje clare.

Un agent autorizat să utilizeze automobilul personal este singur răspunzător pentru orice accident al mașinii sale sau al unei terțe părți; acesta trebuie să fie în posesia unei polițe de asigurare care acoperă răspunderea civilă până la un nivel considerat adecvat de către director.

Articolul 20

(1)

(a) Indemnizația zilnică pentru agentul aflat în misiune se plătește pe baza următorului barem: I Categoriile A și B II Categoriile C și D 1 320 BEF 1 220 BEF (b) În cazul misiunilor în afara teritoriului european al statelor membre ale Comunităților Europene, directorul poate decide aplicarea altor baremuri.

(2)   Ratele indemnizațiilor din coloanele I și II vor fi reduse la 330 BEF și respectiv 315 BEF pentru fiecare zi de absență din misiune, decontată în conformitate cu alineatul (4), în cursul căreia agentul a efectuat cheltuieli la vagonul de dormit rambursabile de către Fundație.

(3)   Aceeași deducere se face în cazul în care agentul nu a trebuit să petreacă noaptea departe de locul său de muncă.

(4)   Sub rezerva alineatelor (2) și (3), indemnizațiile zilnice ale agentului în misiune se calculează conform următoarelor reguli:

(a)

Misiuni de 24 de ore sau mai puțin: — șase ore sau mai puțin: rambursarea cheltuielilor efective până la un sfert din indemnizația zilnică; — 12 ore sau mai puțin, dar mai mult de șase ore: jumătate din indemnizația zilnică; — 24 de ore sau mai puțin, dar mai mult de 12 ore: indemnizația zilnică integrală.

(b)

Misiuni de peste 24 de ore: — pentru fiecare perioadă de 24 de ore: indemnizația zilnică integrală; — pentru fiecare perioadă următoare de șase ore sau mai puțin: nu se acordă indemnizația zilnică; — pentru fiecare perioadă următoare de 12 ore sau mai puțin, dar mai mare de șase ore: jumătate din indemnizația zilnică; — pentru fiecare perioadă următoare de peste 12 ore: indemnizația zilnică integrală.

(5)   Indemnizația zilnică pentru agenții în misiune se consideră ca acoperind toate cheltuielile efectuate, inclusiv transportul local la locul misiunii, cu excepția cheltuielilor de mai jos care se rambursează pe baza documentelor justificative:

(a)	costul telegramelor și convorbirilor telefonice interurbane sau internaționale, în cazul în care au fost efectuate în scopuri oficiale;

(b)	cheltuielile de protocol în cazurile prevăzute la articolul 21;

(c)	cheltuielile excepționale necesar a fi efectuate de agent pentru scopurile misiunii, atât la primirea unor instrucțiuni speciale, cât și în caz de forță majoră și în interesul Fundației și care ar face ca indemnizațiile alocate să fie net insuficiente.

(6)   În cazul în care misiunea este preconizată să dureze cel puțin patru săptămâni în același loc, iar agentul în cauză a fost informat despre aceasta înainte de plecare, indemnizația poate fi redusă cu un sfert.

Această reducere poate fi decisă în timpul misiunii; în acest caz, reducerea are efect nu mai devreme de opt zile de la data notificării agentului în cauză, cu condiția să rămână de îndeplinit cel puțin patru săptămâni de misiune, calculate de la data notificării.

(7)   În cazul în care un agent aflat în misiune are o masă sau cazarea asigurate sau rambursate de una dintre instituțiile Comunităților Europene sau de o organizație sau administrație națională sau internațională, el trebuie să declare acest lucru.

Indemnizația zilnică se reduce cu 200 BEF pentru fiecare masă asigurată, indemnizațiile prevăzute în coloanele I și II se reduc cu 450 BEF, respectiv 420 BEF, pentru fiecare zi de cazare. În cazul în care un agent aflat în misiune are toate mesele și cazarea asigurate sau rambursate de către o instituție a Comunităților Europene sau de o organizație sau administrație națională sau internațională, acesta primește o indemnizație de 225 BEF pentru fiecare perioadă de 24 de ore în locul indemnizației zilnice pentru misiuni prevăzută mai sus.

(8)   Ratele indicate la alineatele (1), (2) și (7) se majorează cu 10 %, dacă misiunea este la Paris, cu 5 %, dacă misiunea este la Bruxelles, Luxemburg sau Strasburg, și cu 10 % pentru personalul din categoriile C și D, dacă misiunea este la Strasburg.

F.   Rambursarea forfetară a cheltuielilor

Articolul 21

În cazul agentului care, în urma instrucțiunilor speciale, efectuează ocazional cheltuieli de protocol în scop oficial, suma alocației de protocol se determină în fiecare caz pe baza documentelor justificative și în condițiile stabilite de director.

Articolul 22

Agentul angajat într-un loc unde condițiile de cazare sunt recunoscute ca fiind deosebit de dificile poate beneficia de o indemnizație pentru cazare.

Lista locurilor pentru care se poate acorda această indemnizație, suma maximă a indemnizației și regulile de acordare se determină de Consiliul Comunităților Europene în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 65 alineatul (3) din statutul funcționarilor Comunităților Europene.

Articolul 23

Unui agent angajat într-un loc unde transportul este recunoscut ca fiind deosebit de dificil și scump datorită distanței de la locul de cazare la locul de muncă i se poate plăti o indemnizație de transport.

Lista locurilor pentru care se poate acorda această indemnizație, suma maximă a indemnizației și regulile de acordare se determină de Consiliul Comunităților Europene în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 65 alineatul (3) din statutul funcționarilor Comunităților Europene.

Secțiunea 5

Articolul 24

Ratele conținute în secțiunile 2-4 se adaptează automat ori de câte ori sunt modificate ratele corespunzătoare conținute în statutul funcționarilor Comunităților Europene.

Secțiunea 6

PLATA SUMELOR DATORATE

Articolul 25

(1)   Plata remunerației personalului se face în a 15-a zi a fiecărei luni pentru luna curentă. Volumul remunerației se rotunjește crescător până la următorul franc belgian.

(2)   În cazul în care remunerația nu este datorată integral pentru o lună, suma se împarte la 30 și:

(a)	în cazul în care numărul de zile care trebuie plătite este 15 sau mai puțin, numărul diviziunilor (1/30) datorate este egal cu diferența dintre numărul efectiv al zilelor care nu se plătesc și 30;

(b)	în cazul în care numărul efectiv de zile care se plătesc este mai mare de 15, numărul diviziunilor (1/30) datorate este egal cu diferența dintre numărul efectiv de zile care nu se plătesc și 30.

(3)   În cazul în care dreptul la alocații familiale și indemnizații de expatriere ia naștere după data angajării, agentul primește aceste drepturi din prima zi a lunii în care începe să beneficieze de acest drept. La încetarea acestui drept, el primește suma datorată până în ultima zi a lunii respective.

Articolul 26

Plățile se fac către fiecare agent la locul și în moneda țării în care își îndeplinește obligațiile.

Dispozițiile prevăzute la articolul 17 alineatele (2), (3) și (4) din anexa VII la statutul funcționarilor Comunităților Europene se aplică prin analogie.

---