Choose the experimental features you want to try

This document is an excerpt from the EUR-Lex website

Document 32020D0013

Decizia (UE) 2020/13 a Consiliului din 19 decembrie 2019 de modificare a directivelor de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii

ST/14899/2019/INIT

JO L 6, 10.1.2020, p. 101–111 (BG, ES, CS, DA, DE, ET, EL, EN, FR, HR, IT, LV, LT, HU, MT, NL, PL, PT, RO, SK, SL, FI, SV)

Legal status of the document In force

ELI: http://data.europa.eu/eli/dec/2020/13/oj

10.1.2020   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 6/101


DECIZIA (UE) 2020/13 A CONSILIULUI

din 19 decembrie 2019

de modificare a directivelor de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 90, articolul 100 alineatul (2), articolul 207 alineatul (4) primul paragraf și articolul 209, coroborate cu articolul 218 alineatele (3) și (4),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

întrucât:

(1)

La 17 iunie 2002, Consiliul a autorizat Comisia să negocieze începerea negocierilor acordurile de parteneriat economic (APE) cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific (ACP) și a adoptat directivele pentru negocierea acordurilor respective.

(2)

Acordurile de parteneriat economic încheiate cu țările și regiunile ACP includ clauze de rendez-vous pentru viitoarea revizuire a respectivelor acorduri.

(3)

Modificarea directivelor de negociere este necesară pentru a încadra noile negocieri, în lumina recentelor inițiative și priorități de politică ale Uniunii legate de evoluția comerțului pe plan mondial.

(4)

APE fac parte din relația globală dintre Uniune și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările ACP, pe de altă parte, astfel cum este prevăzut în Acordul de parteneriat între membrii grupului statelor din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de o parte, și Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de altă parte (1) astfel cum a fost modificat ultima dată (Acordul de parteneriat de la Cotonou) și, odată ce acesta devine aplicabil, în acordul care îi va succeda. În temeiul articolului 34 alineatul (1) din Acordul de parteneriat de la Cotonou, cooperarea economică și comercială dintre părți vizează promovarea integrării armonioase și progresive a statelor ACP în economia mondială, ținând seama în mod corespunzător de opțiunile lor politice și de prioritățile în materie de dezvoltare, promovând astfel dezvoltarea durabilă a acestora și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP. În acest context, APE pot fi considerate instrumente de dezvoltare astfel cum sunt menționate la articolul 36 alineatul (2) din Acordul de parteneriat de la Cotonou. Prin urmare, negocierile ar trebui să țină seama în special de diferitele niveluri de dezvoltare a părților, precum și de constrângerile economice, sociale și de mediu specifice ale țărilor ACP și de capacitatea respectivelor țări de a se adapta și de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare,

ADOPTĂ PREZENTA DECIZIE:

Articolul 1

Directivele de negociere adresate Comisiei pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, în măsura în care aceste acorduri intră în sfera de competență a Uniunii, se modifică astfel cum se precizează în addendum.

Articolul 2

Negocierile se desfășoară cu consultarea Grupului de lucru pentru ACP. Comitetul pentru politică comercială este asociat cu privire la aspectele specifice legate de comerț.

Articolul 3

Prezenta decizie se adresează Comisiei.

Adoptată la Bruxelles, 19 decembrie 2019.

Pentru Consiliu

Președintele

K. MIKKONEN


(1)   JO L 317, 15.12.2000, p. 3.


ADDENDUM

Directive de negociere pentru negocierea acordurilor de parteneriat economic cu țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific

1.   Preambul

În afară de trimiterea generală la Acordul de la Cotonou (1) și la acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, se va face o trimitere specială, printre altele, la următoarele:

angajamentul părților de a promova și accelera dezvoltarea economică, culturală și socială a statelor ACP, cu scopul de a contribui la pace, prosperitate, securitate și dezvoltare durabilă, precum și de a promova un mediu politic stabil și democratic;

angajamentul părților în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor fundamentale ale lucrătorilor, a principiilor democratice și a statului de drept, care constituie elementele esențiale ale parteneriatului ACP-UE, precum și în ceea ce privește buna guvernanță, inclusiv combaterea corupției, care reprezintă un element fundamental al parteneriatului ACP-UE;

angajamentul părților cu privire la un set de principii și norme convenite la nivel internațional, care vizează promovarea unei relații de sprijin reciproc între comerț și dezvoltarea durabilă, inclusiv sprijinirea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă (Agenda 2030) și a obiectivelor sale de dezvoltare durabilă, a acordurilor și a standardelor internaționale în domeniul muncii, inclusiv promovarea ocupării depline și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți, precum și a acordurilor internaționale privind schimbările climatice, cum ar fi Acordul de la Paris și Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice;

angajamentul părților de a-și axa parteneriatul pe obiectivul de reducere și de eradicare a sărăciei, în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile și integrării progresive a țărilor ACP în economia mondială; de a-și baza, prin urmare, cooperarea economică și comercială ACP-UE pe inițiativele de integrare regională existente în țările ACP;

obiectivul cooperării economice și comerciale ACP-UE de a promova integrarea armonioasă și progresivă a statelor ACP în economia mondială, cu respectarea opțiunilor lor politice și a priorităților lor de dezvoltare și, în special, a propriilor strategii de reducere a sărăciei, promovând astfel dezvoltarea durabilă a acestora și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP;

angajamentul părților de a sprijini procesul de integrare regională în cadrul grupului statelor ACP și de a promova integrarea regională ca instrument-cheie pentru integrarea țărilor ACP în economia mondială;

angajamentul părților de a consolida cooperarea economică, comercială și în domeniul investițiilor și de a crea o nouă dinamică a schimburilor comerciale și a investițiilor între ele, în vederea facilitării tranziției țărilor ACP către o economie mondială liberalizată, precum și de a promova dezvoltarea sectorului privat, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM);

angajamentul părților de a ține seama de nevoile și nivelurile de dezvoltare diferite ale țărilor și regiunilor ACP;

angajamentul părților de a-și respecta obligațiile asumate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și de a favoriza realizarea obiectivelor OMC;

obiectivul comun al părților de a consolida cooperarea și capacitățile, după caz, în toate domeniile relevante pentru comerțul și investițiile durabile și de a realiza liberalizarea progresivă și reciprocă a comerțului cu mărfuri și servicii, în conformitate cu normele OMC, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP și de constrângerile economice, sociale și de mediu cu care se confruntă;

angajamentele părților de a se asigura că eforturile întreprinse în cadrul Acordului de la Cotonou și al acordului care îi va succeda, precum și cele întreprinse în cadrul acordurilor de parteneriat economic (APE) se consolidează reciproc;

dreptul de a reglementa activitatea economică în interes public, în conformitate cu obligațiile internaționale, pentru a îndeplini obiective legitime de politică publică precum protecția și promovarea sănătății publice, serviciile sociale, educația publică, siguranța, mediul, moralitatea publică, protecția socială sau a consumatorilor, protecția vieții private și a datelor cu caracter personal și promovarea și protecția diversității culturale.

2.   Natura și domeniul de aplicare ale APE

Scopul negocierilor constă în încheierea unor APE între Uniunea Europeană (UE) și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și țările și regiunile din Africa, zona Caraibilor și Pacific, pe de altă parte. APE vizează promovarea integrării progresive și armonioase a țărilor ACP în economia mondială, cu respectarea opțiunilor lor politice și a priorităților lor de dezvoltare, încurajând prin aceasta dezvoltarea lor durabilă și contribuind la eradicarea sărăciei în țările ACP.

În temeiul dispozițiilor articolului 36 alineatul (1) din Acordul de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, negocierile vizează instituirea și, dacă este cazul, aprofundarea unor APE cu subgrupurile ACP definite în conformitate cu dispozițiile articolului 37 alineatul (3) din Acordul de la Cotonou și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, ținând seama de procesul de integrare regională din cadrul ACP.

Acordurile de parteneriat economic (APE) sunt menite să promoveze o integrare economică mai strânsă între părți, prin eliminarea progresivă a barierelor comerciale dintre acestea și prin intensificarea cooperării în toate domeniile relevante pentru comerț, în deplină conformitate cu dispozițiile OMC.

APE se întemeiază pe obiectivele și principiile Acordului de la Cotonou, în special pe elementele fundamentale ale acestuia, precum și pe dispozițiile din partea III titlul II și pe dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Prin urmare, negocierile referitoare la APE trebuie să țină seama, în special, de nivelurile diferite de dezvoltare a părților, precum și de constrângerile economice, sociale și de mediu specifice ale țărilor ACP și de capacitatea lor de a se adapta și de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare.

3.   Comerțul cu mărfuri

3.1.   Obiectiv

APE sunt destinate instituirii de zone de liber schimb între părți, pe baza obiectivelor de dezvoltare ale Acordului de la Cotonou și ale acordului care îi va succeda, în conformitate cu dispozițiile OMC. Prin urmare, se înțelege că următoarele condiții de acces pe piață ar urma să fie disponibile numai în contextul acestor APE. Orice viitoare negocieri legate de APE privind comerțul cu mărfuri se bazează pe acquis-ul dispozițiilor deja negociate.

3.2.   Taxe la import

—   Importurile în Uniunea Europeană

APE se bazează pe condițiile de acces pe piață prevăzute în prezent și le îmbunătățesc. Măsurile specifice pentru eliminarea progresivă a tarifelor se stabilesc în cursul negocierilor, ținând seama de interesele de export existente și potențiale ale țărilor ACP și de impactul măsurilor de liberalizare a comerțului, în special asupra integrării regionale din cadrul ACP.

—   Importurile în țările ACP

Având ca obiectiv principal promovarea dezvoltării durabile prin integrare economică regională și politici adecvate, negocierile vor urmări (1) eliminarea taxelor vamale la importurile din Uniunea Europeană pentru cea mai mare parte a schimburilor comerciale pe parcursul unei perioade de tranziție, (2) eliminarea tuturor taxelor cu efect echivalent taxelor vamale odată cu aplicarea APE și (3) eliminarea restricțiilor cantitative și a măsurilor cu efect echivalent odată cu aplicarea APE.

Calendarul de eliminare a tarifelor și lista finală a produselor vizate de liberalizarea comerțului de către țările ACP vor reflecta constrângerile economice, sociale și de mediu cu care se confruntă, precum și capacitatea acestora de a-și adapta economiile la procesul de liberalizare. Prin urmare, o perioadă de tranziție, compatibilă cu obiectivele Acordului de la Cotonou, cu acordul care îi va succeda și cu normele OMC, va fi aplicată în mod flexibil, pentru a ține seama de constrângerile specifice ale țărilor ACP în cauză. Aceeași flexibilitate se va aplica în ceea ce privește lista produselor vizate și calendarul/ritmul angajamentelor de liberalizare asumat de țările ACP.

Fără a aduce atingere celor de mai sus, țările ACP acordă Uniunii Europene, în orice moment, un tratament nu mai puțin favorabil decât cel acordat de clauza națiunii celei mai favorizate. Aceasta nu se aplică în cazul concesiilor acordate între țările ACP sau de către țările ACP altor țări în curs de dezvoltare care nu sunt mari puteri comerciale, în cadrul acordurilor regionale sau al altor dispoziții comerciale compatibile cu cerințele OMC.

Pe durata negocierilor și în conformitate cu articolul 349 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu APE încheiate în cadrul Acordului de la Cotonou și al acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, se va ține seama de interesele specifice ale regiunilor ultraperiferice ale Uniunii Europene. În acest context, APE pot prevedea, în special, măsuri specifice în favoarea produselor din aceste regiuni, care să vizeze integrarea lor în comerțul intraregional, pe termen scurt, în conformitate cu dispozițiile OMC. În temeiul Deciziei de asociere peste mări (2), ar trebui să se țină seama și de interesele țărilor și teritoriilor de peste mări.

Țările ACP se angajează, cel puțin, să extindă în mod automat tratamentul acordat Uniunii Europene tuturor celorlalte părți la APE în cauză, preferabil înainte de liberalizarea comerțului în raport cu Uniunea Europeană.

În cazul în care survin dificultăți serioase ca urmare a liberalizării comerțului, țările ACP pot, în consultare cu Uniunea Europeană, să suspende temporar aplicarea calendarului de liberalizare și, dacă este necesar, să revizuiască sau să adapteze ritmul evoluției către obiectivul final de instituire a zonei de liber schimb, în deplină conformitate cu dispozițiile OMC.

Programele și calendarele țărilor ACP de liberalizare a comerțului fac parte integrantă din APE. Acestea vor include listele corespunzătoare de produse, precum și calendarele de eliminare a tarifelor. Aceste liste și calendare vor fi finalizate în cursul negocierilor.

—   Taxe de bază

Taxele de bază cărora urmează să li se aplice reducerile convenite sunt taxele vamale în regimul clauzei națiunii celei mai favorizate aplicate efectiv de către țările ACP la data semnării APE. Aceste taxe sunt definite într-o listă anexată la fiecare APE.

3.3.   Dispoziții generale

Taxele la export. Toate taxele la export aplicate în cadrul schimburilor comerciale dintre părți vor fi eliminate, pe baza unui calendar convenit, într-o perioadă care nu va depăși zece ani.

Restricțiile cantitative și măsurile cu efect echivalent aplicate exporturilor sau importurilor în cadrul schimburilor comerciale dintre părți se elimină odată cu aplicarea APE.

Tratamentul național și măsurile fiscale. În APE va fi inclusă o dispoziție standard privind tratamentul național, care garantează că produsele părților beneficiază de un tratament care nu este mai puțin favorabil decât cel acordat produselor similare de origine națională. Orice măsuri sau practici fiscale interne discriminatorii deja existente vor fi eliminate odată cu aplicarea APE.

Impozitare. APE ar trebui să includă dispoziții referitoare la excepțiile privind impozitarea, pe baza articolelor relevante din acordurile OMC.

Ritm variabil. Atunci când acest lucru este compatibil cu obiectivele de integrare ale regiunilor ACP în cauză, APE prevăd un ritm variabil al liberalizării comerțului, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP în cauză, precum și de diferitele niveluri de integrare existente în regiune, în conformitate cu procesul intern de integrare al regiunii.

Clauza de securitate alimentară. APE conțin dispoziții care vizează promovarea securității alimentare în conformitate cu normele OMC.

Măsuri de salvgardare. Dispozițiile referitoare la măsurile de salvgardare se aplică în conformitate cu dispozițiile relevante ale OMC.

Antidumping. În cazul în care una dintre părți constată că cealaltă parte recurge, în cadrul schimburilor comerciale, la practici prejudiciabile de dumping sau de subvenționare în sensul dispozițiilor GATT, aceasta poate lua măsurile corespunzătoare împotriva acestor practici, în conformitate cu normele și practicile GATT/OMC. În acest context, Uniunea Europeană ține cont în mod special de situația economică și socială specifică a țărilor ACP în cauză.

Statu-quo. Părțile convin că nu vor fi introduse noi taxe sau că taxele existente nu vor fi majorate și că niciuna dintre părți nu va introduce noi restricții cantitative sau măsuri cu efect echivalent după aplicarea APE dintre grupul regional și Uniunea Europeană. Părțile ar trebui să ia în considerare acest principiu încă de la începerea negocierilor.

Transparență. Ambele părți vor trebui să își comunice reciproc tarifele vamale și orice modificări ulterioare aduse acestora.

Clasificarea mărfurilor. Pentru clasificarea mărfurilor în schimburile comerciale dintre părți se aplică Sistemul armonizat.

3.4.   Reguli de origine și cooperare administrativă

Negocierile privind regulile de origine și cooperarea administrativă țin seama de ultimele evoluții în materie de reguli de origine ale UE, precum și de regulile de origine în vigoare prevăzute de fiecare APE. În acest context, Uniunea Europeană evaluează orice cerere specifică de modificare a regulilor de origine, prezentată de statul (statele) ACP, cu scopul de a simplifica regulile existente și de a îmbunătăți accesul pe piață actual pentru țările ACP, ținând seama de situația țărilor și, în special, de experiența și structura relațiilor lor comerciale preferențiale.

APE vor conferi părților competența de a lua măsuri adecvate în cazul lipsei de cooperare administrativă sau în caz de gestionare defectuoasă. În ceea ce privește problema pierderilor de taxe vamale legată de gestionarea defectuoasă a importurilor preferențiale, ar putea fi identificate măsuri adecvate pe baza unei decizii orizontale a Consiliului.

3.5.   Regim vamal, facilități comerciale, măsuri antifraudă și responsabilitate financiară

Negocierile vizează simplificarea tuturor cerințelor și procedurilor legate de importuri și exporturi, în special în ceea ce privește procedurile vamale, licențele de import, determinarea valorii în vamă, regimul de tranzit și controlul înainte de expediere, pe baza celor mai înalte standarde internaționale și în conformitate cu dispozițiile Acordului OMC privind facilitarea comerțului. APE vor include un protocol privind asistența administrativă reciprocă în domeniul vamal. Acestea vor include, de asemenea, o clauză antifraudă pentru a preveni utilizarea abuzivă a preferințelor tarifare.

4.   Comerțul cu servicii, investițiile și comerțul digital

4.1.   Domeniul de aplicare

APE vor prevedea o liberalizare progresivă și reciprocă a comerțului cu servicii și a investițiilor, cu scopul de a asigura un nivel comparabil al oportunităților de acces pe piață, în conformitate cu normele OMC relevante, în special articolul V din GATS, ținând seama de nivelul de dezvoltare a țărilor ACP în cauză. APE ar trebui să acopere toate modurile de furnizare.

Calitatea înaltă a utilităților publice ale UE ar trebui menținută în conformitate cu TFUE, în special cu Protocolul nr. 26 privind serviciile de interes general, și ținând seama de angajamentele asumate de UE în acest domeniu, inclusiv în cadrul GATS. Serviciile furnizate în exercitarea autorității guvernamentale, astfel cum sunt definite la articolul I-3 din GATS, nu fac obiectul acestor negocieri. APE reafirmă dreptul părților de a reglementa activitatea economică în interes public în conformitate cu obligațiile internaționale.

În plus, APE ar trebui să conțină discipline de reglementare destinate să abordeze barierele interne în calea schimburilor comerciale, inclusiv, după caz, în domeniul reglementării interne. APE pot include, de asemenea, discipline privind cerințele de performanță legate de investiții.

În contextul intensificării digitalizării comerțului și al importantei dimensiuni de dezvoltare pe care o are comerțul digital, negocierile ar trebui să conducă la norme care să se refere la comerțul digital, inclusiv la fluxurile transfrontaliere de date, fără a negocia și fără a aduce atingere normelor UE privind protecția datelor cu caracter personal și fără a aduce atingere legislației UE. Aceste norme ar trebui să vizeze îmbunătățirea condițiilor pentru comerțul digital în beneficiul întreprinderilor și al consumatorilor și creșterea participării microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), precum și crearea de noi oportunități de promovare a unei creșteri și a unei dezvoltări durabile și favorabile incluziunii. APE ar trebui să asigure flexibilitatea, cooperarea și dialogul adecvate cu privire la problemele de reglementare ridicate de comerțul digital.

APE vor prevedea ca serviciile audiovizuale să fie tratate separat în cadrul unor acorduri specifice de cooperare culturală și parteneriat cultural între părți. Astfel de acorduri vor asigura posibilitatea ca Uniunea Europeană și statele sale membre, precum și țările ACP să își mențină și să își dezvolte capacitatea de a defini și pune în aplicare politicile lor culturale și audiovizuale pentru conservarea diversității lor culturale, recunoscând, conservând și promovând în același timp valorile și identitățile culturale ale ACP în vederea favorizării dialogului intercultural prin îmbunătățirea oportunităților de acces pe piață pentru bunurile și serviciile culturale din aceste țări, în conformitate cu dispozițiile articolului 27 din Acordul de la Cotonou și cu dispoziția relevantă din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

Părțile convin că niciuna dintre ele nu va introduce măsuri noi sau mai discriminatorii după intrarea în vigoare a APE dintre grupul regional și Uniunea Europeană. Părțile ar trebui să ia în considerare acest principiu încă de la începerea negocierilor.

Procesul de liberalizare se va desfășura pe o bază asimetrică. Țărilor ACP li se va permite un anumit grad de flexibilitate în funcție de nivelul lor de dezvoltare, atât în ansamblu, cât și la nivel de sector și subsector, în conformitate cu dispozițiile GATS, în special cele legate de participarea țărilor în curs de dezvoltare la acordurile de liberalizare.

Pentru Uniunea Europeană, perioada de tranziție nu ar trebui să depășească 10 ani.

Pentru țările ACP, pentru a ține seama de constrângerile specifice ale țărilor ACP în cauză, va fi aplicată în mod flexibil o perioadă de tranziție compatibilă cu obiectivele Acordului de la Cotonou, cu acordul care îi va succeda și cu normele OMC, dar aceasta nu ar trebui, în principiu, să depășească 15 ani.

Țările ACP semnatare ale unui APE se angajează să aplice între ele cel puțin același regim pe care îl aplică în cazul Uniunii Europene.

APE vor confirma din nou angajamentele referitoare la servicii asumate în temeiul Acordului de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

4.2.   Măsuri practice

Negocierile pot fi amânate în cazurile justificate de anumite constrângeri economice, sociale și de mediu cu care se confruntă țările ACP. În acest caz, părțile evaluează în mod regulat situația în cursul negocierilor legate de APE. Părțile se vor asigura că etapa de pregătire a acestor negocieri este utilizată în mod activ pentru pregătirea negocierilor, în special prin mobilizarea unui sprijin adecvat pentru dezvoltarea serviciilor în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Cotonou, în special cu articolul 41 alineatul (5), și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

5.   Plăți curente și mișcări de capital

APE vor reconfirma angajamentele asumate în cadrul articolului 12 din anexa II la Acordul de la Cotonou și al dispozițiilor relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

APE ar trebui să aibă drept obiectiv liberalizarea deplină a plăților curente și a mișcărilor de capital legate de tranzacțiile reglementate de APE. Acestea ar trebui să includă toate dispozițiile privind salvgardarea și exceptarea (de exemplu, referitoare la uniunea economică și monetară și la balanța de plăți a Uniunii), care ar trebui să fie în concordanță cu dispozițiile TFUE privind libera circulație a capitalurilor.

6.   Domenii legate de comerț

6.1.   Aspecte generale

APE vor reconfirma angajamentele din domenii legate de comerț, asumate în cadrul Acordului de la Cotonou (3) și al acordului care îi va succeda, în special în ceea ce privește politica în domeniul concurenței, protecția drepturilor de proprietate intelectuală (inclusiv indicațiile geografice), standardizarea și certificarea, măsurile sanitare și fitosanitare, comerțul și mediul, comerțul și standardele de muncă, politica în domeniul protecției consumatorilor și protecția sănătății consumatorilor. Aceste dispoziții din cadrul APE vor fi revizuite în lumina rezultatelor negocierilor comerciale multilaterale, plurilaterale și bilaterale.

6.2.   Domenii specifice

În plus, în ceea ce privește următoarele domenii, se aplică următoarele dispoziții:

 

Investiții. În conformitate cu obiectivul reducerii și, în cele din urmă, „al eradicării sărăciei în conformitate cu obiectivele dezvoltării durabile” (și în legătură cu articolele 1, 29, 75-78 și cu anexa II la Acordul de la Cotonou, precum și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil), părțile convin să instituie un cadru care să faciliteze, să consolideze și să stimuleze investițiile durabile reciproc avantajoase realizate între ele, luând în considerare inițiativele multilaterale privind facilitarea investițiilor. Acest cadru se va baza pe principiile nediscriminării, deschiderii, transparenței și stabilității. Părțile vor încuraja dezvoltarea unor medii de investiții atractive și stabile prin sprijinirea unor norme stabile și transparente pentru investitori și vor căuta să îmbunătățească incluziunea financiară și accesul la finanțare.

În cazul în care sunt identificate de către ambele părți ca domeniu de negociere și sub rezerva unor directive de negociere suplimentare, specifice la nivel de țară sau de regiune, pot fi negociate dispoziții privind protecția investițiilor. Acestea respectă abordarea reformată a UE privind protecția investițiilor, inclusiv soluționarea litigiilor în materie de investiții. De asemenea, dispozițiile respective asigură un nivel ridicat de protecție a investitorilor și a investițiilor, menținând în același timp pe deplin dreptul părților de a reglementa pe teritoriul lor pentru a atinge obiective de politică legitime. Eventualele negocieri ar trebui să ia în considerare și principiile și orientările relevante recunoscute la nivel internațional referitoare la dezvoltarea durabilă și la comportamentul responsabil în afaceri, astfel cum se menționează în abordarea reformată a Uniunii Europene privind protecția investițiilor.

 

Achiziții publice. APE vor urmări să asigure o transparență deplină în ceea ce privește normele și metodele în materie de achiziții publice la toate nivelurile administrației publice, în conformitate cu principiile Acordului privind achizițiile publice (OMC). În plus, părțile pot urmări liberalizarea progresivă a piețelor lor de achiziții publice pe baza principiului nediscriminării și ținând seama de nivelurile lor de dezvoltare.

 

Standarde, reglementări tehnice și proceduri de evaluare a conformității. APE ar trebui să conțină un capitol cuprinzător privind barierele tehnice în calea comerțului (BTC), care să se bazeze pe Acordul OMC privind barierele tehnice în calea comerțului și să îl depășească pe acesta. Acest capitol ar trebui să urmărească, printre altele, asigurarea compatibilității și a convergenței reglementărilor tehnice prin aplicarea standardelor internaționale, simplificarea cerințelor în materie de testare și certificare prin adoptarea unor proceduri de evaluare a conformității bazate pe riscuri, precum și sporirea transparenței.

 

Standarde sanitare și fitosanitare. APE ar trebui să conțină un capitol cuprinzător privind standardele sanitare și fitosanitare (SPS), în concordanță cu alte acorduri recente ale UE. Pe baza principiilor Acordului OMC privind SPS, negocierile ar trebui să vizeze includerea unor aspecte precum utilizarea standardelor internaționale (CIPP, OIE și Codex), transparența și nediscriminarea, evitarea întârzierilor nejustificate, armonizarea, recunoașterea echivalenței, recunoașterea statutului privind organismele dăunătoare și a statutului sanitar ale părților, regionalizarea (zonarea), procedurile de control, inspecție și aprobare, principiul precauției, auditurile, certificarea, controalele la import, măsurile de urgență, stabilirea de liste preliminare în domeniul veterinar, considerarea Uniunii Europene drept entitate unică, cooperarea tehnică, îmbunătățirea cooperării cu privire la rezistența la antimicrobiene și la bunăstarea animalelor, precum și a unor mecanisme de abordare a preocupărilor comerciale specifice legate de măsurile SPS. În plus, capitolul respectiv ar trebui să sublinieze importanța schimbului de informații între părți în cazul modificării standardelor, precum și necesitatea unor politici de însoțire, inclusiv necesitatea cooperării la nivel tehnic.

 

Protecția datelor. APE vor stabili obiectivul de a asigura un nivel ridicat de protecție a vieții private și a datelor cu caracter personal prin intermediul unor regimuri și politici juridice adecvate, inclusiv prin asigurarea efectivă de către autoritățile independente de supraveghere a respectării reglementărilor, ca factor central al încrederii cetățenilor în economia digitală și ca element esențial pentru facilitarea schimburilor comerciale și a cooperării între părți în materie de asigurare a respectării reglementărilor.

 

Drepturile de proprietate intelectuală. APE ar trebui să creeze un nivel de protecție adecvat, echilibrat și eficient și să prevadă dispoziții aplicabile în domeniul civil și la frontiere referitoare la asigurarea respectării reglementărilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, inclusiv al indicațiilor geografice (IG), mergând mai departe decât Acordul OMC privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS). APE ar trebui să reafirme flexibilitatea prevăzută în cadrul Acordului TRIPS. APE ar trebui să recunoască importanța Declarației privind Acordul TRIPS și sănătatea publică, adoptată la 14 noiembrie 2001 de Conferința ministerială a OMC. În interpretarea și punerea în aplicare a drepturilor și obligațiilor care decurg din APE, părțile asigură coerența cu Declarația de la Doha. Printre altele, părțile ar trebui să pună în aplicare articolul 31a din Acordul TRIPS, precum și anexa și apendicele la anexă aferent, care au intrat în vigoare la 23 ianuarie 2017.

APE ar trebui să prevadă protecția directă și recunoașterea efectivă prin stabilirea unei liste de IG (vinuri, băuturi spirtoase, produse agricole și produse alimentare), pe baza nivelului de protecție prevăzut la articolul 23 din TRIPS, inclusiv împotriva evocării și a utilizării abuzive, precum și măsuri adecvate și eficace de asigurare a respectării reglementărilor, coexistența cu mărci anterioare bona fide, protecția împotriva caracterului generic ulterior și dispoziții privind adăugarea de noi IG. Ar trebui abordate chestiunile legate de drepturile individuale anterioare, de exemplu cele legate de soiurile de plante, de mărci, de utilizări generice sau de alte utilizări anterioare legitime, în scopul soluționării conflictelor existente în mod satisfăcător pentru toate părțile.

 

Comerț și concurență. APE ar trebui să aibă drept obiectiv reducerea la minimum a denaturărilor concurenței prin intermediul unor dispoziții privind politica în domeniul concurenței, privind subvențiile și întreprinderile deținute de stat. Dispozițiile nu vor împiedica furnizarea de servicii publice. De asemenea, dispozițiile în cauză vor permite o flexibilitate adecvată pentru punerea în aplicare a măsurilor de stimulare a dezvoltării economice, de combatere a sărăciei sau de realizare a altor obiective de politică publică, cum ar fi securitatea alimentară.

 

Comerțul și dezvoltarea durabilă. APE ar trebui să promoveze punerea în aplicare a Agendei 2030 și să adere la principiile și normele relevante convenite la nivel internațional cu privire la drepturile lucrătorilor, inclusiv la nediscriminarea de gen.

Prin urmare, APE ar trebui să includă dispoziții privind munca, egalitatea de gen și sporirea oportunităților pentru femei în domeniul comerțului, precum și dispoziții privind aspectele de mediu ale comerțului și ale dezvoltării durabile, inclusiv pescuitul și acvacultura sustenabile, biodiversitatea, pădurile și produsele forestiere, precum și aspecte legate de schimbările climatice, în special de CCONUSC, de Acordul de la Paris și de inițiative referitoare la atenuarea schimbărilor climatice, de exemplu în cadrul Organizației Maritime Internaționale (OMI).

APE ar trebui să includă dispoziții care să promoveze respectarea și punerea în aplicare efectivă a principiilor și normelor relevante convenite la nivel internațional, inclusiv a standardelor fundamentale de muncă, a convențiilor fundamentale ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a acordurilor multilaterale de mediu, precum și dispoziții privind securitatea și sănătatea în muncă, inspecțiile muncii și dialogul social, precum și protecția socială și a muncii. APE ar trebui să includă un angajament al fiecărei părți în favoarea derulării unor eforturi continue și susținute în vederea ratificării convențiilor fundamentale ale OIM.

APE ar trebui să reafirme dreptul de legiferare al părților în domeniul muncii și al mediului, în concordanță cu angajamentele lor internaționale și să încurajeze niveluri ridicate de protecție, inclusiv ținând seama de cele mai avantajoase opțiuni din punctul de vedere al mediului. APE ar trebui să reitereze respectarea principiului precauției. Ele ar trebui să includă dispoziții care să prevadă că nivelurile de protecție a muncii și a mediului nu pot fi reduse pentru a încuraja comerțul și investițiile străine directe. APE ar trebui să includă un angajament de a nu deroga de la legislația internă din domeniul muncii și al mediului sau de a nu renunța la aplicarea acesteia.

APE ar trebui să promoveze o contribuție mai mare a comerțului și a investițiilor, inclusiv a investițiilor străine directe, la dezvoltarea durabilă, inclusiv prin abordarea unor aspecte precum facilitarea comerțului cu mărfuri și servicii care respectă mediul și clima și promovarea unor programe voluntare de asigurare a durabilității și a responsabilității sociale a întreprinderilor, având în vedere instrumentele recunoscute la nivel internațional și încurajând părțile să utilizeze practicile internaționale, inclusiv orientările OCDE, principiile directoare ale ONU privind afacerile și drepturile omului și orientările specifice fiecărui sector.

APE ar trebui să includă dispoziții privind punerea în aplicare efectivă și monitorizarea dispozițiilor menționate anterior, precum și un mecanism de soluționare a eventualelor litigii apărute între părți. APE ar trebui să prevadă participarea organismelor societății civile, inclusiv consultări periodice și acțiuni de comunicare. Aceste organisme ar trebui să monitorizeze punerea în aplicare a acordului în ansamblu și să aibă un rol consultativ în relația cu părțile.

 

Dialogul privind agricultura. Având în vedere importanța sectorului agricol pentru dezvoltarea socioeconomică și securitatea alimentară a țărilor ACP, APE ar trebui să prevadă un dialog privind agricultura (parteneriatul pentru agricultură), care poate acoperi aspecte precum produsele de bază (în special cele relevante pentru securitatea alimentară) și lanțurile valorice regionale, utilizarea de noi tehnologii, facilitarea comerțului, accesul pe piață, investițiile responsabile, cercetarea și inovarea în cadrul cărora se acordă atenția cuvenită adaptării la schimbările climatice și atenuării acestora, precum și biodiversitatea și sistemele alimentare durabile.

6.3.   Punere în aplicare

Consiliul APE (a se vedea punctul 8 de mai jos), asistat de un Comitet mixt de punere în aplicare, alcătuit din experți tehnici de rang înalt, va monitoriza punerea în aplicare a acestor dispoziții. Comitetul mixt de punere în aplicare se va reuni în mod regulat și cel puțin o dată pe an. Acesta va elabora rapoarte anuale în care va evalua progresele înregistrate și va formula recomandări privind măsuri care să conducă la obținerea de noi realizări, inclusiv în ceea ce privește cooperarea pentru dezvoltare în conformitate cu dispozițiile Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Dacă este necesar, ar putea fi luată în considerare crearea unor subcomitete speciale pentru anumite domenii legate de comerț.

7.   Complementaritate

APE și strategiile de dezvoltare ale partenerilor ACP trebuie să se susțină reciproc. În special, pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor APE, părțile ACP se vor angaja să integreze pe deplin APE în cadrul strategiilor lor de dezvoltare, iar Uniunea Europeană se va angaja să facă același lucru în cadrul propriilor strategii de cooperare pentru dezvoltare. Aceasta ar urma să înglobeze promovarea sprijinului pentru dezvoltarea sectorului privat, în special a microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici și mijlocii (MIMM), inclusiv a dimensiunii de gen, precum și evidențierea importanței pe care o are colectarea de date defalcate în funcție de gen pentru monitorizare și punere în aplicare. În acest scop părțile se vor angaja să aloce resurse adecvate în cadrul programelor indicative naționale și regionale, în conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

8.   Cadrul instituțional

Pentru fiecare APE va fi instituit un Consiliu mixt APE, care va îndeplini următoarele funcții:

se asigură că APE funcționează în mod corespunzător;

analizează evoluția cooperării economice și comerciale dintre părți;

caută metode adecvate de prevenire a problemelor care ar putea apărea în domeniile acoperite de APE, în special în ceea ce privește realizarea obiectivelor de dezvoltare ale APE;

face schimb de opinii și formulează recomandări cu privire la orice chestiune de interes comun referitoare la cooperarea economică și comercială, inclusiv la măsurile necesare pentru punerea în aplicare corespunzătoare a APE și, în special, la necesitatea asigurării cooperării pentru dezvoltare în conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.

Componența, frecvența, ordinea de zi și locul de desfășurare a reuniunilor comune ale Consiliului APE vor fi convenite prin consultări între părți.

Consiliul APE va avea competența de a lua decizii cu privire la toate aspectele vizate de APE. Acesta va prezenta un raport Consiliului de miniștri instituit în conformitate cu dispozițiile articolului 15 din Acordul de la Cotonou și cu dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, cu privire la chestiuni de interes comun pentru întregul grup de state ACP și pentru Uniunea Europeană.

APE ar trebui să prevadă o comunicare regulată și consultări periodice cu societatea civilă.

9.   Clauza privind excepțiile

APE vor include o clauză standard privind excepțiile, aplicabilă părților relevante din aceste acorduri, care să permită luarea de măsuri, de exemplu, pentru motive de protecție a ordinii publice, a vieții sau sănătății oamenilor, animalelor sau plantelor, de conservare a resurselor naturale epuizabile, cu condiția ca astfel de măsuri să fie aplicate în conformitate cu normele OMC.

10.   Dispoziții finale

APE vor include:

un capitol privind soluționarea litigiilor și o clauză de neexecutare, inclusiv dispoziții corespunzătoare articolelor 96 și 97 din Acordul de la Cotonou și dispozițiilor relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil. Dispozițiile referitoare la soluționarea litigiilor privind comerțul sau aspectele legate de comerț nu vor afecta drepturile și obligațiile părților în conformitate cu normele OMC, în special cu Memorandumul de înțelegere privind regulile și procedurile de soluționare a litigiilor;

o clauză privind evoluțiile viitoare, cu condiția ca APE să poată fi extinse, în special prin aderare, sau să fuzioneze, în funcție de progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea regională;

o clauză privind intrarea lor în vigoare, durata (nelimitată), denunțarea, avizul necesar pentru denunțare și o clauză de aplicare teritorială.

În scopul APE, părțile din partea ACP reprezintă grupul regional sau statele sale membre ori grupul regional și statele sale membre, în conformitate cu sferele lor de competență. APE se aplică, de asemenea, măsurilor adoptate de orice autoritate de la nivel guvernamental, regional sau local pe teritoriul părților.

11.   Structura și organizarea negocierilor

În conformitate cu dispozițiile relevante ale Acordului de la Cotonou și cu dispozițiile relevante ale acordului care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil, perioada de negocieri va fi utilizată, de asemenea, pentru consolidarea capacităților în sectorul public și privat al țărilor ACP, în vederea îmbunătățirii capacității acestora de a defini și de a pune în aplicare strategii și politici comerciale regionale și multilaterale adecvate. Aceasta va include măsuri destinate creșterii competitivității, consolidării organizațiilor regionale și susținerii inițiativelor de integrare comercială regională, cu asistență pentru ajustarea bugetară și reforma fiscală, dacă este cazul, precum și modernizării infrastructurilor și stimulării investițiilor. Aceste măsuri vor fi monitorizate la nivel regional, după caz, de grupul regional implicat în negocierile privind APE și de Uniunea Europeană. Grupul regional respectiv va prezenta, printre altele, propuneri de luat în considerare în cadrul dialogului dintre Uniunea Europeană și țările ACP privind programarea la nivel național și regional.

Vor fi instituite mecanisme adecvate pentru a garanta informarea și consultarea actorilor nestatali din Uniunea Europeană și din țările ACP cu privire la conținutul negocierilor, precum și coordonarea cu dialogurile ACP-UE aflate în desfășurare.

Prezentele directive vor fi reexaminate și, dacă este nevoie, revizuite cel puți n o dată la 10 ani.


(1)  Acordul de parteneriat ACP-UE a fost modificat prin acordul semnat la Luxemburg la 25 iunie 2005 (JO L 209, 11.8.2005, p. 27) și prin acordul semnat la Ouagadougou la 22 iunie 2010 (JO L 287, 4.11.2010, p. 3).

(2)  Decizia 2013/755/UE din 25 noiembrie 2013 privind asocierea țărilor și teritoriilor de peste mări la Uniunea Europeană („Decizia de asociere peste mări”) (JO L 344, 19.12.2013, p. 1).

(3)  Articolele 45-51 și 78 din Acordul de la Cotonou și dispozițiile relevante din acordul care îi va succeda, odată ce va fi aplicabil.


Top