12.4.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

L 97/6

(1)

La 31 mai 2006, Comisia a primit o plângere privind peroxosulfații (persulfați) originari din Statele Unite ale Americii (SUA), Republica Populară Chineză (RPC) și Taiwan, înaintată în temeiul articolului 5 din regulamentul de bază de către CEFIC (Consiliul European al Federațiilor din Industria Chimică) (reclamantul) în numele producătorilor reprezentând 100 % din totalul producției de persulfați a Comunității.

(2)

Plângerea vizată conținea probe de dumping și prejudicii materiale rezultând din acestea care au fost considerate suficiente pentru a justifica deschiderea unei proceduri.

(3)

La 13 iulie 2006, procedura a fost inițiată prin publicarea unui aviz de inițiere în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene  (2).

(4)

Comisia a informat în mod oficial producătorii comunitari reclamanți, producătorii exportatori din SUA, RPC și Taiwan, importatorii, comercianții, utilizatorii, furnizorii și asociațiile cunoscute ca fiind vizate, precum și reprezentanți ai SUA, RPC și Taiwan despre inițierea procedurii. Părților interesate li s-a dat posibilitatea de a-și face cunoscute în scris punctele de vedere și de a solicita o audiere până la termenul-limită fixat în avizul de inițiere.

(5)

Pentru a permite producătorilor exportatori din RPC, în cazul în care doresc, să înainteze o cerere pentru tratamentul corespunzător unei economii de piață (TEP) sau pentru tratamentul individual (TI), Comisia a trimis formulare de cerere producătorilor exportatori chinezi cunoscuți ca fiind vizați și altor producători exportatori chinezi care s-au făcut cunoscuți în decursul termenelor-limită fixate în avizul de inițiere. Șase producători exportatori, împreună cu companiile de vânzări asociate, atunci când a fost cazul, au solicitat TEP în temeiul articolului 2 alineatul (7) din regulamentul de bază, sau TI, dacă ancheta a stabilit că nu îndeplinesc condițiile pentru TEP.

(6)

Având în vedere numărul aparent mare de producători exportatori din RPC, Comisia a indicat în avizul de inițiere că pot fi utilizate eșantioane în anchetă pentru determinarea dumpingului și a prejudiciului, în conformitate cu articolul 17 din regulamentul de bază.

(7)

Pentru a da Comisiei posibilitatea de a decide dacă prelevarea de eșantioane este necesară și, în cazul afirmativ, de a selecta o mostră, toți producătorii exportatori din RPC au fost rugați să se prezinte Comisiei și să furnizeze, după cum se specifică în avizul de inițiere, informații de bază privind activitățile acestora legate de produsul vizat pe parcursul anului calendaristic 2005.

(8)

Dat fiind că numai șase producători exportatori au cooperat la anchetă, s-a decis că prelevarea de eșantioane nu este obligatorie.

(9)

Au fost trimise chestionare tuturor părților cunoscute ca fiind vizate și tuturor celorlalte companii care s-au făcut cunoscute în decursul termenelor-limită fixate în avizul de inițiere. S-au primit răspunsuri de la șase producători exportatori din RPC, doi din SUA și unul din Taiwan și de la un producător din țara analoagă, Turcia. De asemenea, s-au primit răspunsuri complete la chestionare de la doi producători din Comunitate, iar doi importatori au cooperat prin prezentarea unui răspuns la chestionar. Mai mult, nici unul dintre utilizatori nu a răspuns la chestionar și nici un alt utilizator nu a furnizat Comisiei alte informații și nu s-a făcut cunoscut pe parcursul prezentei anchete.

(10)

Comisia a căutat și a verificat toate informațiile considerate necesare pentru o determinare provizorie a dumpingului, a prejudiciului rezultat și a interesului Comunității și a efectuat verificări la sediul următoarelor companii:

(11)

Având în vedere nevoia de a stabili o valoare normală pentru producătorii exportatori pentru care TEP poate să nu fie acordat, a avut loc o verificare pentru stabilirea valorii normale pe baza datelor dintr-o țară analoagă, Turcia în cazul de față, la sediul următoarei companii:

Producător din Turcia

(12)

Ancheta de dumping și prejudiciu a cuprins perioada de la 1 iulie 2005 până la 30 iunie 2006 („perioadă de anchetă” sau „PA”). Examinarea tendințelor relevante pentru stabilirea prejudiciului a cuprins perioada de la 1 ianuarie 2003 până la sfârșitul perioadei de anchetă (perioadă luată în considerare).

(13)

Produsul vizat este peroxosulfat (persulfat) originar din SUA, RPC și Taiwan (produs vizat). Produsul vizat este, în mod normal, declarat cu codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80 (coduri NC în vigoare de la 1 ianuarie 2007).

(14)

Persulfații sunt săruri albe, cristaline, inodore, care cuprind patru tipuri principale: persulfat de amoniu (NH4)2S2O8, persulfat de sodiu (Na2S2O8), persulfat de potasiu (K2S2O8) și monopersulfat de potasiu (2KHSO5 * KHSO4 * K2SO4).

(15)

Produsul vizat este folosit ca inițiator sau ca agent de oxidare într-un număr de aplicații. Unele exemple includ folosirea sa ca inițiator de polimerizare în producerea de polimeri, ca agent de gravare în producerea de plăci cu circuite imprimate, în preparatele cosmetice pentru păr, în descleierea textilelor, în fabricarea hârtiei, ca substanță de curățat dantura și ca dezinfectant.

(16)

Un producător exportator din SUA a cerut ca monopersulfatul de potasiu (KMPS) să nu fie considerat ca parte a aceluiași produs, pe motiv că are o compoziție chimică diferită și o structură diferită, întrebuințări finale diferite și clienți diferiți. S-a mai pretins, de asemenea, ca substanța să fie vândută la niveluri de preț diferite de cele ale celorlalte tipuri de produs.

(17)

Cu toate acestea, ancheta a arătat că, în ciuda diferențelor de formule chimice și a întrebuințărilor parțial distincte, diferitele tipuri ale produsului vizat au toate în comun aceleași caracteristici chimice și tehnice de bază și pot fi folosite în aceleași scopuri de bază. Este cunoscut faptul că nu toate tipurile sunt utilizate pentru toate aplicațiile, dar s-a descoperit că toate sunt interschimbabile, cel puțin pentru unele dintre aplicațiile cele mai importante. În ceea ce privește diferitele niveluri de preț, trebuie reamintit faptul că acesta în sine nu este determinant pentru a stabili dacă mai multe tipuri de produs constituie un singur produs. Deoarece s-a constatat că toate cele patru tipuri aveau caracteristici similare și întrebuințări finale comune, acest argument a trebuit să fie respins. Prin urmare, se consideră provizoriu că toate cele patru tipuri constituie un singur produs pentru scopul acestei proceduri.

(18)

Ancheta a arătat că aceste caracteristici fizice și tehnice de bază ale persulfaților produși și vânduți de industria comunitară în cadrul Comunității, ale persulfaților produși și vânduți pe piețele interne ale SUA, RPC și Taiwan și ale persulfaților importați în Comunitate din aceste țări, precum și ale celor produși și vânduți în Turcia, țara analoagă, sunt aceleași și că aceste produse au aceleași întrebuințări.

(19)

Prin urmare, s-a concluzionat în mod provizoriu că aceste produse sunt asemănătoare în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(20)

Metodologia generală expusă mai jos s-a aplicat tuturor producătorilor exportatori cooperanți din SUA și Taiwan, precum și producătorilor exportatori cooperanți chinezi pentru care s-a acordat TEP. Prin urmare, prezentarea concluziilor cu privire la dumping pentru fiecare dintre țările vizate descrie doar chestiuni specifice fiecăreia dintre țările exportatoare.

(21)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (2) din regulamentul de bază, Comisia a examinat mai întâi pentru fiecare producător exportator dacă vânzările interne ale produsului vizat către clienți independenți sunt reprezentative, adică dacă volumul total al unor astfel de vânzări este egal cu sau mai mare decât 5 % din volumul total al vânzărilor la export corespunzătoare către Comunitate.

(22)

Ulterior, Comisia a identificat acele tipuri de produse vândute pe piața internă de către companii cu vânzări interne totale reprezentative, care erau identice sau direct comparabile cu tipurile vândute la export către Comunitate.

(23)

Vânzările pe plan intern ale unui anumit tip de produs erau considerate suficient de reprezentative atunci când volumul din acel tip de produs vândut pe piața internă clienților independenți pe perioada anchetei reprezenta 5 % sau mai mult din volumul total al tipului de produs comparabil vândut la export către Comunitate.

(24)

Comisia a examinat apoi dacă vânzările interne ale fiecărui tip de persulfat vândut pe piața internă în cantități însemnate de către fiecare companie din fiecare dintre țările exportatoare ar putea fi considerate ca fiind realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale în temeiul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază. Acest fapt s-a realizat prin stabilirea proporției de vânzări profitabile interne către clienți independenți ale fiecărui tip de produs exportat pe piața internă pe durata perioadei de desfășurare a anchetei, după cum urmează.

(25)

În cazul în care volumul vânzărilor pentru un tip de produs, comercializat la un preț de vânzare net egal cu sau mai mare decât costul de producție calculat, reprezenta mai mult de 80 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, și în care media ponderată a prețului pentru acel tip era egală sau mai mare decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern real. Acest preț a fost calculat ca media ponderată a prețurilor tuturor vânzărilor interne pentru acel tip făcute în timpul PA, indiferent dacă aceste vânzări au fost profitabile sau nu.

(26)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru un tip de produs reprezenta 80 % sau mai puțin din volumul total al vânzărilor pentru acel tip sau în care media ponderată a prețului mediu pentru acel tip era mai mică decât costul de producție, valoarea normală s-a bazat pe prețul intern actual, calculat ca media ponderată a vânzărilor profitabile numai pentru acel tip, cu condiția ca aceste vânzări să reprezinte 10 % sau mai mult din totalul volumului de vânzări pentru acel tip de produs.

(27)

În cazul în care volumul vânzărilor profitabile pentru oricare tip de produs reprezenta mai puțin de 10 % din volumul total al vânzărilor pentru acel tip, s-a considerat că acesta a fost vândut în cantități insuficiente pentru ca prețul intern să asigure o bază adecvată pentru stabilirea valorii normale.

(28)

În cazul în care prețurile interne ale unui anumit tip de produs vândut de un producător exportator nu au putut fi folosite pentru a stabili valoarea normală, a fost necesară aplicarea unei alte metode. În conformitate cu articolul 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, Comisia a calculat în schimb o valoare normală construită, după cum urmează.

(29)

Valoarea normală a fost construită prin adăugarea la costurile de fabricare ale fiecărui tip exportat, adaptate acolo unde a fost cazul, a unei cantități acceptabile pentru costurile de vânzare, cheltuielile administrative și alte costuri generale (SG&A) și a unei marje de profit rezonabile.

(30)

În toate cazurile, SG&A și profitul au fost stabilite în conformitate cu metodele stabilite în articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază. În acest scop, Comisia a examinat dacă SG&A suportate și profitul realizat de către fiecare dintre producătorii exportatori vizați de pe piața internă constituie date fiabile.

(31)

În toate cazurile în care produsul vizat a fost exportat către clienți independenți din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază, și anume pe baza prețurilor de export plătite efectiv sau care urmează să fie plătite.

(32)

Acolo unde vânzarea la export a fost realizată prin intermediul importatorilor asociați din cadrul Comunității, prețul de export a fost construit, în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază, pe baza prețului cu care produsele importate au fost revândute prima dată unui cumpărător independent, adaptate corect pentru toate costurile suportate între importare și revânzare, precum și pe baza unei marje rezonabile pentru SG&A și profituri. În această privință, au fost folosite chiar costurile SG&A ale importatorilor asociați. Marja de profit a fost stabilită pe baza informațiilor disponibile furnizate de către importatorii cooperanți independenți.

(33)

Acolo unde vânzarea la export a fost realizată prin intermediul unui comerciant asociat din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza primului preț de revânzare către clienți independenți din cadrul Comunității.

(34)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a fost făcută pe o bază franco uzină.

(35)

În scopul asigurării unei comparații corecte între valoarea normală și prețul de export, se ține seama, sub formă de ajustări, de diferențele care afectează prețul și comparabilitatea prețului în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază.

(36)

În conformitate cu articolul 2 alineatele (11) și (12) din regulamentul de bază, marjele de dumping au fost stabilite pe baza unei comparații între media ponderată a valorii normale pe tip de produs și media comparată a prețului de export pe tip de produs, astfel cum s-a stabilit mai sus.

(37)

Pentru a determina marja de dumping pentru producătorii exportatori necooperanți, s-a stabilit mai întâi nivelul lipsei de cooperare. În acest scop, volumul exporturilor către Comunitate raportat de către producătorii exportatori cooperanți a fost comparat cu statisticile de import Eurostat echivalente.

(38)

Datorită faptului că nivelul de cooperare în SUA și Taiwan a fost ridicat (aproape 100 %) și deoarece nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii exportatori din aceste țări s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, s-a considerat adecvată stabilirea marjei de dumping restante pentru oricare dintre producătorii exportatori necooperanți din fiecare dintre țările vizate la nivelul marjei celei mai ridicate impuse unui exportator cooperant.

(39)

În ceea ce privește RPC, nivelul de cooperare evaluat la nivelul țării a fost, de asemenea, foarte ridicat (peste 85 %). Metodologia specifică aplicată pentru a determina marja de dumping la nivelul întregii țări pentru RPC este explicată mai jos.

(40)

Volumul total al vânzărilor interne în cazul produsului similar a fost reprezentativ pentru ambii producători exportatori cooperanți, după cum reiese din considerentul 21 de mai sus. Astfel, pentru toate tipurile de produs, valoarea normală a fost bazată pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite în cadrul operațiunilor comerciale normale de către clienți independenți din SUA, după cum se explică în considerentele 25 și 26, deoarece aceste vânzări reprezentau în toate cazurile 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor pentru acel tip de produs.

(41)

Exporturile unuia dintre producătorii exportatori cooperanți au fost făcute direct către clienți independenți din cadrul Comunității. Prin urmare, prețul de export s-a bazat, în cazul acelui exportator, pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(42)

În cazul celuilalt exportator, toate vânzările sale către Comunitate se desfășoară prin intermediul unei companii comerciale asociate din Elveția. Drept urmare, prețul a fost stabilit astfel cum se descrie în considerentul 33.

(43)

Mai mult, o parte semnificativă din vânzările la export ale acestui producător exportator din SUA către Comunitate prin intermediul companiei asociate din Elveția au fost făcute către o companie asociată care a folosit produsul vizat drept materie brută pentru a produce un alt produs care nu este considerat a fi un produs similar în sensul articolului 1 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(44)

Deoarece s-a descoperit că prețurile stabilite pentru tranzacțiile dintre producătorul exportator și compania asociată din cadrul Comunității prin intermediul companiei comerciale asociate din Elveția au fost afectate de relația dintre cele trei companii, nu ne putem baza pe aceste prețuri pentru a determina un preț de export pentru aceste tranzacții.

(45)

Deoarece niciun preț de export nu s-a putut construi în continuare pe baza prețului de revânzare al companiei asociate către clienți independenți, având în vedere faptul că produsul vizat este supus unor transformări substanțiale pentru a ajunge la produsul final fabricat de către compania asociată, toate aceste tranzacții care corespund unei utilizări captive au fost ignorate în determinarea prețului de export.

(46)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe o bază franco uzină, după cum este descris mai sus, cu ajustări, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost făcute pentru discounturi, rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare, precum și costurile anexe, credit și taxe de import.

(47)

Pentru vânzările furnizate de un producător exportator prin comerciantul său asociat din Elveția, a fost făcută o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază. Ajustarea a fost bazată pe mărirea de preț primită de comerciantul asociat din Elveția, dar, în acest calcul, profitul efectiv al comerciantului asociat nu a putut fi folosit, deoarece relația dintre producătorul exportator și comerciantul asociat a afectat în mod semnificativ prețurile de transfer. Astfel, mărirea de preț a fost calculată ca sumă a cheltuielilor SG&A suportate de compania comercială asociată pe durata PA și a unei marje rezonabile pentru profit, care a fost stabilită la 5 % în această etapă, în absența oricărei informații semnificative de la companiile cooperante independente care și-au asumat funcții asemănătoare.

(48)

Unul dintre producătorii exportatori din SUA a pretins un nivel al ajustării comerciale în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (d) din regulamentul de bază, pe motiv că unele dintre vânzările sale interne nu ar fi fost comparabile cu vânzările sale la export din cauza existenței categoriilor de clienți pe piața internă pentru care sunt asumate diferite funcții de către producătorul exportator. Cu toate acestea, ancheta a stabilit că această cerere era nejustificată, în măsura în care compania nu a furnizat dovezi pentru a susține presupusele diferențe în funcții. În plus, așa-zisele diferențe de preț între categoriile invocate nu au fost găsite a fi potrivite pentru tipurile de produs. Prin urmare, cererea a fost respinsă.

(49)

Având în vedere că nivelul de cooperare a fost ridicat și că nu a existat niciun motiv pentru a crede că oricare dintre producătorii exportatori s-ar fi abținut în mod deliberat de la cooperare, marja restantă aplicabilă tuturor exportatorilor din SUA a fost stabilită la același nivel cu cel stabilit pentru producătorul exportator cooperant cu cea mai mare marjă de dumping.

(50)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul CIF de import la frontiera comunitară, înainte de vămuire, sunt, provizoriu, următoarele:

(51)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază, în investigațiile antidumping referitoare la importurile originare din RPC valoarea normală trebuie să fie determinată în conformitate cu alineatele (1)-(6) din articolul menționat, pentru acei producători care au întrunit criteriile enunțate în articolul 2 alineatul (7) litera (c) din regulamentul de bază.

(52)

Pe scurt și numai în scopul unei consultări mai ușoare, criteriile TEP sunt concis enunțate în continuare:

(53)

Șase producători exportatori au solicitat TEP în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și au răspuns la formularul de cerere TEP pentru producătorii exportatori înainte de termenul impus. Acolo unde a considerat necesar, Comisia a căutat și a verificat la sediul acestor companii toate informațiile prezentate în aplicațiile TEP. Ancheta a scos la iveală faptul că TEP putea fi acordată numai pentru trei producători exportatori, în timp ce cererea a trebuit să fie respinsă în cazul celorlalți trei producători exportatori. Se remarcă faptul că, pentru unul dintre cei trei producători exportatori cărora li s-a acordat TEP, această decizie este supusă unei examinări mai detaliate a unor informații primite mai târziu care nu au putut fi investigate pe deplin în această etapă, după cum este descris mai jos. Aceste informații, dacă sunt confirmate prin anchetă mai detaliată, ar putea duce la o schimbare semnificativă în situația de fapt pe baza căreia TEP a fost acordat acelei companii, în măsura în care ar putea afecta îndeplinirea criteriului 1. Tabelul următor rezumă hotărârea pentru cele trei companii cărona nu li s-a acordat TEP pe baza fiecăruia dintre cele cinci criterii menționate mai sus:

(54)

Ancheta a arătat în cazul companiilor 1, 2 și 3 de mai sus că acestea nu au întrunit cerințele criteriilor 1, 2 și 3 menționate anterior.

(55)

Adică toate cele trei companii nu au putut demonstra că deciziile lor de afaceri au fost luate ca răspuns la semnalele de pe piață, fără intervenție semnificativă din partea statului.

(56)

Într-adevăr, pentru compania 1 s-a constatat că majoritatea directorilor din Consiliul administrativ, inclusiv președintele, care deține o parte semnificativă din companie, erau aceiași ca și înainte de privatizare și fuseseră numiți de către stat. De asemenea, s-a descoperit că aceștia erau membri ai Partidului Comunist. În plus, compania a fost incapabilă să dovedească efectuarea plății pentru acțiuni în timpul procesului de privatizare. În compania 2, care a fost fondată ca întreprindere cu capital de stat și privatizată în anul 2000, ancheta a arătat că trei membri din personalul administrativ care se aflau pe post înainte de privatizare au fost cei care au condus privatizarea și încă mai dețineau controlul asupra factorilor de decizie din companie. S-a descoperit că acele trei persoane au fost membre ale Partidului Comunist. Mai mult, compania 2 s-a dovedit a fi furnizat informații false cu privire la posesia acțiunilor sale și procesul de privatizare, ascunzând prin aceasta intervenția semnificativă din partea statului. În ceea ce privește compania 3, au existat indicații solide conform cărora capitalul folosit pentru dezvoltarea companiei a fost obținut de la întreprinderile deținute de stat și de colectivitate, administrate de actualul președinte al companiei, iar compania a fost incapabilă să explice și să demonstreze originea de proveniență a capitalului.

(57)

În plus, contabilitățile tuturor celor trei companii nu erau realizate în conformitate cu IAS și s-au descoperit semne grave de neglijență în bilanțul din acele registre.

(58)

În sfârșit, s-a descoperit că distorsiunile reportate din sistemul care nu este economie de piață au afectat costurile pentru ambele companii, în special în ceea ce privește costul drepturilor dobândite de folosire a pământurilor (companiile 1 și 3) sau a bunurilor transferate în timpul privatizării (compania 2).

(59)

În ceea ce privește ceilalți trei producători exportatori cooperanți, s-a concluzionat inițial că se întruneau toate cele cinci criterii în cazul companiilor.

(60)

Totuși, după dezvăluirea către părțile interesate, cărora li s-a oferit oportunitatea de a comenta descoperirile de mai sus, industria comunitară a susținut că la doi dintre cei trei producători exportatori pentru care s-a propus acordarea TEP ar trebui să le fie refuzat TEP (denumite mai jos compania 4 și compania 5).

(61)

S-a presupus, în cazul companiei 4, că a existat o intervenție din partea statului în administrare, precum și în finanțarea companiei.

(62)

În cazul companiei 5, industria comunitară a afirmat că aceasta declarase un număr mai mic al angajaților și punea sub semnul întrebării plata capitalului inițial. Mai punea, de asemenea, sub semnul întrebării pierderile înregistrate de către o companie comercială asociată.

(63)

Cu privire la compania 4, nu a fost posibil să se concluzioneze în această etapă dacă afirmațiile constituiau motive suficiente pentru a refuza acordarea TEP. În timp ce afirmațiile sunt considerate grave, există în prezent o incertitudine cu privire la faptele care subliniază aceste afirmații. Sunt necesare analize aprofundate ale informațiilor furnizate de către companie, precum și anchete suplimentare înainte de a se ajunge la o decizie finală. Date fiind aceste circumstanțe speciale, pentru a nu leza drepturile de apărare ale părților interesate, s-a considerat potrivită acordarea TEP companiei 4 în această etapă și continuarea anchetei cu privire la cererea TEP.

(64)

În ceea ce privește afirmațiile făcute împotriva companiei 5, acestea au fost doar presupuneri. Comisia a verificat informațiile furnizate de către producătorul exportator și a ajuns la concluzia că afirmațiile nu fuseseră întemeiate. Descoperirile Comisiei cu privire la această companie sunt așadar menținute.

(65)

În urma dezvăluirii descoperirilor Comisiei, toate cele trei companii au refuzat TEP, afirmând că hotărârea este incorectă, că întrunesc toate cele cinci criterii TEP și că, prin urmare, ar trebui să li se acorde TEP.

(66)

În special, compania 1 a susținut că a furnizat dovada plății în lichidități pentru acțiuni Comisiei și a negat orice influență din partea statului în procesul de luare a deciziilor. De asemenea, s-a susținut că registrele sale contabile au fost ținute în conformitate cu IAS și costul dreptului de folosire a pământului a fost în conformitate cu valorile pieței.

(67)

Compania 2 a contestat faptul că, calitatea de membru în Partidul Comunist a personalului administrativ de conducere ar trebui să conducă la concluzia existenței unei intervenții din partea statului în procesul de decizie al companiei și a declarat că a furnizat dovezi care susțin plata acțiunilor în timpul procesului său de privatizare. Compania a argumentat în continuare că, în ciuda încălcării unora dintre IAS-uri, registrele sale contabile erau în conformitate cu standardele de contabilitate chinezești.

(68)

Compania 3 a afirmat că, capitalul folosit pentru înființarea companiei își avea originea în alte companii deținute de același acționar, că registrele sale contabile erau în conformitate cu IAS și că prețurile dreptului acesteia de folosire a pământurilor erau similare cu cele ale altor companii din aceeași zonă și prețurilor pieței.

(69)

Aceste comentarii au fost luate în considerare de către Comisie. Cu toate acestea, ele nu au schimbat hotărârea că acestor trei companii trebuie să li se refuze TEP.

(70)

Într-adevăr, compania 1 a susținut numai că extrasele sale de cont bancar nu erau folosite în mod obișnuit în China, dar nu a putut furniza dovezi care să susțină faptul că acțiunile pentru privatizarea sa au fost efectiv plătite. Compania nu a contestat faptul că structura de conducere a companiei era aceeași cu cea de dinainte de privatizare, nici că președintele fusese membru al Partidului Comunist. Nu a fost contestat nici faptul că acționarii principali nu erau reprezentați în Consiliul de conducere. Prin urmare, s-a constatat că nu au existat dovezi suficiente care să justifice faptul că compania nu a fost supusă unei intervenții semnificative din partea statului.

(71)

În plus, nu a fost furnizat nici un element nou pentru a respinge constatările și pentru a susține pretenția că registrele contabile erau în conformitate cu IAS și că costurile de folosire a pământului se încadrau în condițiile pieței.

(72)

Compania 2 a contestat concluzia la care a ajuns Comisia, dar nu a negat faptele pe care se baza aceasta. Cu privire la procesul de privatizare și plata acțiunilor, compania a argumentat că a furnizat probe elocvente, dar nu a indicat faptul că aceste documente erau false, așa cum a recunoscut directorul general în timpul vizitei de verificare. Compania a mai confirmat, de asemenea, că pozițiile-cheie de conducere erau ocupate de membri ai Partidului Comunist.

(73)

În plus, nu a fost invocat nici un element nou pentru a susține că registrele contabile erau în conformitate cu IAS, afirmația companiei fiind doar că acestea erau în conformitate cu standardele de contabilitate chinezești.

(74)

În cazul companiei 3, Comisia a continuat să pună la îndoială originea capitalului companiei. Într-adevăr, compania 3 a afirmat doar că capitalul provenea de la companii asociate aparținând președintelui companiei 3 prin împrumuturi care erau înapoiate în termen de câteva luni. S-a descoperit că această nouă informație nu doar contrazicea afirmațiile făcute de reprezentanții companiei 3 în timpul verificării la sediul companiei, în care nicio probă documentată nu a fost pusă la dispoziție pentru a fi inspectată, ci este în mod clar deficientă, întrucât nu furnizează nicio indicație asupra originii fondurilor folosite pentru rambursarea împrumuturilor.

(75)

În continuare, compania a reafirmat că registrele sale contabile erau ținute în conformitate cu IAS și că discrepanțele identificate pe durata anchetei erau de fapt reconciliabile. Cu toate acestea, a furnizat doar informații parțiale pentru a documenta presupusa reconciliere, care acoperea doar o mică parte din diferențele constatate. În orice caz, această nouă informație a fost supusă spre examinare abia după anchetă și într-o etapă atât de târzie, încât verificarea ei ar fi fost nefolositoare. În plus, compania nu a demonstrat că prețul lor scăzut pentru dreptul de folosire a pământului era de fapt un preț de piață.

(76)

În acest temei, TEP este acordat unui număr de trei producători exportatori:

(77)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, o taxă la nivel național, dacă există, trebuie să fie stabilită pentru țările care intră sub incidența acelui articol, exceptând cazurile în care companiile pot demonstra că întrunesc toate criteriile expuse în articolul 9 alineatul (5) din regulamentul de bază și li se acordă, prin urmare, tratament individual (TI).

(78)

Producătorii exportatori pentru care nu a fost posibilă acordarea TEP au pretins, de asemenea, TI în eventualitatea în care nu li se acorda TEP. Cu toate acestea, și cererea companiilor pentru tratament individual a fost respinsă, deoarece ele nu întruneau criteriile expuse în articolul 9 alineatul (5) litera (b), și anume ca prețurile și cantitățile pentru export să fie stabilite în mod liber, intervenția statului nefiind atât de importantă, încât să permită sustragerea de la măsuri în cazul în care exportatorilor individuali li se impun rate individuale de taxe.

(79)

Pentru cei trei producători exportatori cooperanți cărora li s-a acordat TEP, volumul total al vânzărilor interne ale produsului similar a fost reprezentativ, după cum este definit în considerentul 21 de mai sus. Pentru unele dintre tipurile de produs, valoarea normală s-a bazat pe prețurile plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din RPC, astfel cum se explică în considerentele 25 și 26, iar pentru tipurile de produs pentru care vânzările interne au fost insuficiente pentru a putea fi considerate reprezentative sau nu au fost realizate în cadrul operațiunilor comerciale normale, valoarea normală a fost construită după cum se descrie în considerentele 27-30.

(80)

În cazurile în care a fost necesar ca valoarea normală să fie construită, marjele pentru cheltuielile SG&A și profit menționate în considerentele 29 și 30 s-au bazat pe SG&A și profitul realizat de către producătorul exportator pentru vânzările sale interne, în cadrul operațiunilor comerciale normale, ale produsului similar pe piața internă, în conformitate cu primul paragraf din articolul 2 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(81)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP trebuie să fie stabilită pe baza prețurilor interne sau a valorii normale construite dintr-o țară analoagă.

(82)

În avizul de inițiere, Comisia a indicat intenția sa de a folosi Japonia drept țară analoagă, în scopul de a stabili valoarea normală, iar părțile interesate au fost invitate să comenteze acest lucru. Cu toate acestea, nu s-a primit nici un comentariu.

(83)

Au fost contactați toți producătorii de persulfat cunoscuți din Japonia, dar nici unul dintre ei nu a fost de acord să coopereze.

(84)

Atunci Comisia a contactat și a trimis chestionare tuturor producătorilor de persulfat cunoscuți din celelalte țări în care Comisia știa că există astfel de producători, mai exact India și Turcia. Nu s-a primit nici un răspuns de la companiile din India contactate, dar un producător din Turcia a răspuns la chestionar.

(85)

Comisia a examinat atunci dacă Turcia reprezenta o alegere satisfăcătoare ca țară analoagă. S-a ajuns la concluzia că Turcia, în ciuda faptului că avea un singur producător pentru produsul vizat, reprezenta o piață deschisă cu o taxă de import scăzută și importuri semnificative din țări terțe. În plus, ancheta nu a scos la iveală nici un motiv, precum costuri excesiv de ridicate pentru materia brută sau energie, pentru a considera că Turcia nu ar fi potrivită în scopul stabilirii valorii normale.

(86)

Informațiile furnizate în răspunsul producătorului din Turcia au fost verificate pe loc și s-au dovedit a fi informații de încredere, pe care s-ar putea baza o valoare normală.

(87)

Prin urmare, s-a concluzionat provizoriu că Turcia reprezintă o țară analoagă potrivită și satisfăcătoare în conformitate cu articolul 2 alineatul (7) din regulamentul de bază.

(88)

În conformitate cu articolul 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază, valoarea normală pentru producătorii exportatori cărora nu li s-a acordat TEP a fost stabilită pe baza informațiilor verificate primite de la producătorul din țara analoagă, de exemplu, pe baza prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața din Turcia pentru tipuri de produs similar, în conformitate cu metodologia expusă mai sus.

(89)

Întrucât vânzările pe piața internă către clienți independenți au fost reprezentative și profitabile per ansamblu, valoarea normală a fost stabilită pe baza tuturor prețurilor plătite sau care urmează să fie plătite pe piața turcească pentru tipuri de produs comparabile, pentru vânzări în cadrul operațiunilor comerciale normale, după cum este descris în considerentele 25 și 26.

(90)

Toți producătorii exportatori cooperanți au realizat vânzări la export către Comunitate fie direct către clienți independenți din cadrul Comunității, fie prin companii asociate sau independente situate în RPC, în Hong Kong sau în Comunitate.

(91)

În cazul în care produsul vizat a fost exportat direct către clienți independenți din cadrul Comunității, prețurile de export au fost bazate pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat, în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(92)

În cazul în care vânzările au fost făcute prin intermediul unei companii asociate din cadrul Comunității, prețul de export a fost stabilit în conformitate cu articolul 2 alineatul (9) din regulamentul de bază. În cazul în care vânzările au fost făcute prin intermediul unei companii asociate din afara Comunității, prețul de export a fost stabilit pe baza metodei expuse în considerentul 33.

(93)

S-au făcut ajustări, acolo unde a fost cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază, în ceea ce privește costurile de transport, asigurare, manipulare și costurile auxiliare, ambalarea, taxele și comisioanele de credit și bancare, în toate cazurile în care s-au dovedit a fi acceptabile, precise și susținute cu probe verificate.

(94)

Pentru vânzările furnizate prin companii comerciale asociate, a fost aplicată o ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, în cazul în care s-a demonstrat că aceste companii îndeplinesc funcții similare cu cele ale unui agent care lucrează pe bază de comision. Astfel, alocarea cheltuielilor SG&A asigurate de compania corespondentă s-a dovedit a fi corectă și ajustarea s-a bazat pe acel nivel al cheltuielilor SG&A, plus o marjă de profit de 5 %, reprezentând o marjă de profit acceptabilă în absența oricărei informații semnificative de la importatorii sau comercianții cooperanți independenți din cadrul Comunității.

(95)

Comparația dintre valoarea normală și prețul de export a arătat că pentru doi dintre cei trei exportatori vizați, marja de dumping era mai mică de 2 %, adică de minimis. Marjele de dumping exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la frontiera Comunității, cu taxele neplătite, sunt, provizoriu, următoarele:

(96)

Pentru a calcula marja de dumping la nivel național aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din RPC, întrucât nivelul de cooperare constatat a fost ridicat, după cum a fost explicat mai sus, s-a făcut o comparație pe o bază franco uzină între media ponderată a prețului de export al celor trei exportatori cooperanți cărora nu li s-a acordat TEP și valoarea normală calculată pe baza informațiilor din țara analoagă.

(97)

În acest temei, marja de dumping la nivel național a fost stabilită provizoriu la 102,7 % din prețul la frontiera Comunității CIF, cu taxa neplătită.

(98)

Pentru singurul exportator cooperant, volumul total al vânzărilor interne al produsului similar a fost reprezentativ, după cum este definit în considerentul 21 de mai sus. Pentru toate tipurile de produs, valoarea normală s-a bazat astfel pe prețuri plătite sau care urmează să fie plătite, în cadrul operațiunilor comerciale normale, de către clienți independenți din Taiwan, după cum se explică în considerentele 25 și 26, deoarece aceste vânzări reprezentau în toate cazurile 10 % sau mai mult din volumul total al vânzărilor pentru acel tip.

(99)

Exporturile singurului producător exportator au fost făcute direct către clienții din cadrul Comunității. Prin urmare, prețul de export s-a bazat pe prețurile plătite efectiv sau care urmează să fie plătite pentru produsul vizat în conformitate cu articolul 2 alineatul (8) din regulamentul de bază.

(100)

Valoarea normală și prețurile de export au fost comparate pe o bază franco uzină, după cum este descris mai sus, cu ajustări, acolo unde este cazul, în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază. Ajustările au fost făcute pentru rabaturi, costuri de transport, asigurare, manipulare, încărcare și costuri auxiliare, costuri de ambalare și credit.

(101)

Producătorul exportator cooperant a pretins un nivel al ajustării în funcție de diferențele de nivel comercial pe motiv că unele dintre vânzările sale interne ar fi fost făcute la un nivel de comercializare care nu este comparabil cu vânzările sale la export. În cursul anchetei s-a descoperit că nivelul comercial declarat pentru unul dintre principalii clienți interni era eronat, ceea ce a ridicat îndoieli serioase cu privire la fiabilitatea clasificării clienților furnizată în vederea susținerii acestui nivel de ajustare comercială. În orice caz, presupusele diferențe de preț între categoriile pretinse nu s-au dovedit a fi potrivite cu tipurile de produs pe durata PA și, prin urmare, cererea a trebuit să fie respinsă.

(102)

Producătorul exportator cooperant a pretins o ajustare pentru diferențele în comisioanele plătite, referindu-se în special la comisioanele plătite unui agent din Taiwan pentru vânzări pe piața taiwaneză. Oricum, s-a descoperit în timpul anchetei că, pe baza informațiilor furnizate de producătorul exportator, agentul îndeplinea funcții similare celor exercitate de departamentul de vânzări al producătorului exportator pentru vânzările la export. Acolo unde s-a dovedit că taxele au fost plătite efectiv respectivului agent, nu s-a constatat că ele ar afecta comparabilitatea prețurilor dintre prețurile interne și cele de export. Cererea a fost așadar respinsă, deoarece condițiile enunțate în primul paragraf din articolul 2 alineatul (10) din regulamentul de bază nu au fost întrunite.

(103)

În plus, producătorul exportator a pretins o ajustare pentru costurile de transport suferite pe piața sa internă. Totuși, compania nu a putut susține cererea sa, iar documentele prezentate au fost parțial înșelătoare. S-a comunicat în consecință că, în conformitate cu articolul 18 din regulamentul de bază, se vor aplica dispozițiile referitoare la cooperarea parțială. În absența unei explicații satisfăcătoare din partea companiei cu privire la documentele prezentate, s-a recurs în calcularea dumpingului la date disponibile în ceea ce privește costurile de transport pe piața internă. Ajustarea s-a bazat pe sume ce au putut fi justificate prin facturi primite de la agenții de navlosire.

(104)

Deoarece nivelul de cooperare a fost ridicat și nu a existat niciun motiv pentru a crede că vreunul dintre producătorii exportatori s-a abținut în mod deliberat de la cooperare, marja restantă aplicabilă tuturor celorlalți exportatori din Taiwan a fost stabilită la același nivel cu cea stabilită pentru producătorii exportatori cooperanți.

(105)

Marjele de dumping, exprimate ca procentaj din prețul de import CIF la granița Comunității, cu taxa neplătită, sunt provizoriu următoarele:

(106)

În cadrul Comunității, produsul similar este fabricat de către doi producători situați în Germania, în numele cărora a fost depusă plângerea și care au cooperat la anchetă. Pe durata PA, producția lor, între 24 000 și 29 000 tone, a reprezentat 100 % din producția comunitară. Mai mult, se consideră că ambii producători constituie industria comunitară în sensul articolului 4 alineatul (1) și al articolului 5 alineatul (4) din regulamentul de bază. Un producător exportator a pretins că unul dintre producătorii comunitari a importat produsul vizat din China pe durata PA și ar trebui să fie, în consecință, exclus din definiția industriei comunitare. Totuși, în conformitate cu cele menționate în considerentul 151 de mai jos, nivelurile de import au fost scăzute și au fost realizate doar în scopul păstrării clienților mondiali. Deoarece, pe lângă aceasta, nivelurile medii de revânzare ale prețurilor au fost în mod semnificativ mai ridicate decât prețurile importurilor originare din China, s-a considerat că importurile acestui producător comunitar au fost mai degrabă un act de autoapărare împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping, decât un prejudiciu pe care și l-a cauzat. În consecință, cei doi producători comunitari au fost considerați ca reprezentând industria comunitară în temeiul articolului 4 alineatul (1) litera (a) din regulamentul de bază.

(107)

Consumul comunitar a fost stabilit pe baza volumului de vânzări de pe piața comunitară de către cei doi producători, a importurilor din țările vizate și din alte țări terțe cu codurile NC relevante conform Eurostat și, în cazul Taiwanului și al SUA, pe baza datelor reale verificate. În ceea ce privește RPC, volumul de import raportat de producătorii exportatori cooperanți chinezi nu a reprezentat totalul importurilor din RPC. Prin urmare, în ceea ce privește importurile din RPC, s-a considerat că, în scopul determinării consumului total din cadrul Comunității, datele Eurostat reprezintă cea mai fiabilă sursă de informații.

(108)

După cum s-a menționat în considerentul 13, produsul vizat este declarat în prezent cu codurile NC 2833 40 00 și ex 2842 90 80. Datele Eurostat referitoare la codul NC ex 2842 90 80 cuprind un anumit tip de persulfați (monopersulfat), importat în principal din SUA, și alte produse, precum săruri de acizi anorganici sau peroxoacizi, care nu privesc produsul. Deoarece nu a fost posibilă selectarea, în această vastă categorie de produse, doar a datelor pentru persulfați, s-a considerat că datele de import de la Eurostat referitoare la codul NC nu ar reflecta o imagine fiabilă a situației și, de aceea, nu ar trebui să fie folosite. În orice caz, după cum este menționat mai sus în considerentul 107, în ceea ce privește SUA și Taiwan au fost folosite datele de import reale verificate.

(109)

Pe baza acestor date, s-a descoperit că, de-a lungul perioadei luate în considerare, consumul a crescut cu 7 %.

Tabelul 1

Consumul în UE (volum)

(110)

Comisia a examinat dacă importurile de persulfați originari din RPC, Taiwan și SUA ar trebui să fie evaluate cumulativ în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază.

(111)

Marja de dumping stabilită în raport cu fiecare dintre țările vizate se afla peste pragul de minimis, după cum este definit în articolul 9 alineatul (3) din regulamentul de bază, și volumul de importuri din fiecare dintre aceste țări nu era neglijabil în sensul articolului 5 alineatul (7) din regulamentul de bază, acțiunile lor pe piață atingând 14,9 %, 5,9 % și, respectiv, 9,3 % în PA. După cum este menționat în considerentul 95, pentru doi producători exportatori din RPC marja de dumping stabilită se afla sub pragul de minimis. Prin urmare, importurile acestor companii nu au fost luate în considerare.

(112)

În ceea ce privește condițiile de concurență, ancheta a arătat, după cum s-a subliniat în considerentul 18 de mai sus, că persulfații importați din țările vizate și cei din industria comunitară erau asemănători în ceea ce privește toate caracteristicile fizice și tehnice de bază. De asemenea, persulfații originari din aceste țări, pe de o parte, și persulfații produși și vânduți în cadrul Comunității, de cealaltă parte, erau comercializați prin circuite de vânzare comparabile și în condiții comerciale similare, intrând astfel în concurență unii cu ceilalți. S-a mai descoperit că prețurile de export din RPC, Taiwan și SUA au indicat o tendință similară de-a lungul perioadei luate în considerare, situându-se cu mult sub nivelul prețurilor din Comunitate.

(113)

În lumina celor de mai sus, se consideră provizoriu că toate criteriile enunțate în articolul 3 alineatul (4) din regulamentul de bază au fost întrunite și că importurile din țările vizate ar trebui să fie analizate cumulativ.

(114)

Importurile din țările vizate au crescut cu 43 % între 2003 și PA. În timp ce aceste importuri s-au ridicat până la 8 778 tone în 2003, ele au atins un nivel de 12 593 tone pe durata PA. Creșterea importurilor a fost însemnată în special între 2003 și 2004, deoarece au crescut cu 31 %.

Tabelul 2

Importurile din țările vizate

(115)

Cota de piață deținută de țările vizate a crescut între 2003 și PA de la 22,6 % la 30,2 %, adică cu 7,6 procente. Creșterea a fost însemnată în special între 2003 și 2004, când a urcat cu 4,8 puncte procentuale.

Tabelul 3

Cota de piață a țărilor vizate

(116)

Din 2003 până la PA, prețurile importurilor din țările vizate au scăzut cu 12 %. Astfel, ele au coborât de la 946 EUR/tonă, în 2003, până la 828 EUR/tonă, în PA.

Tabelul 4

Prețurile importurilor vizate

(117)

Pentru a determina subcotarea prețurilor, au fost analizate datele despre prețuri cu referire la PA. Prețurile de vânzare relevante ale industriei comunitare au fost prețuri nete după deducerea de discounturi și rabaturi. Acolo unde a fost necesar, aceste prețuri au fost adaptate la un nivel franco uzină, excluzând costul de navlu în cadrul Comunității. Prețurile de import ale țărilor vizate au fost, de asemenea, nete, excluzând discounturi și rabaturi, și au fost adaptate, acolo unde a fost cazul, la granița Comunității CIF.

(118)

Prețurile de vânzare practicate de industria comunitară și prețurile de import ale țărilor vizate au fost comparate la același nivel de comercializare, adică cu cele ale clienților independenți de pe piața comunitară.

(119)

În timpul PA, marjele de micșorare a mediei ponderate a prețului, exprimate ca procentaj al prețurilor de vânzare din industria comunitară, au fost de 30,2 % pentru exportatorul taiwanez, de 30,3 % pentru RPC și de 7,4 % pentru SUA. Totalul mediei ponderate a marjei de micșorare pentru toate țările vizate a fost de 22,7 % pe durata PA.

(120)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (5) din regulamentul de bază, examinarea impactului importurilor de dumping asupra industriei comunitare includea o evaluare a tuturor factorilor economici având un impact asupra industriei comunitare pe durata perioadei luate în considerare. Din motive de confidențialitate, dat fiind faptul că analizele vizează doar două companii, majoritatea indicatorilor sunt prezentați sub formă de index sau de intervale.

(121)

Volumul de producție al industriei comunitare a indicat o tendință marcat negativă între 2003 și PA. Dacă între 2003 și 2004 volumul producției a fost stabil, în 2005 a scăzut brusc cu 10 %, iar această tendință a continuat pe durata PA. Deși utilizarea capacității a fost peste 70 % pe durata PA, totalul producției industriei comunitare a scăzut cu 14 % pe durata perioadei luate în considerare.

(122)

Capacitatea de producție a rămas stabilă între 2003 și PA.

(123)

Tabelul de mai jos arată performanțele industriei comunitare în raport cu vânzările sale către clienți independenți din Comunitate.

Tabelul 6

Volum de vânzări, cotă de piață, prețuri și prețuri unitare medii în Comunitate

(124)

Volumul de vânzări al industriei comunitare a scăzut treptat cu 10 % pe durata perioadei luate în considerare. Acest lucru trebuie privit prin prisma unei creșteri a consumului în CE.

(125)

Per ansamblu, cota de piață a industriei comunitare a scăzut continuu cu 11 puncte procentuale între 2003 și PA. Scăderea a fost pronunțată îndeosebi între 2003 și 2004, când s-au pierdut 7,6 puncte procentuale. Scăderea atât a volumului de vânzări, cât și a cotelor de piață trebuie privită prin prisma evoluției consumului comunitar, care a crescut cu 7 %, și a creșterii importurilor din țările vizate pe durata perioadei luate în considerare. Pe durata aceleiași perioade, costurile unitare ale industriei comunitare au crescut cu 5 %. Într-adevăr, volumul de producție a scăzut, în timp ce capacitățile au rămas constante, rezultând o alocare mai mare de costuri globale pe unitate.

(126)

De asemenea, prețurile de vânzare unitare ale industriei comunitare au scăzut continuu cu 8 % pe durata perioadei luate în considerare. Această scădere a prețurilor indică faptul că industria comunitară nu a fost capabilă să treacă creșterea globală a costurilor la clienții săi. Din contră, industria comunitară a trebuit să scadă prețurile, pentru a nu mai pierde clienți sau comenzi.

(127)

Cifrele de mai jos reprezintă volumul stocului de acțiuni la sfârșitul fiecărei perioade.

Tabelul 7

Stoc de acțiuni

(128)

Ancheta a arătat că stocurile de acțiuni nu pot fi considerate ca un factor de prejudiciu semnificativ, deoarece marea majoritate a producției este făcută pe bază de comenzi. Astfel, tendințele stocului de acțiuni sunt furnizate în scop informativ. În orice caz, nivelul stocurilor de acțiuni a rămas destul de stabil per ansamblu. A scăzut cu 17 % între 2003 și 2004, apoi a crescut cu 41 % până la sfârșitul lui 2005, apoi din nou cu 21 %, pentru a ajunge la același nivel ca în 2003.

(129)

Între 2003 și PA, investițiile pentru producția de produs similar au scăzut cu 45 %. După o scădere accentuată de 79 % între 2003 și 2004, a rămas la un nivel scăzut în 2004. Pe durata PA, valoarea investițiilor a crescut cu 27 %, dar, în comparație cu 2003, a rămas la un nivel scăzut. Pe perioada de desfășurare a anchetei, s-a descoperit că investițiile în clădiri, mecanisme și utilaje au fost făcute mai ales pentru a menține capacitatea de producție. Având în vedere utilizarea scăzută a capacității menționată anterior, investițiile nu au fost în niciun caz făcute cu scopul de a mări capacitatea totală de producție.

(130)

Ancheta a arătat că performanțele financiare ale industriei comunitare s-au deteriorat, dar nu au indicat o deteriorare gravă a capacității sale de mobilizare a capitalului pe durata perioadei luate în considerare.

(131)

Scăderea volumului de vânzări, combinată cu scăderea prețurilor de vânzări între 2003 și PA, a afectat în mod semnificativ rentabilitatea obținută de industria comunitară, adică a scăzut cu 15,5 puncte procentuale între 2003 și PA. Tendința negativă a fost pronunțată mai ales între 2004 și 2005, când rentabilitatea a scăzut cu mai mult de 10 % puncte. Randamentul investițiilor totale a fost calculat prin exprimarea profitului net înainte de impozitare al produsului similar ca procent al valorii contabile nete a activelor fixe alocate produsului similar. Acest indicator a urmat o tendință similară ca rentabilitate, scăzând semnificativ pe durata perioadei luate în considerare, pronunțată mai ales între 2004 și 2005, când randamentul investițiilor a scăzut cu 17 puncte procentuale. În ceea ce privește fluxul de lichidități generat de industria comunitară, s-a descoperit o tendință negativă similară, având drept rezultat o deteriorare globală dramatică a situației financiare a industriei comunitare în PA.

(132)

Numărul personalului angajat de industria comunitară a scăzut per ansamblu cu 13 %, parțial din cauza procesului de restructurare la începutul perioadei luate în considerare. Astfel, deși costurile globale de angajare au scăzut considerabil, salariile medii au rămas stabile. Micșorarea numărului forței de muncă a fost similară cu scăderea producției. În consecință, industria comunitară a fost capabilă să mențină același nivel de productivitate ca în 2003.

(133)

Date fiind volumul și prețul importurilor care fac obiectul unui dumping, impactul marjelor de dumping reale nu poate fi considerat neglijabil.

(134)

În decembrie 1995, Consiliul a impus o taxă antidumping definitivă pe peroxodisulfații (persulfați) originari din RPC (3). Aceste măsuri au fost încheiate în aprilie 2002 (4). Cifrele adunate pe durata prezentei anchete sugerează că, în ciuda redresării în urma practicilor de dumping din trecut, situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ după 2002, când taxele antidumping au fost abrogate, iar importurile care fac obiectul unui dumping au reintrat pe piața comunitară.

(135)

Ancheta a arătat că, în ciuda unei creșteri a consumului cu 7 %, industria comunitară a pierdut din volumul de vânzări (– 10 %) și din cota de piață (– 11 puncte procentuale) pe durata perioadei luate în considerare. Astfel, nu a beneficiat de pe urma niciunei creșteri pe durata perioadei luate în considerare.

(136)

Pe durata perioadei luate în considerare, volumul importurilor de persulfați, care fac obiectul unui dumping, din țările vizate, a crescut semnificativ, adică cu 43 %, și, în mod similar, cotele lor de piață au crescut cu 7,6 puncte procentuale, pentru a ajunge la 30,2 % din piața comunitară în PA. În același timp, prețurile acestor importuri au scăzut în mod semnificativ, subcotând în medie prețurile de vânzare din industria comunitară cu 22,7 %.

(137)

Analiza indicatorilor de prejudiciu a arătat că situația industriei comunitare s-a deteriorat semnificativ în decursul perioadei luate în considerare. Toți indicatorii de prejudiciu urmează o tendință negativă în decursul perioadei luate în considerare. În special, pentru a nu mai pierde cotă de piață și pentru a menține producția la un nivel rezonabil, industria comunitară nu a avut altă opțiune decât să urmeze nivelurile de preț fixate de importurile care fac obiectul unui dumping, adică să scadă prețurile cu 8 % între 2003 și PA. Acest lucru a condus la o scădere semnificativă a rentabilității în decursul perioadei luate în considerare. În plus, industria comunitară nu a fost capabilă să treacă nicio creștere de preț la clienții săi, iar situația financiară a acestora s-a deteriorat semnificativ în decursul perioadei luate în considerare.

(138)

Scăderea volumului de vânzări a presupus, de asemenea, că industria comunitară nu a putut beneficia de pe urma creșterii cererii pe piața de persulfați.

(139)

Prin prisma celor de mai sus, se poate concluziona provizoriu că industria comunitară a suferit prejudicii materiale în sensul articolului 3 alineatul (5) din regulamentul de bază.

(140)

În conformitate cu articolul 3 alineatul (6) și articolul 3 alineatul (7) din regulamentul de bază, Comisia a examinat dacă importurile care fac obiectul unui dumping ale produsului vizat, originare din Statele Unite ale Americii, RPC și Taiwan, au cauzat prejudicii industriei comunitare într-un grad care poate fi considerat material. S-au mai examinat și alți factori cunoscuți, diferiți de importurile care fac obiectul unui dumping, care ar fi putut, în același timp, să prejudicieze industria comunitară, pentru a asigura că prejudiciile posibile cauzate de acești alți factori nu au fost atribuite importurilor care fac obiectul unui dumping.

(141)

Importurile din țările vizate au crescut semnificativ cu 43 %, în ceea ce privește volumul, și cu 7,6 puncte procentuale, în ceea ce privește cota de piață. În același timp, cota de piață a industriei comunitare a scăzut cu aproximativ 11 puncte procentuale. Prețul mediu unitar de vânzare pe tonă al importurilor din țările vizate a scăzut cu 12 %, subcotând în medie prețurile medii din industria comunitară cu 22,7 % în PA. Creșterea substanțială a volumului de importuri din țările vizate și câștigul lor în cotă de piață pe durata perioadei luate în considerare, la prețuri ce erau semnificativ mai mici decât cele din industria comunitară, a coincis cu evidenta deteriorare a situației financiare per ansamblu a industriei comunitare pe durata aceleiași perioade. Această deteriorare este vizibilă mai ales în ceea ce privește prețurile de vânzare, rentabilitatea, randamentul investițiilor, fluxul de lichidități și forța de muncă.

(142)

În analiza efectului importurilor care fac obiectul unui dumping, s-a descoperit că prețul este un element important de concurență, deoarece aspectele calitative nu joacă un rol important. Trebuie menționat faptul că prețurile importurilor care fac obiectul unui dumping au fost în mod considerabil scăzute, atât față de cele ale industriei comunitare, cât și față de cele ale exportatorilor din alte țări terțe.

(143)

Astfel, se poate concluziona provizoriu că presiunea exercitată de importurile vizate, care și-au mărit volumul și cota de piață începând din 2003 și care au fost realizate la prețuri foarte mici și de dumping, a jucat un rol determinant în deteriorarea situației financiare a industriei comunitare.

(144)

În conformitate cu datele Eurostat și cu informațiile colectate pe durata anchetei, principala țară terță de la care se importă persulfați este Turcia, cu o cotă de piață de 3 % pe durata PA. O altă țară exportatoare, totuși minoră, este Japonia, deși reprezintă volume de import aproape de 0 %.

(145)

Importurile originare din țări terțe, altele decât RPC, SUA și Taiwan, au scăzut cu 8 %, de la 2 466 tone în 2003 la 2 262 tone pe durata PA. În consecință, cota lor de piață a scăzut per ansamblu de la 6,3 % în 2003 la 5,4 % în PA.

(146)

Importurile din Turcia s-au ridicat la 2 161 tone în 2003 și au scăzut pe parcursul perioadei luate în considerare cu 42 %, la 1 247 tone în PA, atingând o cotă de piață de 3 %. Importurile turcești, deși realizate la prețuri mai mici decât prețurile de vânzare din industria comunitară, cu o cotă de piață limitată și treptat în declin, nu au fost considerate ca având un efect negativ asupra situației industriei comunitare.

(147)

În ceea ce privește importurile din țările terțe rămase, statisticile Eurostat indică niveluri de import foarte scăzute; adică 304 tone în 2003, care au crescut la 1 015 tone în PA. În ciuda acestei creșteri, nivelul acestor importuri rămâne aproape de minimis, reprezentând doar 2,4 % din consumul Comunitar în PA. În plus, prețurile acestor importuri au fost în mod semnificativ mai mari decât prețurile din țările vizate și din Turcia. Astfel, se poate concluziona că aceste importuri nu au avut un impact semnificativ asupra stării industriei comunitare.

(148)

Astfel, se poate concluziona provizoriu că importurile, altele decât cele din RPC, SUA și Taiwan, nu au contribuit la prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(149)

Exporturile de persulfați din partea industriei comunitare în afara Comunității au fost în scădere pe durata perioadei luate în considerare (cu 13 %). În mod similar, prețurile de export ale industriei comunitare au scăzut pe durata perioadei luate în considerare cu 9 %. Totuși, aceste exporturi reprezentau doar 6 % din totalul vânzărilor industriei comunitare către părți independente în PA și, astfel, s-a concluzionat că nu au avut un impact important asupra prejudiciului material suferit de industria comunitară.

(150)

Astfel cum se precizează în considerentul 95, pentru doi producători exportatori, marja de dumping stabilită a fost sub pragul de minimis. Astfel, importurile acestor companii nu au fost luate în considerare în analiza prejudiciului de mai sus. În schimb, s-a analizat dacă aceste importuri ar fi putut cauza prejudiciul material suferit de industria comunitară. Totuși, dat fiind volumul limitat al acestor importuri, care a atins o cotă de piață de 6,9 % pe durata PA, s-a considerat că importurile care nu fac obiectul unui dumping nu pot rupe legătura de cauzalitate dintre importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(151)

Un producător comunitar a importat produsul vizat de la compania sa asociată din RPC și l-a revândut pe piața comunitară. Deși prețurile de revânzare au subcotat, într-adevăr, prețurile industriei comunitare, trebuie notat că volumul importurilor chinezești a reprezentat doar o parte minoră din totalul importurilor din RPC (mai puțin de 4 %). În plus, aceste importuri au fost făcute doar pentru a păstra toți clienții mondiali care, altfel, ar fi cumpărat produsul vizat de la furnizorii chinezi la prețuri de dumping. Mai mult, prețul de revânzare de pe piața comunitară a fost în medie în mod semnificativ mai ridicat decât prețurile de import ale altor producători exportatori chinezi. Astfel, s-a concluzionat că importurile de produs vizat ale industriei comunitare din RPC nu au rupt legătura de cauzalitate între importurile care fac obiectul unui dumping și prejudiciul material suferit de industria comunitară.

(152)

Coincidența în timp între, pe de o parte, creșterea importurilor care fac obiectul unui dumping din RPC, SUA și Taiwan, creșterea lor în cote de piață și subcotarea descoperită și, pe de altă parte, evidenta deteriorare a situației industriei comunitare trimite la concluzia că importurile care fac obiectul unui dumping au provocat prejudiciul material suferit de industria comunitară în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază. În special, industria comunitară a trebuit să micșoreze prețurile de vânzare de pe piața comunitară, din cauza presiunii prețurilor importurilor care fac obiectul unui dumping. Astfel, creșterea globală a costului nu a putut fi trecută la clienți, iar marjele de profit au scăzut semnificativ, cu un impact drastic asupra situației financiare per ansamblu a industriei comunitare. Efectul posibil al altor factori, în principal importurile din alte țări terțe, importurile care nu fac obiectul unui dumping originare din RPC, exporturile industriei comunitare și evoluția costurilor, a fost analizat, dar s-a constatat că nu este o cauză determinantă pentru prejudiciul suferit de industria comunitară.

(153)

Pe baza analizei de mai sus, care a separat și a făcut în mod adecvat distincția între efectele tuturor factorilor cunoscuți, având un efect asupra situației industriei comunitare de la efectul prejudiciabil al importurilor care fac obiectul unui dumping, se poate concluziona provizoriu că importurile de persulfați din RPC, SUA și Taiwan au cauzat prejudicii materiale industriei comunitare în sensul articolului 3 alineatul (6) din regulamentul de bază.

(154)

În conformitate cu articolul 21 din regulamentul de bază, s-a examinat dacă, în ciuda concluziei privind dumpingul prejudiciabil, există motive incontestabile pentru a se concluziona că nu este în interesul Comunității să se adopte măsuri în acest caz specific. Impactul probabil al măsurilor posibile asupra tuturor părților implicate în procedură, precum și consecințele neluării de măsuri trebuie să fie luate în considerare în acest sens.

(155)

Pentru a evalua impactul probabil al impunerii sau neimpunerii măsurilor, au fost solicitate informații tuturor părților interesate care fie erau cunoscute ca fiind vizate, fie s-au făcut chiar ele cunoscute. Pe această bază, Comisia a trimis chestionare către industria comunitară, 12 importatori independenți și 11 utilizatori.

(156)

După cum se explică în considerentul 9, doi producători reclamanți din industria comunitară, doi importatori independenți au răspuns la chestionar.

(157)

Situația prejudiciabilă a industriei comunitare a rezultat din dificultatea sa de a concura cu importuri la prețuri scăzute, care fac obiectul unui dumping.

(158)

Se așteaptă ca impunerea măsurilor să prevină alte modificări ale pieței, suprimarea prețurilor și să restabilească concurența loială. Industria comunitară trebuie, apoi, să poată crește volumul vânzărilor sale și să recâștige cotă de piață, generând astfel economii de scară mai bune, atingând nivelul de profit necesar pentru îmbunătățirea situației financiare a industriei, și să permită investiții continue în facilitățile sale de producție, garantând astfel supraviețuirea industriei comunitare.

(159)

În caz contrar, dacă nu se impun măsuri antidumping, deteriorarea situației industriei comunitare ar continua. Industria comunitară este în mod deosebit marcată de o pierdere a beneficiilor, cauzată de prețurile scăzute, cota de piață în declin și micșorarea semnificativă a profitului. Într-adevăr, având în vedere beneficiile în scădere și tendința semnificativă de înrăutățire în PA, este cel mai probabil ca situația financiară a industriei comunitare să continue să se deterioreze, în absența unor măsuri. Acest lucru ar conduce în final la întreruperea producției, care, în consecință, ar amenința forța de muncă și investițiile din Comunitate. Acest lucru este foarte adevărat, deoarece piața europeană este acum una dintre puținele piețe de export rămase țărilor vizate după impunerea taxelor antidumping pe persulfații din China în Statele Unite ale Americii. Odată cu încheierea producției comunitare, utilizatorii de persulfați ar deveni mai dependenți de furnizorii din afara Comunității.

(160)

În consecință, se poate concluziona provizoriu că impunerea măsurilor antidumping ar permite industriei comunitare să se redreseze în urma dumpingului prejudiciabil suferit și, deci, ar fi în interesul industriei comunitare.

(161)

Comisia a trimis chestionare tuturor importatorilor/comercianților cunoscuți. În ceea ce privește importatorii, numai doi au trimis un răspuns la chestionar. Totuși, volumele produsului vizat importate de acești doi importatori reprezentau 18,9 % din totalul importurilor în Comunitate și 6,7 % din consumul comunitar.

(162)

Trebuie menționat faptul că singura sursă de aprovizionare a acestor importatori pe durata PA au fost țările vizate (SUA și Taiwan), și acești importatori au pretins, astfel, că impunerea unei taxe antidumping ar avea un impact semnificativ asupra situației lor financiare.

(163)

Totuși, pe baza informațiilor depuse de importatorii vizați, s-a stabilit că proporția importurilor de persulfați în cifra totală de afaceri a companiei reprezenta doar o parte neglijabilă (adică între 0,03 % și 1,3 %) pe durata PA. În consecință, deși nu este exclus ca impunerea unei taxe antidumping să aibă un anumit impact asupra acestor companii, acest impact ar fi per ansamblu neglijabil.

(164)

În plus, se poate anticipa în mod justificat ca orice creștere a prețului să poate fi trecută cel puțin parțial la clienți, datorită faptului că, după cum se menționează mai jos în considerentul 166, persulfații constituie în majoritatea cazurilor numai o fracțiune din costul total al acestor clienți. În sfârșit, trebuie menționat faptul că sunt disponibile alte surse de aprovizionare, cum ar fi Turcia, Japonia, precum și acele părți din exporturile chinezești care nu se supun niciunei taxe antidumping.

(165)

Comisia a trimis chestionare tuturor celor unsprezece utilizatori cunoscuți din Comunitate. Niciunul dintre acești utilizatori nu a răspuns la chestionar. Niciun alt utilizator nu a furnizat Comisiei alte informații și nici nu s-a făcut cunoscut în decursul desfășurării anchetei.

(166)

Nu a existat nicio indicație cu privire la afectarea în mod semnificativ a intereselor utilizatorilor. Într-adevăr, pe baza informațiilor disponibile, persulfații, în majoritatea cazurilor, constituie doar o mică parte din costul total de producție, iar efectul taxelor antidumping ar fi neglijabil.

(167)

Luând în calcul toți factorii de mai sus, se concluzionează că impunerea măsurilor nu ar avea un efect negativ semnificativ, sau chiar deloc, asupra situației utilizatorilor și a importatorilor produsului vizat. Pe această bază, se concluzionează provizoriu că nu există motive decisive pentru a nu se impune măsuri antidumping.

(168)

Având în vedere concluziile la care s-a ajuns cu privire la dumping, prejudiciul rezultat, cauzalitatea și interesul Comunității, trebuie impuse măsuri provizorii pentru a preveni și alte prejudicii cauzate industriei comunitare de către importurile care fac obiectul unui dumping.

(169)

Măsurile trebuie impuse la un nivel suficient pentru a elimina prejudiciile cauzate de aceste importuri, fără a depăși marja de dumping găsită. Atunci când se calculează cantitatea taxei necesară pentru eliminarea efectelor dumpingului prejudiciabil, s-a considerat că orice măsuri trebuie să permită industriei comunitare să își acopere costurile de producție și să obțină per ansamblu un profit înaintea taxei, care poate fi în mod rezonabil obținut printr-o industrie de acest tip în sector în condiții normale de concurență, adică în absența importurilor care fac obiectul unui dumping, pentru vânzările produsului similar în Comunitate. Marja de profit înainte de impozitare pentru producători, folosită în acest calcul, a fost de 12 %, pe baza plângerii și confirmată pe durata prezentei anchete. Profiturile reale realizate de industria comunitară în 2003 și 2004, precum și pe parcursul anilor înaintea perioadei luate în considerare nu au fost niciodată sub acest nivel de referință.

(170)

Creșterea necesară a prețului a fost apoi determinată pe baza unei comparații între media ponderată a prețului de import, așa cum este stabilită pentru calculările micșorării prețului (a se vedea considerentele 117-119 de mai sus), și prețul neprejudiciabil al produselor vândute de industria comunitară pe piața comunitară. Prețul neprejudiciabil a fost obținut prin ajustarea prețului de vânzări al industriei comunitare cu raportul efectiv pierdere/profit realizat pe durata PA și prin adăugarea marjei de profit menționate mai sus. Orice diferență rezultând din această comparație a fost exprimată ca un procent din totalul valorii de import CIF.

(171)

Aceste diferențe au fost pentru producătorii exportatori chinezi cooperanți, cărora li s-a acordat TEP peste marjele de dumping găsite. Pentru a calcula nivelul de eliminare a prejudiciului pe întreaga țară pentru toți ceilalți exportatori din RPC, trebuie reamintit faptul că nivelul de cooperare a fost ridicat. Prin urmare, marja de prejudiciu a fost calculată ca diferența dintre media ponderată a prețurilor de import CIF ale companiilor cărora li s-a acordat TEP și prețul neprejudiciabil, astfel cum este calculat mai sus. În cazul SUA, nivelul de eliminare a prejudiciului a fost sub marja de dumping găsită pentru producătorii exportatori, în timp ce pentru Taiwan nivelul de eliminare a prejudiciului a fost peste marja de dumping găsită.

(172)

Prin prisma celor de mai sus, se consideră că o taxă antidumping provizorie trebuie să fie impusă la nivelul marjei de dumping găsite, dar nu trebuie, în conformitate cu articolul 7 alineatul (2) din regulamentul de bază, să fie mai mare decât marja de prejudiciu calculată mai sus.

(173)

Ratele taxei antidumping individuale ale companiei specificate în prezentul regulament au fost stabilite pe baza descoperirilor din prezenta anchetă. Astfel, ele reflectă situația găsită pe durata acestei anchete cu privire la aceste companii. Aceste rate ale taxei (opuse taxelor restante aplicabile „tuturor celorlalte companii” din SUA și Taiwan și taxei pe întreaga țară aplicabilă „tuturor celorlalte companii” din RPC) sunt astfel aplicabile exclusiv importurilor de produse originare din țara vizată și produse de companii și, astfel, de entitățile legale menționate. Produsele de import realizate de orice altă companie nemenționată în mod specific în partea operativă a prezentului document cu numele și adresa sa, inclusiv entitățile asociate celor menționate în mod specific, nu pot beneficia de aceste rate și se supun ratei taxei aplicabile tuturor celorlalte companii.

(174)

Orice plângere privind aplicarea acestor rate ale taxei antidumping individuale ale companiei (de exemplu, ca urmare a unei modificări a numelui entității sau ca urmare a stabilirii unei noi producții sau entități de desfacere) trebuie să fie imediat adresată Comisiei (5) cu toate informațiile relevante, în special orice modificare a activităților companiei legate de producție, vânzări pe piața internă și la export, asociate cu, spre exemplu, schimbarea numelui sau acea modificare a producției și a entităților de desfacere. Dacă este cazul, după consultarea comitetului consultativ, Comisia va modifica regulamentul în consecință, actualizând lista companiilor care beneficiază de rate ale taxei individuale.

(175)

În baza celor de mai sus, ratele provizorii ale taxei sunt:

(176)

Pentru a reduce riscurile de eludare cauzate de diferența mare în ratele taxei în ceea ce privește producătorii exportatori din RPC, se consideră că este nevoie de măsuri speciale în acest caz, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a taxelor antidumping. Numai importurile de produs vizat fabricat de respectivul producător exportator din RPC pot beneficia de marja de dumping specifică calculată pentru producătorul vizat. Aceste măsuri speciale, care se aplică doar companiilor din RPC pentru care este introdusă o taxă individuală, includ următoarele.

(177)

Prezentarea la autoritățile vamale ale statelor membre a unei facturi comerciale valide care trebuie să fie conformă cu cererile stabilite în anexa la prezentul regulament. Importurile care nu sunt însoțite de o astfel de factură trebuie să se supună taxei antidumping restante aplicabile tuturor celorlalte companii din RPC.

(178)

Dacă exporturile companiilor din RPC care beneficiază de rate de taxă individuală mai mici își măresc semnificativ volumul după impunerea măsurilor antidumping, această creștere a volumului ar putea fi considerată ca reprezentând, în sine, o modificare a configurației schimburilor comerciale, datorită impunerii măsurilor în sensul articolului 13 alineatul (1) din regulamentul de bază. În astfel de circumstanțe, în cazul în care condițiile sunt îndeplinite, poate fi inițiată o anchetă privind eludarea. Această anchetă poate, inter alia, să examineze nevoia eliminării ratelor de taxă individuală și impunerea în consecință a unei taxe pe întreaga țară sau a unei taxe restante.

(179)

În interesul unei administrări sănătoase, trebuie fixată o perioadă în decursul căreia părțile interesate care s-au făcut cunoscute în limita de timp specificată în avizul de inițiere să își facă cunoscute în scris punctele de vedere și să poată solicita o audiere. În plus, trebuie menționat că hotărârile privind impunerea de taxe antidumping făcute în scopul prezentului regulament sunt provizorii și ar putea fi necesară reexaminarea lor în scopul unei taxe definitive,